Printable ModeLuca, 10
|
10:1 Dupa aceea Domnul a mai randuit alti saptezeci de ucenici, si i-a trimis doi cate doi inaintea Lui, in toate cetatile si in toate locurile, pe unde avea sa treaca El. Alti saptezeci. [Misiunea celor saptezeci, Luca 10,1-24. Cf. la Matei 9,36 la 11,1.] Vezi harta p. 222; diagrama p. 231]. Mai bine, ,,altii saptezeci”; adica cei saptezeci erau pe langa sau in afara de cei doisprezece, nu in plus la alti ,,saptezeci” numiti anterior. Cuvantul ,,a mai” pare sa se refere la misiunea celor doisprezece cu un an mai inainte. Pentru timpul, imprejurarile si misiunea celor saptezeci vezi la Matei 19,1. Dovezi textuale importante (cf. p. 146) ar putea fi citate de asemenea pentru exprimarea ,,saptezeci si doi”. Faptul ca cei saptezeci nu sunt mentionati din nou lasa sa se inteleaga ca aceasta era o numire temporara. Se pare ca numirea a avut loc in Perea, dar ca cei saptezeci au fost trimisi mai intai in tinutul Samaria (vezi DA 488). Ei Il insotisera pe Isus in a treia calatorie galileana, cand cei doisprezece mersesera in prima lor misiune, doi cate doi (vezi DA 488). O comparatie este interesanta aici. Au fost doisprezece patriarhi; au fost si doisprezece ucenici (cf. Apocalipsa 7,4-8; 21,12.14). Moise a randuit 70 de barbati care sa-l ajute la judecarea lui Israel (vezi Numeri 11,16-25); Isus a randuit de asemenea 70 de barbati care sa-L insoteasca. Potrivit cu traditia iudaica, intemeiata pe lista descendentilor lui Noe, in Geneza 10, au fost 70 de natiuni in lume. Sinedriul era alcatuit din 70 de membri, plus presedintele lui. Numarul 70 juca, prin urmare, un rol important in gandirea iudaica. In ce masura se poate ca aceasta sa-L fi influentat pe Isus in numirea celor saptezeci sau daca se da vreo insemnatate faptului ca ei erau 70 la numar, este ceva ce Inspiratia nu a descoperit si asupra careia speculatia este zadarnica. Doi cate doi. Ca si in cazul celor doisprezece (vezi la Marcu 6,7). Obiceiul acesta pare sa fi devenit ceva obisnuit in lucrarea misionara a bisericii crestine primare (vezi Fapte 13,2; 15,27.39.40; 17,14; 19,22). Comparati si misiunea celor doi ucenici ai lui Ioan (Luca 7,19). Pe unde avea sa treaca El. Aceasta expeditie misionara poarta semnele unei campanii evanghelistice organizate cu grija. Faptul ca cei saptezeci au fost trimisi in anumite localitati alese inseamna ca Isus Isi planificase timpul si determinase mai dinainte exact unde urma sa mearga in cursul lunilor care mai ramasesera (vezi la cap. 2,49). Faptul ca cei saptezeci au mers mai intai in orasele si satele Samariei lasa sa se inteleaga ca Isus trebuie sa fi facut o lucrare destul de extinsa acolo in timpul iernii anului 30-31 d.Hr. Atitudinea favorabila a lui Isus fata de locuitorii Samariei manifestata cu ocazia intalnirii Lui cu femeia din Sihar si a lucrarii Lui pentru oamenii din partea locului (vezi Ioan 4,5-42) trebuie sa fi contribuit mult pentru a dobori prejudecata. Vizita aceea avusese loc cu doi ani mai inainte de data aceasta, probabil in timpul iernii anului 28-29 d.Hr. Cu ocazia aceea ,,multi ajunsesera sa creada in El” (Ioan 4,39.41). Lucrarea celor saptezeci pentru populatia samariteana urma sa pregateasca pe ucenici pentru lucrarea lor in acea regiune (vezi Fapte 1,8). Dupa inviere, lucrarea apostolilor acolo a fost insotita de mult succes (vezi DA 488). 10:2 Si le-a zis: Mare este secerisul, dar putini sunt lucratorii! Rugati dar pe Domnul secerisului sa scoata lucratori la secerisul Sau. Secerisul. In mare parte instructiunile pe care Isus le-a dat celor saptezeci erau asemanatoare celor date mai inainte celor doisprezece. Nu stim daca relatarea mai scurta din Luca este un raport prescurtat a ceea ce Isus spusese cu ocazia aceea, sau daca instructiunile Sale date lor erau de fapt mai scurte decat cele date celor doisprezece. Pentru comentariul la instructiunile acestea vezi la Matei 9,37.38; 10,7-16. 10:3 Duceti-va; iata, va trimit ca pe niste miei in mijlocul lupilor. Duceti-va. Vezi la Matei 10,5.6. Isus spusese mai inainte: ,,Mai am si alte oi care nu sunt din staulul acesta” (Ioan 10,16). Acum El a trimis pe cei saptezeci sa gaseasca pe unele din oile acelea pierdute. Ca pe niste miei. Raportul din Matei 10,16 zice ,,ca pe niste oi” (cf. Ioan 21,15-17). 10:4 Sa nu luati cu voi nici punga, nici traista, nici incaltaminte, si sa nu intrebati pe nimeni de sanatate pe drum. Nici punga. Comparati instructiunea data celor doisprezece (vezi la Matei 10,9.10). Nici traista. Gr. pera, ,,un sac de piele”, folosit adesea de calatori pentru a tine imbracaminte sau provizii, posibil si un sac folosit de cersetori. Incaltaminte. Literal, ,,sandale”. In v. 7 Isus explica pentru ce le interzice El sa ia lucruri pe care calatorii de obicei le credeau ca necesitati. Sa nu intrebati pe nimeni de sanatate. [,,Sa nu salutati pe nimeni pe drum”, KJV]. Cei saptezeci urmau sa-si rezerve salutarile pentru casele pe care urmau sa le viziteze (vezi Luca 10,5; vezi la 2 Regi 4,29). Chiar si astazi salutarile orientale sunt adesea complicate si consumatoare de timp. Mai era relativ numai un scurt timp ramas din viata Mantuitorului si misiunea celor saptezeci trebuia sa fie savarsita cu rapiditate. Ei erau trimisi sa proclame ,,Imparatia lui Dumnezeu” (Luca 10,9) si treburile Imparatului cereau graba. Pentru comentarii asupra lucrarii celor saptezeci ca crainici ai Imparatului comparati la Matei 3,3; Luca 3,5. 10:5 In orice casa veti intra, sa ziceti intai: Pacea sa fie peste casa aceasta! Pacea. O forma obisnuita de salutare orientala (vezi la Ieremia 6,14; Matei 10,13). 10:6 Si daca va fi acolo un fiu al pacii, pacea voastra va ramane peste el; altminteri ea se va intoarce la voi. Fiu al pacii. Un ebraism tipic, pentru a descrie pe capul gospodariei, daca era un om corespunzator, gata sa-i primeasca si sa-i gazduiasca. 10:7 Sa ramaneti in casa aceea, si sa mancati si sa beti ce vi se va da; caci vrednic este lucratorul de plata sa. Sa nu umblati din casa in casa. In casa aceea. [,,In aceeasi casa”, KJV]. Pentru comentariu vezi la Matei 10,11. Lucratorul. Vezi la Matei 10,10; cf. Deuteronom 25,4. Cuvantul acesta al lui Isus este unul din putinele la care Pavel face referire directa (vezi 1 Timotei 5,18). Din casa in casa. Vezi la Matei 10,11. 10:8 In oricare cetate veti intra si unde va vor primi oamenii, sa mancati ce vi se va pune inainte; Ce. [,,Acele lucruri”, KJV]. Ucenicii nu trebuie sa fie lacomi, cerand gazdei lor hrana pe care gazda nu le-o oferea; sau pretentiosi, refuzand sa manance ceea ce le oferea. Indemnul dat aici de Hristos celor saptezeci este uneori interpretat ca permisiune pentru crestinii de azi sa manance orice este oferit de gazda, chiar daca ar fi hrana interzisa in Scripturi. Ar trebui sa se retina, totusi, ca cei saptezeci nu intrau in casele Neamurilor, unde ar fi fost oferita hrana interzisa, ci numai in case ale iudeilor si samaritenilor, care si unii si altii, tineau riguros la prevederile Pentateucului cu privire la alimentele curate si necurate (vezi la Levitic 11). 10:9 sa vindecati pe bolnavii care vor fi acolo, si sa le ziceti: Imparatia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi. Imparatia lui Dumnezeu. Vezi la Matei 3,2; 4,17; 5,2; Luca 4,19. Comparati solia lui Ioan Botezatorul (Matei 3,2) si acea a lui Isus Insusi (Marcu 1,15). Aceasta a fost si solia celor doisprezece (vezi Matei 10,7). 10:10 Dar in oricare cetate veti intra, si nu va vor primi, sa va duceti pe ulitele ei, si sa ziceti: Verset ce nu a fost comentat. 10:11 Scuturam impotriva voastra, chiar si praful din cetatea voastra, care s-a lipit de picioarele noastre; totusi sa stiti ca Imparatia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi. Verset ce nu a fost comentat. 10:12 Eu va spun ca, in ziua judecatii va fi mai usor pentru Sodoma decat pentru cetatea aceea. Verset ce nu a fost comentat. 10:13 Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Caci daca ar fi fost facute in Tir si Sidon lucrarile puternice care au fost facute in voi, de mult s-ar fi pocait stand in sac si cenusa. Horazine. Vezi la Matei 11,21-24. Ca un preludiu la comentariile pe care El le-a facut in Luca 10,16 Isus mentioneaza cateva cetati care respingeau solia Lui. Sac. Gr. sakkos, ,,sac” sau ,,o stofa aspra [facuta din par]”; probabil de la ebr. saq (vezi la Geneza 42,25; Estera 4,1). 10:14 De aceea, in ziua judecatii, va fi mai usor pentru Tir si Sidon decat pentru voi. Verset ce nu a fost comentat. 10:15 Si tu, Capernaume, vei fi inaltat oare pana la cer? Vei fi pogorat pana in Locuinta mortilor. Inaltat pana la cer. [,,Care esti inaltat la cer”, KJV]. Dovezi textuale favorizeaza (cf. p. 146) exprimarea acestei propozitii de inceput ca o intrebare: ,,Vei fi inaltat pana la cer?” (vezi RVS). Comparati spiritul care il mana la lucru pe Satana (Isaia 14,13-15). Pana in locuinta mortilor. [,,Pana in iad”, KJV]. Gr. hades, ,,mormant” sau ,,moarte”; adica, imparatia celor morti (vezi la Matei 11,23; 16,18; cf. Isaia 14,15). Oamenii nu vor fi condamnati in ziua cea mare a judecatii pentru ca au crezut o ratacire, ci pentru ca au neglijat ocaziile date de cer pentru a cunoaste adevarul (vezi DA 490). 10:16 Cine va asculta pe voi, pe Mine Ma asculta; si cine va nesocoteste pe voi, pe Mine Ma nesocoteste; iar cine Ma nesocoteste pe Mine, nesocoteste pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Va asculta. Vezi la Matei 10,40. 10:17 Cei saptezeci s-au intors plini de bucurie, si au zis: Doamne, chiar si dracii ne sunt supusi in Numele Tau. Cei saptezeci s-au intors. Comparati intoarcerea celor doisprezece (vezi la Marcu 6,30). Plini de bucurie. Misiunea lor fusese cu totul plina de succes. Dracii ne sunt supusi. Cel putin atat cat ne spune relatarea, Isus nu insarcinase in mod specific pe cei saptezeci sa scoata demoni (vezi v. 9) asa cum facusera cei doisprezece (Matei 10,1). Cu toate acestea, aspectul acesta al lucrarii lor pare sa-i fi impresionat cel mai mult pe cei saptezeci. In numele Tau. [,,Prin numele Tau”, KJV]. Vezi la Matei 10,18.40. Umpluti de bucurie sfanta, asa cum erau ei, cei saptezeci recunosteau totusi ca puterea lui Isus lucrand prin ei era ceea ce facuse cu putinta succesul. 10:18 Isus le-a zis: Am vazut pe Satana cazand ca un fulger din cer. Am vazut. Gr. theoreo, ,,a privi la”, ,,a contempla”, ,,a vedea”, adesea implica contemplare calma, atenta, continua a unui obiect (cf. Ioan 2,23; 4,19). Satana. Gr. Satanas, de la ebr. satan, ,,un vrajmas”. Cazand…din cer. Comparati Isaia 14,12-15; Ioan 12,31.32; Apocalipsa 12,7-9.12. Satana era un vrajmas invins. In cele spuse aici, Isus privea catre rastignire cand puterea lui Satana urma sa fie zdrobita (vezi DA 679, 758; cf. 687). El a vazut si timpul cand pacatul si pacatosii nu vor mai fi. Cei saptezeci fusesera martori la izgonirea lui Satana din viata oamenilor ca persoane individuale. Isus ,,vedea” prabusirea lui deplina. Ca un fulger. Fulgerand ca o lumina orbitoare si apoi stingandu-se deodata. 10:19 Iata ca v-am dat putere sa calcati peste serpi si peste scorpii, si peste toata puterea vrajmasului: si nimic nu va va putea vatama. Putere sa calcati. Pentru o repetare a acestei fagaduinte vezi Marcu 16,18 si pentru implinirea ei, Fapte 28,3-5. Puterea vrajmasului. Cuvantul tradus aici ,,putere” este dunamis, in comparatie cu exousia, ,,autoritate”, data celor saptezeci (vezi la cap. 1,35). Cea dintai ,,putere” din v. 19 este din exousia si a doua din dunamis. Satana avea dunamis peste care ucenicilor li se dadea exousia (vezi Matei 10,1). Nimic nu va va putea. In textul grec este un triplu negativ, care da o mare putere enuntarii. 10:20 Totusi, sa nu va bucurati de faptul ca duhurile va sunt supuse; ci bucurati-va ca numele voastre sunt scrise in ceruri. Sa nu va bucurati de faptul. [,,Sa nu va bucurati de aceasta”, KJV]. Capacitatea de a savarsi minuni nu asigura cuiva viata vesnica prin ea insasi (vezi Matei 7,22.23). Scrise in ceruri. In cartea vietii (vezi Filipeni 4,3; Apocalipsa 20,12.15; 21,27; 22,19), in care sunt scrisi candidatii la Imparatia cerurilor. 10:21 In ceasul acela, Isus S-a bucurat in Duhul Sfant, si a zis: Tata, Doamne al cerului si al pamantului; Te laud pentru ca ai ascuns aceste lucruri de cei intelepti si priceputi, si le-ai descoperit pruncilor. Da, Tata, fiindca asa ai gasit cu cale Tu. In ceasul acela. Adica, ceasul intoarcerii celor saptezeci. Duhul Sfant. [,,Duhul”, KJV]. Exista unele dovezi textuale (cf. p. 146) pentru exprimarea ,,Duhul Sfant”. 10:22 Toate lucrurile Mi-au fost date in maini de Tatal Meu; si nimeni nu stie cine este Fiul, afara de Tatal, nici cine este Tatal, afara de Fiul si acela caruia vrea Fiul sa i-L descopere. Vrea Fiul sa i-L descopere. Adica, ,,doreste” sau ,,alege” sa-L descopere (vezi la Matei 11,27). 10:23 Apoi S-a intors spre ucenici, si le-a spus de o parte: Ferice de ochii care vad lucrurile, pe care le vedeti voi! Ferice. [,,Binecuvantat”, KJV]. Gr. makarios, ,,fericit” sau ,,binecuvantat” (vezi la Matei 5,3). 10:24 Caci va spun ca multi proroci si imparati au voit sa vada ce vedeti voi, si n-au vazut, sa auda ce auziti voi, si n-au auzit. Verset ce nu a fost comentat. 10:25 Un invatator al Legii s-a sculat sa ispiteasca pe Isus si I-a zis: Invatatorule, ce sa fac ca sa mostenesc viata vesnica? Un invatator al Legii. [Bunul samaritean, Luca 10,25-37. Despre parabole vezi p. 203-207]. Isus era in ultima Sa calatorie din Galileea la Ierusalim (vezi la Matei 19,1). Naratiunea lasa sa se inteleaga ca evenimentul a avut loc la Ierihon. Intamplarea cu samariteanul si cu victima talhariei avusese loc de curand (vezi DA 499). Indata dupa intalnirea cu invatatorul Legii si naratiunea intamplarii cu bunul samaritean, Isus a fost la Betania, dupa ce tocmai facuse drumul de la Ierihon (vezi DA 525). Este posibil ca El sa fi fost in calatorie spre a lua parte la Praznicul Innoirii la Ierusalim (vezi la Matei 19,1; cf. Ioan 10,22-38), dupa care S-a inapoiat in Perea (vezi Ioan 10,39-40). Indata dupa retragerea lui Hristos in Perea (v. 39.40), Ioan da un raport despre invierea lui Lazar din morti (cap. 11,1-46). Sa ispiteasca. [,,L-a ispitit”, KJV]. Intrebarea pe care invatatorul Legii a pus-o lui Isus fusese ticluita cu grija de conducatorii religiosi (vezi DA 497). Invatatorule. El insusi un invatator profesionist al Legii, invatatorul Legii Il confrunta pe Isus cu o problema cu privire la care carturarii insisi folosisera mult timp pentru discutie. Ce sa fac? Intrebarea invatatorul Legii arata ca conceptia lui in ce priveste dreptatea era cu totul gresita. Pentru el, ca si pentru cei mai multi iudei din vremea sa, castigarea mantuirii era cu totul o chestiune de a face acele lucruri care erau prescrise de carturari. In felul acesta, el socotea ca omul putea sa castige mantuirea prin fapte. In textul grec accentul este pus pe cuvantul ,,fac”. Vesnica. Gr. aionios (vezi la Matei 13,39). 10:26 Isus i-a zis: Ce este scris in Lege? Cum citesti in ea? Cum citesti? Era datoria invatatorului sa cunoasca raspunsul la propria sa intrebare. El era un marturisitor al legii iudaice si ca atare era cu totul potrivit sa i se dea prilej sa raspunda. Intrebarea lui Isus nu lasa in mod necesar sa se inteleaga o mustrare. Era o amabilitate pentru a-i da prilej sa raspunda la propria lui intrebare. 10:27 El a raspuns: Sa iubesti pe Domnul, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau, cu toata puterea ta si cu tot cugetul tau; si pe aproapele tau ca pe tine insuti. Sa iubesti. Invatatorul legi citeaza din Deuteronom 6,5 (cf. p. 11,13). Comparati Matei 22,36-38, unde Isus mai tarziu a dat acelasi raspuns la aceeasi intrebare pusa de un alt invatator al Legii. Cuvintele din Deuteronom 6,5 erau spuse pe dinafara de fiecare iudeu evlavios dimineata si seara ca parte din shema (vezi p. 57) si erau purtate si in filacterii (vezi la Exod 13,9). Iudeii care aveau o intelegere a sensului launtric al ,,Legii” (vezi la Deuteronom 31,9; Proverbele 3,1) ar fi trebuit sa-si dea seama ca principiile ei nu erau arbitrare, ci bazate pe principiile fundamentale ale binelui care puteau foarte bine sa fie rezumate in porunca ,,sa iubesti”. A iubi pe Dumnezeu asa cum este aratat si subinteles aici inseamna a dedica in slujba Lui intreaga fiinta, afectiunile, viata, puterile fizice si intelectul. Acest fel de ,,iubire” este ,,implinirea Legii” (Romani 13,10), felul de ,,iubire” in care cineva ramane cand incepe, prin harul lui Hristos sa ,,pazeasca” ,,poruncile lui Hristos” (Ioan 14,15; 15,9.10). De fapt, Dumnezeu a trimis pe Fiul Sau in lume cu scopul anumit de a face cu putinta ca noi sa tinem ,,Legea” in sensul si in spiritul acesta. Astfel urmeaza ca ,,dreptatea Legii” sa fie ,,implinita in noi” (Romani 8,3.4). Acela care ,,cunoaste” cu adevarat voia lui Dumnezeu va tine ,,poruncile Lui” deoarece ,,iubirea” lui Dumnezeu este ,,facuta desavarsita” in el (1 Ioan 2,4-6; vezi la Matei 5,48). Inima. Folosita aici in sensul de ,,inclinatie”, ,,dorinta”, ,,minte”. Sufletul. Vezi la Matei 10,28. Aproapele. Gr. plesion (vezi la v. 36). Aici invatatorul legii citeaza din Levitic 19,18, unde ,,aproapele” pare sa insemneze ,,un semen israelit”. Isus evident extinde definitia pentru a include pe samariteni si, deci, pe neiudei (vezi la Luca 10,36). 10:28 Bine ai raspuns, i-a zis Isus; fa asa, si vei avea viata vesnica. Bine ai raspuns. Mai tarziu, cand Isus a dat acelasi raspuns la intrebarea unui alt invatator al Legii, cel care pusese intrebarea L-a laudat prin cuvintele: ,,Bine, Invatatorule! Adevarat ai zis” (Matei 12,32). Raspunsul lui Hristos a ocolit masa de comentarii orale si scrise asupra Legii si chiar si preceptele specifice ale Legii insasi. Fiecare precept al ,,Legii”, in intelesul mai cuprinzator al ,,Legii” (vezi la Proverbele 3,1) ca si in intelesul mai restrans al celor Zece Porunci, este o exprimare, extindere si aplicare a principiului ,,iubirii” (vezi la Luca 10,27). Forma raspunsului invatatorului Legii era pe deplin corecta; ceea ce-i lipsea lui era intelegere spirituala a aplicarii acestui principiu la viata sa (vezi la Matei 5,17-22). El cunostea litera legii, dar nu spiritul ei. Cunostinta aceasta vine numai cand principiile legii sunt aplicate in viata (vezi la Ioan 7,17). Fa asa. [,,Fa aceasta”, KJV]. Potrivit cu textul grec: ,,Tine-te de aceasta”; adica, incepe sa aplici principiile acestea la viata ta si staruie in a le aplica. Se pare ca necazul era ca omul acesta, ca si tanarul conducator bogat, credea ca tinuse toate aceste lucruri din tineretea lui (vezi Matei 19,20), dar in acelasi timp isi dadea seama ca ceva ii lipseste din viata sa spirituala. Dreptatea legalista nu satisface sufletul, deoarece lipseste ceva vital pana cand iubirea lui Dumnezeu nu ia in stapanire viata ( vezi 2 Corinteni 5,14). Numai cand un om se preda pe deplin influentei acelei iubiri (vezi la Luca 10,27) poate tine cu adevarat spiritul Legii (vezi Romani 8,3.4). Vei avea viata vesnica. [,,Vei trai”, KJV]. Adica, in intelesul deplin al cuvantului, atat acum cat si in viata cealalta (vezi la Ioan 10,10). Totusi contextul arata aici ca Isus Se refera in primul rand la viata vesnica (vezi Matei 19,16.17; Luca 10,25). 10:29 Dar el, care vroia sa se indreptateasca, a zis lui Isus: Si cine este aproapele meu? Vroia. Adica, invatatorul Legii, ,,dorea sa” sau ,,era hotarat sa” se indreptateasca inaintea celor de fata. Sa se indreptateasca. Ca si tanarul conducator bogat (Matei 19,16-22), acest invatator al legii nu era satisfacut cu conceptia fariseica a neprihanirii (vezi DA 497). Ca si tanarul conducator bogat, era fara indoiala constient de o lipsa din viata sa pe care, simtea inconstient ca Isus ar fi putut sa o implineasca. Dar ca si Nicodim (vezi la Ioan 3,2.3), avea o repulsie de a admite faptul acesta chiar cu privire la sine. De aceea, in parte ca un mijloc de a fugi de propria sa convingere launtrica, el a cautat ,,sa se indreptateasca” facand sa para ca erau dificultati majore in a-l iubi cu adevarat pe aproapele sau (vezi DA 498). Cine este aproapele meu? Vezi la Matei 5,43. In textul grec accentul este asupra pronumelui. Scopul acestei intrebari era de a ocoli convingerea si de a se indreptati pe sine (DA 498). Cand un om pune intrebari in mod echivoc, la care el cunoaste sau s-ar putea sa cunoasca raspunsurile, este de obicei evident ca este stapanit de convingere (cf. Ioan 4,18-20) si cauta un motiv sau o scuza de a nu face ceea ce constiinta ii spune ca ar trebui sa faca. In gandirea invatatorului de Lege, paganii si samaritenii erau exclusi din categoria ,,aproapelui”; singura intrebare se gasea in problema cu privire la care din semenii israeliti urmau sa fie considerati ,,aproapele”. 10:30 Isus a luat din nou cuvantul, si a zis: Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A cazut intre niste talhari, care l-au dezbracat, l-au jefuit de tot, l-au batut zdravan, au plecat, si l-au lasat aproape mort. Un om. Aceasta fusese o intamplare adevarata (DA 499), o intamplare care probabil, era ceva cunoscut la Ierihon, orasul preotului si levitului implicati in intamplare (vezi la v. 25, 31). Amandoi oamenii acestia erau de fata cu prilejul acesta (DA 499). Cobora din Ierusalim. ,,Cobora” era cuvantul corect pentru a descrie coborarea de la Ierusalim, care era la peste 2500 de picioare, mai sus de nivelul marii, la Ierihon, care eram cam la 750 picioare deasupra nivelului marii. Drumul principal de la Ierusalim la Ierihon urmeaza in jos Wadi Quelt printr-o portiune de dealuri uscate, sterpe, nelocuite ale pustietatii Iudeii. Intr-un punct Wadi Quelt se stramteaza intr-un defileu stancos care a fost, din timpuri imemorabile, o vizuina de talhari. Intreaga regiune, cu multele ei pesteri si stanci, oferea o ascunzatoare perfecta pentru banditi. S-au dezbracat. Banda aceasta de talhari pare sa fi fost extrem de viciosi. L-au batut zdravan. [ ,,L-au ranit”, KJV]. Probabil pentru ca a incercat sa reziste. 10:31 Din intamplare, se cobora pe acelasi drum un preot; si, cand a vazut pe omul acesta, a trecut inainte pe alaturi. Din intamplare. Sau ,,prin coincidenta”. Se cobora. Adica, de la Ierusalim la Ierihon (vezi la v. 30). Un preot. Atat preotul, cat si levitul se reintorceau de la termenul lor de serviciu de la Templu (COL 382; cf. la cap. 1,5.9.23). A trecut inainte pe alaturi. Evident, ca si cum n-ar fi vazut; de fapt, pentru ca nu-i pasa. Fatarnicia a devenit o manta, ca sa zicem asa, pentru a apara egoismul de neplaceri. Drumetul nefericit, gol si ranit (vezi v. 30.34), era fara indoiala plin de sange si noroi. Daca intamplator persoana aceasta ar fi fost moarta, daca s-ar fi atins de ea aceasta ar fi insemnat intinare ceremoniala atat pentru preot, cat si pentru levit (vezi Numeri 19,11-22). In plus, el ar fi putut fi un samaritean sau chiar un om dintre Neamuri. Si, in orice caz, era ilegal pentru un preot sa se atinga de trupul mort al oricui altcuiva in afara de o ruda apropiata (vezi Levitic 21,1-4). Fara indoiala multe scuze de felul acesta au trecut prin mintea acestui om cand a cautat sa-si indreptateasca purtarea. 10:32 Un Levit trecea si el prin locul acela; si cand l-a vazut, a trecut inainte pe alaturi. A vazut pe omul acesta. [,,A venit si a privit”, KJV; G. Gal.]. Levitul pare sa fi fost putin mai constiincios decat preotul sau poate doar mai curios. Cel putin a venit la locul unde zacea omul, inainte de a merge mai departe (vezi DA 499). 10:33 Dar un Samaritean, care era in calatorie, a venit in locul unde era el, si cand l-a vazut, i s-a facut mila de el. Un samaritean. Faptul ca samariteanul calatorea printr-un tinut strain a facut fapta lui milostiva si mai demna de atentie. In tinutul acesta s-ar fi putut intampla ca drumetul nefericit sa fie un iudeu, un membru al neamului care cultiva cea mai inversunata dusmanie fata de samariteni. Samariteanul stia bine ca, daca el ar fi fost victima ranita zacand langa drum, n-ar fi putut astepta nici o mila de la nici un iudeu obisnuit. Totusi, samariteanul, cu un risc considerabil pentru sine din partea atacurilor talharilor, s-a hotarat sa ajute biata victima. Intr-un mod foarte real mila dovedita de samaritean reflecta spiritul care L-a miscat pe Fiul lui Dumnezeu sa vina pe acest pamant sa rascumpere neamul omenesc. Dumnezeu n-a fost obligat sa rascumpere pe omul cazut. El ar fi putut trece pe langa pacatosi, asa cum preotul si levitul au trecut pe langa nefericitul calator pe drumul spre Ierihon. Dar Domnul a fost dispus sa fie ,,tratat asa cum meritam noi pentru ca noi sa fim tratati asa cum merita El” (DA 25). 10:34 S-a apropiat de i-a legat ranile, si a turnat peste ele untdelemn si vin; apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han, si a ingrijit de el. Ranile. Gr. traumata, de la care deriva cuvintele noastre ,,trauma”, ,,traumatism”, etc. Untdelemn si vin. Leacuri de familie obisnuite in vechea Palestina. Uneori cele doua erau amestecate si folosite ca o alifie. O casa de poposire. [,,Un han”, KJV]. Gr. pandocheion, ,,un caravanserai” de la pas ,,toti” si dechomai, ,,a primi”. Un pandocheion era oarecum mare in comparatie cu mai putin pretentioasa kataluma (vezi la cap. 2,7). Casa de poposire unde samariteanul a dus pe drumetul nefericit era probabil in Ierihon sau in apropiere de el, in directia in care calatorea el si cel dintai oras locuit la care putea ajunge. 10:35 A doua zi, cand a pornit la drum, a scos doi lei, i-a dat hangiului, si i-a zis: Ai grija de el, si orice vei mai cheltui, iti voi da inapoi la intoarcere. Doi lei. Adica doi dinari romani, acum avand probabil valoarea de 22 de centi, dar pe atunci echivalent cu salariul pe doua zile (vezi p. 49). Gazdei. Gr. pandocheus ,,hangiu”; adica acela care tine un pandocheion (vezi la v. 34). Iti voi da inapoi. Textul grec accentueaza pe ,,eu”. Cei ,,doi lei” erau doar o plata in avans. Fara indoiala urma sa treaca vreo cateva zile pana cand calatorul ranit urma sa se refaca destul pentru a-si urma drumul mai departe (vezi v. 30). In vederea acestui lucru, bunul samaritean isi ia toata raspunderea pentru strain. S-ar fi putut ca el sa spuna ca incidentul avusese loc in Iudea, ca omul probabil era iudeu, ca hangiul era iudeu si ca el, ca samaritean, isi facuse datoria. Dar lucrurile nu au decurs asa. Interesul samariteanului era mai mult decat momentan; el a facut chiar mai mult decat s-ar fi putut astepta ca el sa faca. Interesul lui fata de strain a mers chiar si mai departe de minimum de obligatie pe care orice trecator ar fi putut astepta in chip rezonabil sa-si ia. La intoarcere. [,,Cand vin iarasi”, KJV]. Probabil la calatoria de inapoiere. Increderea pe care hangiul pare sa o fi avut in samaritean ar putea lasa sa se inteleaga ca acesta din urma era un negustor care trecea deseori prin Ierihon si ii era cunoscut hangiului. 10:36 Care dintr-acesti trei ti se pare ca a dat dovada ca este aproapele celui ce cazuse intre talhari? Aproapele. [,,Vecin”, KJV]. Gr. plesion, literal ,,[un] aproape”. Atat preotul, cat si levitul si samariteanul fusesera ,,aproape” de nefericitul drumet in acest timp de nevoie al lui, dar numai unul din ei a lucrat ca ,,aproape” [,,vecin”]. A fi aproape [,,vecin”] nu este atat o chestiune de apropiere, cat de bunavointa de a suporta poverile altora. Starea de a fi un aproape este expresia practica a principiului iubirii pentru un semen (vezi la v. 27). 10:37 Cel ce si-a facut mila cu el, a raspuns invatatorul Legii. Du-te de fa si tu la fel, i-a zis Isus. Si-a facut. [,,A aratat”, KJV]. Gr. poieo, literal, ,,a face” (cf. v. 25). In imprejurarile acelea simplele sentimente de mila n-ar fi fost de nici o valoare; ceea ce conta erau faptele. Invatatorul Legii a vazut ideea cuprinsa in istorisire. Ea era un raspuns potrivit si efectiv la intrebarea sa (vezi la v. 29). In aceasta naratiune adevarata din viata Isus a inlaturat orice echivocuri legaliste cu privire la cine putea fi aproapele cuiva (vezi la v. 29). Aproapele cuiva este pur si simplu oricine are nevoie de ajutorul sau. Adevarata stare de a fi aproapele a salvat viata unuia dintre semenii invatatorului de Lege, poate a unuia din prietenii sai personali. El nu putea gasi nimic de criticat in raspunsul lui Isus la intrebarea sa. Se pare ca in adancul sufletului sau s-a nascut gandul ca definitia data de Isus ,,aproapelui” era in stare sa aprecieze mai pe deplin decat altii dintre ascultatori profunda intelegere a lui Isus a adevaratei semnificatii a Legii (vezi la v. 26-28); ca invatator, el trebuie sa fi apreciat metoda plina de tact cu care Isus a tratat intrebarea sa. In orice caz prejudecata lui contra lui Isus a fost inlaturata (vezi COL 380). Du-te de fa si tu. In textul grec accentul este pe pronume. Cuvantul ,,fa” este de la gr. poieo, acelasi cuvant tradus ,,facut” [,,aratat”] in raspunsul invatatorului de Lege dat lui Isus mai inainte. Invatatorul de Lege spusese ,,cel ce si-a facut mila”. Isus a raspuns: ,,Du-te si fa si tu la fel”. Cu alte cuvinte, daca vrei sa cunosti adevarata stare de a fi un aproape, du-te si modeleaza-ti purtarea dupa aceea a samariteanului. Aceasta este natura reala a adevaratei religii (vezi Mica 6,8); Iacov 1,27). Semenii nostri au nevoie sa simta strangerea unei ,,mani calde” si comuniunea unei ,,inimi plina de duiosie” (COL 388). Dumnezeu ,,ingaduie ca sa venim in contact cu suferinta si nenorocirea pentru a ne socate din egoismul nostru” (COL 388). Pentru propriul nostru bine vesnic trebuie sa practicam adevarata impreuna simtire cu aproapele ori de cate ori avem prilejul ( cf. Evrei 13,2). 10:38 Pe cand era pe drum, cu ucenicii Sai, Isus a intrat intr-un sat. Si o femeie, numita Marta, L-a primit in casa ei. Un sat. [In casa Mariei si a Martei, Luca 10,38-42. Vezi harta p. 223]. Desi Luca nu-l numeste aici, ,,satul” era clar Betania (vezi Ioan 11,1) si aceasta a fost cea dintai vizita a lui Isus acolo (vezi DA 525). El tocmai urcase la deal pe Wadi Qelt de la Ierihon (DA 525; vezi la Luca 10,30) pe cat se pare nu la mult timp dupa incidentul relatat in v. 25-37 (vezi la v. 25). Dupa aceea Isus a vizitat deseori casa Mariei, a Martei si a lui Lazar (vezi DA 524), cel putin alte doua vizite fiind relatate in naratiunile Evangheliei (Ioan 11,17; 12,1-3). Probabil ca a mai facut acolo cateva vizite (vezi Matei 21,17; Marcu 11,1.11; Luca 19,29). Marta. Pentru o scurta schema a caracterului Martei, vezi la v. 41. Marta era, pe cat se pare, cea mai mare dintre cele doua surori si cea care administra treburile caminului – ea a fost aceea care ,,l-a primit in casa ei”. 10:39 Ea avea o sora numita Maria, care s-a asezat jos la picioarele Domnului, si asculta cuvintele Lui. Maria. Vezi nota aditionala la capitolul 7. In timp ce Marta, fiind cu grija gospodariei, era din fire cu o inclinatie mai practica, Maria era mai putin preocupata cu cele materiale decat cu cele spirituale. Marta pare ca se ,,ingrijora” de nevoile zilnice ale gospodariei (vezi la Matei 6,25-34), in timp ce Maria cauta ,,mai intai Imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui” (Matei 6,33). Desi nu este amintit cu ocazia aceasta, Lazar, fratele Martei si al Mariei, era unul din prietenii statornici si ucenicii credinciosi ai lui Isus (vezi DA 524). Vezi nota aditionala la Luca 7. La picioarele Domnului. [,,La picioarele lui Isus”, KJV]. A ,,sedea” la ,,picioarele” cuiva se refera nu atat de mult la luarea unei anumite posturi, cat la a fi ucenic al cuiva, desi ambele idei se prea poate sa fi fost adevarate (vezi Fapte 22,3; cf. Deuteronom 33,3). 10:40 Marta era impartita cu multa slujire, a venit repede la El, si I-a zis: Doamne, nu-Ti pasa ca soru-mea m-a lasat sa slujesc singura? Zi-i dar sa-mi ajute. Impartita. [,,Impovarata”, KJV; G. Gal.]. Marta era ,,impartita” si ,,supraimpovarata” de zorul multelor amanunte necesare pentru tratarea oaspetilor. Doamne, nu-ti pasa? Marta stia probabil din experienta trecuta ca nimic nu s-ar fi castigat din apelul direct catre Maria. Daca Isus, asa cum era vadit, avea o influenta atat de mare asupra Mariei, poate influenta Lui ar fi izbutit acolo unde a ei ar fi dat gres. Comparati cazul cu omul care apelase pe langa Isus sa convinga pe fratele sau sa imparta mostenirea familiei (cap. 12,13.14). Apeland la Isus, Marta nu numi ca o ocara pe Maria, dar Il mustra indirect si pe Isus. Adevaratul necaz, vrea ea sa zica, era in faptul ca Lui nu-I ,,pasa” de situatie sau ca nu intentiona sa faca nimic in privinta aceasta, ca avea mai mare placere ca Maria sa asculte de El, decat sa o ajute pe ea la pregatirea mesei. 10:41 Drept raspuns, Isus i-a zis: Marto, Marto, pentru multe lucruri te ingrijorezi si te framanti tu, Marto, Marto. Repetarea unui nume lasa sa se inteleaga afectiune si uneori ingrijorare. Comparati Luca 22,31; Fapte 9,4. Multe lucruri. Simpla ospitalitate ar fi fost indeajuns pentru Isus. El nu cerea pregatiri minutioase. Te ingrijorezi. Gr. merimnao, ,,a fi nelinistit”, ,,a fi framantat [de griji]” sau ,,a se ingriji de”. Merimnao se refera la confuzia launtrica a gandurilor care era adevarata cauza a nerabdarii Martei fata de Maria. Tocmai contra acestui fel de lucru Isus exprimase o puternica avertizare in Predica Lui de pe Munte (unde merimnao este redat ,,ingrijorati”; vezi Matei 6,25.28.31.34). Aceia care devin urmasi ai lui Isus ar trebui sa evite spiritul de ingrijorare care o mana pe Marta in apelul ei iritabil la Isus. Te framanti. Aceasta se refera la manifestarea din afara a Martei, in contrast cu sentimentele ei launtrice. Ea era ,,ingrijorata” inauntru si drept urmare ,,framantata” in afara. Daca noi am cauta sa cultivam acel calm launtric de care Marta avea atata nevoie, am evita multa neliniste fara de rost. 10:42 dar un singur lucru trebuie. Maria si-a ales partea cea buna, care nu i se va lua. Un singur lucru trebuie. Comparati cap. 18,22: ,,Iti mai lipseste un lucru”. Marta era sarguincioasa, gata de a lucra si energica, dar ii lipsea spiritul calm, evlavios al surorii ei Maria (vezi DA 525). Ea nu invatase lectia expusa in Matei 6,33, de a da Imparatiei lui Dumnezeu locul cel dintai in interesele si preocuparile ei si celor materiale un rol subordonat (vezi la v. 24-34). Partea cea buna. Ca urmare a propriei sale experiente Maria invatase lectia aceea pe care sora ei Marta mai avea inca nevoie sa o invete (vezi nota aditionala la capitolul 7). Unii considera ,,partea cea buna” ca fiind un abil joc de cuvinte, prin care Isus face o referire la mancarea cea mai buna de pe masa. ,,Partea cea buna”, acel ,,un singur lucru” care-i trebuia Martei era o preocupare mai adanca dupa o cunoastere a Imparatiei cerului. Nu i se va lua. Lucrurile materiale de care se interesa Marta puteau sa fie luate (vezi cap. 12,13-21; 16,25.26). Maria isi aduna ,,o comoara nesecata in ceruri, unde nu se apropie hotul si unde nu o rod moliile” (Luca 12,33; vezi la Matei 6,19-21).COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1 DA 488; Ev 58, 72 1–24 DA 485–496 2 GW 27; MH 58; MYP 23; 1T 368, 473; 2T 116 3 DA 353 5 DA 351 7 Ev 493; 5T 374; 8T 142 8, 9 MH 139; MM 253 9 CT 465; Ev 52; MM 249; 4T 225 10–15 DA 489 10–16 4T 197 16 1T 360; 3T 450 17 MH 139 17–19 DA 490; MH 94 19 MB 119 20 DA 493; GC 481 21, 22 DA 494 25 DA 504 25, 26 GC 598 25–28 COL 377; DA 497; FE 419; 5T 359 25–30 WM 43 25–37 COL 376–389; DA 497–505; 3T 523; 4T 57 26 COL 39; MH 21 27 COL 49; CS 212, 296; CT 403; Ed 16, 228; FE 436; PK 82; PP 305; TM 439; 2T 45, 153, 168, 170; 3T 246, 546; 4T 50, 224, 226, 228, 353, 521; 5T 428; 6T 103, 303, 447, 477; 8T 64, 139, 164; 9T 212 27, 28 Ev 242 28 DA 498, 504; 3T 534 29 COL 376, 389; DA 503; ML 232; 6T 294 29–35 COL 379 29–37 3T 512; 4T 226; WM 42–49 30–32 DA 499 30–37 8T 59 31, 32 3T 530 33, 34 3T 531 33–35 6T 276 33–37 DA 503 36, 37 COL 380; MB 42; ML 188, 232 37 DA 504 38–42 DA 524–536; 6T 118 39 CT 442; MM 332; TM 223, 343; 5T 367; 9T 38 39–42 TM 346 39, 42 FE 132; MH 458; 8T 319 40–42 DA 525; WM 154 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: