4:14 si daca pacatul savarsit s-a descoperit, adunarea sa aduca un vitel ca jertfa de ispasire, si anume sa-l aduca inaintea cortului intalnirii.
Si daca pacatul. Aceasta presupune nestiinta cu privire la faptul ca se facuse un pacat (vezi comentariul pentru v.2). In astfel de imprejurari, ,,intreaga adunare” trebuia sa aduca aceeasi jertfa ca atunci cand pacatuia marele preot. Vitelul era oferit de adunare, avand in vedere ca toti erau considerati vinovati. Batranii, alesi din diferitele semintii, aduceau vitelul la locul jertfirii, isi puneau mainile pe el si-l junghiau. Aici nu se spune nimic despre marturisire, dar aceasta este cuprinsa in punerea mainilor. Fara marturisire, aducerea unei jertfe ar fi nefolositoare, pentru ca n-ar fi un transfer de pacat de la pacatos la jertfa. Ba mai mult, ce este primit de Dumnezeu nu este forma, ci marturisirea insasi.