4:6 sa-si inmoaie degetul in sange, si sa stropeasca de sapte ori inaintea Domnului, in fata perdelei dinauntru a sfantului locas.
Sa stropeasca. Deoarece nu era nimeni mai mare in rang decat marele preot, care sa poata sluji pentru el, slujirea sangelui o facea el insusi. La jertfele de care ne-am ocupat mai inainte, sangele era stropit pe altarul arderilor de tot din curte, sau pus pe coarnele acestuia. Dar cand pacatuia preotul care avea ungerea, sangele era dus chiar in sanctuar. Fara indoiala, pentru ca pacatul lui era mai grav decat al oricarui altcuiva si de un interes mai mare inaintea lui Dumnezeu. Preotul muia degetul in sange si stropea de sapte ori in fata perdelei ,,inaintea Domnului”. De asemenea, punea sange si pe coarnele altarului tamaierii, despre care de asemenea se spune ca este ,,inaintea Domnului”(v.7).
Trebuie sa se noteze ca preotul nu stropea sangele pe perdea, ci in fata acesteia. Este iarasi interesant ca el folosea la stropire numai un singur deget. Ba mai mult, stropirea aceasta se facea numai cand pacatuia marele preot, sau adunarea intreaga. Nu avem un raport de cate ori a pacatuit marele preot si a adus un vitel ca jertfa, dar probabil ca n-a pacatuit des. Si iarasi n-avem nici un raport de cate ori a pacatuit adunarea intreaga si a trebuit sa aduca un vitel, dar presupunem ca acest lucru nu s-a intamplat adesea. Faptul ca oamenii, ca persoane, au pacatuit adesea este evident, dar avem putine rapoarte despre pacatele natiunii, asemenea celor despre care este vorba aici. Singurul raport hotarat pe care-l avem este cand au pacatuit si dansat in jurul vitelului de aur. Este adevarat ca au mai fost si alte apostazii nationale, dar deoarece jertfa trebuia sa fie adusa numai daca ei se pocaiau, n-au putut fi cazuri multe.
Stropirea avea loc in legatura cu legea, care se afla chiar in spatele perdelei. Totusi, sangele nu ajungea pana la lege, deoarece perdeaua se interpunea. In serviciul zilnic nu sosise vremea ca pacatosul sa se infatiseze inaintea legii. Aceasta era pastrata pentru ziua ispasirii, care, in simbol, era ziua judecatii pentru Israel (vezi Evrei 10,19.20).