1:5 In zilele lui Irod, imparatul Iudeii, era un preot, numit Zaharia, din ceata lui Abia. Nevasta lui era din fetele lui Aaron, si se chema Elisabeta.
In zilele. [Vestirea facuta lui Zaharia, Luca 1,5-25. Vezi harta p. 214; diagrama p. 227]. Datarea dupa anii de domnie a fost foarte obisnuita in literatura greaca. Exemple pentru fiecare an al secolului I crestin inca supravietuiesc. Luand firul naratiunii sale, Luca renunta la stilul literar koine al v. 1-4, cu idiomul lui elegant si trece la un stil ebraic in forma, care aminteste de naratiunile VT, ca cea a nasterii lui Samuel. De fapt cap. 1,5 la 2,52 sunt poate cele mai ebraice din toate scrierile lui Luca. Cu toate acestea, ele poarta semnele caracteristice ale lui Luca ca autor. Faptul ca seria de naratiuni relatate aici era de o natura atat de personala incat Maria ,,se gandea la ele in inima ei” (cap. 2,19), impreuna cu faptul ca ceilalti scriitori ai Evangheliei nu spun nimic despre aceste evenimente, sugereaza posibilitatea ca informatiile relatate s-ar putea sa nu fi fost in general cunoscute printre credinciosii crestini in primii ani ai bisericii apostolice.
Intrucat Luca se refera aici la multe surse de informatii orale si scrise (vezi la v. 1-3), unii au sugerat ca el se poate sa fi cunoscut evenimentele copilariei lui Isus chiar de la Maria. Reiese ca naratiunea este prezentata din punct de vedere al Mariei pe cand Matei prezinta naratiunea lui Isus din punct de vedere al lui Iosif (Matei 1).
Sectiunea nasterii (cap. 1,5 la 2,52) consta din sapte parti: 1) vestirea nasterii lui Ioan Botezatorul (cap. 1,5-25), 2) vestirea nasterii lui Isus (v. 26-38), 3) vizita Mariei la Elisabeta (v. 3956), 4) nasterea lui Ioan Botezatorul (v. 57-80), 5) nasterea lui Isus (cap. 2,1-20), 6) circumcizia si infatisarea lui Isus (v. 20-38), 7) copilaria lui Isus (v. 39-52.).
Irod. Vezi p. 39-42; diagrama p, 40, 234. Zilele lui Irod au fost zile de cruzime si oprimare pentru poporul iudeu, desi imparatul era un asa-zis convertit la religia iudaica. Caracterul lui desfranat sta in contrast izbitor cu caracterul lui Zaharia si era mai mult sau mai putin tipic pentru vremea in care traia.
Iudeii. Scriind, asa cum evident facea, mai intai pentru cititori nepalestinieni, se pare ca Luca foloseste adesea numele Iudea ca un termen general pentru intreaga Palestina (Luca 6,17; 7,17; Fapte 10,37).
Zaharia. De la ebr. Zekaryah, ,,Iehova Isi reaminteste” sau ,,Iehova Si-a adus aminte”. Numele acesta fusese purtat de fiul lui Iehohiada ( 2 Cronici 24,20), de profetul Zaharia si de multi altii.
Ceata lui Abia. David a impartit preotii in 24 de cete (1 Cronici 24,1-18¸2 Cronici 8,14) din care ceata lu Abiah (sau Abia) era a opta (1 Cronici 24,10). Saisprezece cete erau alcatuite din descendenti ai lui Eleazar si opt din descendenti ai lui Itamar, ambii fii ai lui Aaron. Numai patru din cete erau reprezentate de preotii care se reintorsesera din Babilon dupa captivitate si Abia era printre acestea (vezi la Ezra 2,36). Dar aceia care s-au reintors au fost fara indoiala impartiti in 21 sau 22 de cete (extinse la 24 in timpurile NT) si li se daduse numele cetelor originare (vezi la Neemia 12,1). Potrivit cu Iosif, fiecare ceata de preoti era randuita sa serveasca o saptamana din Sabat in Sabat (Antichitati, vii.14.7 [365,366]), de doua ori pe an. La sarbatoarea corturilor toate cele 24 de cete erau asteptate sa fie de fata. Incercarile de a determina timpul din an cand ceata lui Abia venea la rand pentru serviciu, pe temeiul sirului cetelor care slujeau pe vremea cand romanii au distrus Templul in anul 70 d.Hr., sunt pe cat se pare de mica valoare sau fara de valoare in ce priveste datarea naratiunii lui Luca.
Elisabeta. De la ebr. Elisheba, insemnand ,,Dumnezeul meu a jurat” sau ,,Dumnezeul meu este belsug”, numele sotiei lui Aaron (Exod 6,23).