1:15 Caci va fi mare inaintea Domnului. Nu va bea nici vin, nici bautura ametitoare, si se va umple de Duhul Sfant inca din pantecele maicii sale.
Va fi mare. In aprecierea cerului nu bogatia, rangul, descendenta nobila sau darurile intelectuale constituie marimea. Dumnezeu apreciaza valoarea morala si pretuieste insusirile de iubire si curatie. Ioan era mare, ,,inaintea Domnului” (vezi Matei 11,11) in contrast cu Irod, ,,mare” inaintea oamenilor care-si doresc rang, bogatie si putere. Ioan era un mare slujitor al semenilor sai; Irod era un mare tiran peste ei. Ioan traia pentru altii; Irod traia numai pentru sine; Ioan era mare in acelasi fel ca si Ilie in ce priveste intoarcerea multora ,,din fiii lui Israel la Domnul…Dumnezeul lor” (Luca 1,16). Irod era mare in acelasi fel cum Nimrod fusese mare (vezi Geneza 10,9-12), in conducerea oamenilor la indoiala si la opozitie fata de Dumnezeu (Geneza 10,9.10; vezi cap. 11,2-4). Vezi p. 41,42; vezi la Matei 11,13.14.
Vin. Gr. oinos (vezi mai jos la ,,bautura ametitoare”).
Bautura ametitoare. Gr. sikera, un cuvant imprumutat din aramaica, ,,shikra” si din ebraica shekar (vezi la Numeri 28,7). Shekar poate fi vin sau orice bautura imbatatoare ca vinul, fie ca este facuta din orz sau distilata din miere sau curmale. Radacina verbului ebraic inseamna ,,a se umple de bautura”, ,,a bea pana se inveseleste” sau ,,a fi beat”. Unii comentatori au crezut ca folosirea din partea lui Luca a celor doi termeni oinos, ,,vin” si sikera ,,bautura ametitoare [tare]” arata ca bauturile ametitoare facute din struguri nu sunt cuprinse in termenul sikera. Dar distinctia aceasta nu este indreptatita deoarece: 1) Sikera este doar o transliterare greaca a ebraicului shekar, care include toate bauturile ametitoare. 2) Forma poetica a v. 14-17 nu justifica o distinctie in ce priveste felul intre ,,vin” si ,,bautura ametitoare” cum nu o justifica intre ,,bucurie” si ,,veselie” din v. 14. Cand vorbim despre lucrare cu ,,toate puterile si cu toata taria” nu ne gandim la doua surse distincte de putere; ci vrem sa spunem ca se lucreaza din rasputeri. In acelasi fel, Luca, sau mai degraba ingerul Gabriel, foloseste cei doi termeni numai pentru a accentua excluderea oricarei bauturi ametitoare.
Ca si Samson (Judecatori 13,4.5) si Samuel (vezi la 1 Samuel 1,22), Ioan Botezatorul era un nazireu din nastere (DA 192). Un nazireu (vezi la Geneza 49,26; Numeri 6,2) trebuia sa-si tina apetitul si pasiunile sub stricta supunere in toate imprejurarile, conform principiului (vezi la Judecatori 13,5). Sarcina importanta incredintata lui Ioan Botezatorul urma sa ceara tarie mintala si pricepere spirituala, pentru ca sa poata sta ca o pilda inaintea oamenilor vremii sale. La fel, aceia care participa la sarcina de a proclama a doua venire a lui Hristos trebuie sa-si curete viata ,,dupa cum El este curat” (1 Ioan 3,3).
Se va umple de Duhul Sfant. Si nu de bautura ametitoare (vezi Efeseni 5,18). Cand apostolii au fost ,,umpluti cu Duhul Sfant” la ziua Cincizecimii (Fapte 2,4.15-17), au fost invinuiti ca ,,sunt plini de must” (v. 13). Pentru aceia pe care Dumnezeu i-a ales pentru slujba Sa nu trebuie sa existe vreo indoiala cu privire la felul de stimulare care-i mana la actiune. Forma inferioara de stimulare exclude forma superioara. Ioan urma sa fie iluminat, sfintit si calauzit de influenta Duhului Sfant. In Evanghelia sa si in cartea Faptelor, Luca mentioneaza Duhul Sfant de peste 50 de ori, in comparatie cu mentionarea doar de 15 ori de catre toti ceilalti scriitori ai Evangheliei laolalta.
Din pantecele mamei sale. Insasi existenta lui Ioan se datora voii si puterii lui Dumnezeu, nu a omului. El a venit pe lume cu soarta vietii hotarata si a fost dedicat lui Dumnezeu chiar de la inceput. Era cu putinta ca Duhul Sfant sa ,,umple” pe Ioan de la nastere deoarece Duhul fusese in stare sa umple mai intai pe mama lui Ioan, Elisabeta, indrumand si stapanind viata ei. In primii ani ai copilului, parintii urmeaza sa stea in locul lui Dumnezeu pentru el (PP 308). ,,Fericiti sunt parintii a caror viata este o adevarata reflectare a celei divine” (PK 245). Prin Duhul Sfant, Maria a primit intelepciune de a conlucra cu trimisii ceresti la dezvoltarea si educarea lui Isus (DA 69). Mamele de astazi care aleg sa traiasca in comuniune cu Dumnezeu pot astepta ca Duhul Sfant sa-i modeleze pe micutii lor, ,,chiar din cele mai timpurii clipe ale lor” (DA 512). In felul acesta, copiii nostri, ca si Ioan Botezatorul se pot bucura de privilegiul fericit de a fi ,,umpluti de Duhul Sfant”. Vezi la cap. 2,52.