1:7 N-aveau copii, pentru ca Elisabeta era stearpa; si amandoi erau inaintati in varsta.
Nu aveau copii. La popoarele orientale lipsa de copii a fost totdeauna privita ca o mare nenorocire. Adesea, iudeii o considerau ca o pedeapsa divina pentru pacat (vezi la Levitic 20,20). La iudei, ca si la unele popoare orientale de astazi, lipsa copiilor era considerata un temei indreptatit pentru poligamie si concubinaj si era acceptata ca temei legal suficient pentru divort.
Cat de adesea oamenii care fusesera alesi inainte de nastere sa indeplineasca mari lucrari ale lui Dumnezeu s-au nascut in ciuda batranetii sau sterilitatii parintilor lor (vezi la Geneza 11,30; 17,17; 18,11; 25,21; 30,22-24; 1 Samuel 1,2.8.11)! La oameni multe lucruri sunt cu neputinta, dar ,,la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta” (Luca 1,37). Dumnezeu ii conduce adesea pe oameni sa-si dea seama de propria lor slabiciune pentru ca atunci cand vine eliberarea ei sa poata aprecia puterea si taria Lui prin experienta personala. In cazul Elisabetei era un indoit motiv de a nu astepta copii, pentru ca la sterilitatea de o viata intreaga era adaugata si varsta inaintata.
Inaintati in varsta. Literal, ,,inaintati in zilele lor”, dintr-un idiom ebraic caracteristic (vezi Geneza 24,1; Iosua 13,1; 1), care inseamna simplu, ,,inaintat in varsta”.