4:20 Cu vitelul acesta sa faca intocmai cum a facut cu vitelul adus ca jertfa de ispasire; sa faca la fel. Astfel sa faca preotul ispasire pentru ei, si li se va ierta.
Sa faca preotul ispasire. In cazul (marelui) preot care avea ungerea, nu se spune nimic despre ispasire sau iertare. Fara indoiala ca el primea iertarea ca si ceilalti, cand isi marturisea pacatele. Dar pentru ca marele preot slujea propria jertfa, s-ar parea ca omul poate face propria ispasire si, din cauza aceasta, afirmatia este omisa. Dar aici, cand este vorba de popor, preotul este cel care trebuie sa ,,faca ispasire pentru ei, si li se va ierta”. Ritualul ducerii vitelului afara din tabara si arderea lui intr-un loc curat era acelasi ca atunci cand pacatuia preotul care avea ungerea.