English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Levitic

Adventist

Romanian_non-diacritics

Printable ModePrintable Mode

Levitic, 3


3:1 Cand cineva va aduce Domnului un dar ca jertfa de multumire: Daca il va aduce din cireada, fie parte barbateasca, fie parte femeiasca, s-o aduca fara cusur, inaintea Domnului.

Jertfa de multumire. Ebraicul selem din radacina unui cuvant care inseamna ,,a face pace” (Iov 22,21), ,,a despagubi” (Exod 22,5), ,,a plati in intregime” (Psalmi 50,14). Caracteristica distincta a jertfei de multumire era o masa comuna care avea loc in incinta sanctuarului, la care predomina bucuria si fericirea si la care oamenii si preotii stateau de vorba impreuna. Nu era o ocazie in care se facea pacea, ci o serbare de bucurie pentru faptul ca pacea exista. In general era precedata de o jertfa pentru pacat si o ardere de tot. Sangele fusese stropit, ispasirea fusese facuta, iertarea acordata si indreptatirea asigurata. La celebrarea acestei experiente, cel in cauza isi invita rudele mai apropiate, slujitorii si pe leviti. Toata familia se aduna in curtea Cortului Intalnirii sa sarbatoreasca faptul ca pacea fusese facuta intre Dumnezeu si om, si intre om si om.

Nu se poate concepe o mai mare bucurie decat aceea de a fi in pace cu Dumnezeu (vezi Romani 5,1). Acesta este testamentul pe care l-a lasat Hristos, cand zis: ,,Va las pacea, va dau pacea Mea” (Ioan 14,27). Pacea lui Hristos este acea asigurare linistita, care vine din increderea in Dumnezeu.

Hristos a spus aceste cuvinte despre pace chiar in apropierea evenimentelor de la Ghetsemani si Golgota. El stia ce-L asteapta, dar nu S-a dat inapoi. Inima Lui era plina de pace si iubire. El stia in Cine S-a increzut si a ramas in asigurarea ca Tatal L-a iubit. El n-a putut sa vada dincolo de portile mormantului. Speranta nu a putut sa-I prezinte iesirea din mormant ca invingator, nici sa-I spuna despre primirea jertfei de catre Tatal. Dar prin credinta El a fost biruitor. El a stiut in cine a crezut si era sigur ca toate se vor sfarsi cu bine. Aceasta este pacea pe care ne-a lasat-o prin testament. Ea inseamna a fi una cu Tatal, inseamna calm, odihna, bucurie si multumire, ea inseamna iubire, credinta, partasie, comuniune, ea inseamna a fi eliberat de ingrijorare, teama si neliniste. Crestinul care se bucura de aceasta pace are un izvor de putere care nu este dependent de imprejurari. El este la unison cu Dumnezeu.

Dupa cum s-a vazut mai inainte, diferitele jertfe ale Vechiului Testament erau rugaciuni intruchipate. Ele uneau credinta si faptele. Ele exprimau nevoia si legatura omului cu Dumnezeu. Oamenii nu puteau sa aduca tamaia impreuna cu rugaciunile lor, dar puteau sa ofere tamaia. Ei nu puteau sa administreze sangele, dar puteau sa provoace jertfa. Ei nu puteau sa intre in sanctuar, dar puteau sa ofere darurile si jertfele care faceau posibil serviciul.

Ei nu puteau sa manance painea pentru punerea inainte, dar puteau sa ofere ,,mancarea unei jertfe mistuite cu foc inaintea Domnului” (v.11).

,,Fiindca suntem socotiti neprihaniti prin credinta, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos” (Romani 5,1), ,,pentru ca El este pacea noastra” (Efeseni 2,14). Israelul din vechime a fost invitat sa celebreze faptul ca era in pace cu Dumnezeu si cu omul, ca pacatele erau iertate, ca a fost reintegrat in favoarea cerului. Acestea erau ocazii de bucurie si recunostinta, cand neintelegerile erau clarificate si pacea si buna partasie erau prezente. Participau fii si fiice, robi si roabe fiind invitati si Leviti. Toti sedeau la masa Domnului si se bucurau impreuna ,,in nadejdea slavei Domnului” (Romani 5,2). Cu privire la faptul ca sunt in pace cu Dumnezeu (vezi nota suplimentara de la sfarsitul capitolului).



3:2 Sa puna mana pe capul dobitocului, sa-l junghie la usa cortului intalnirii; si preotii, fiii lui Aaron, sa stropeasca sangele pe altar de jur imprejur.

Sa puna mana. Animalul era junghiat la usa Cortului Intalnirii, unde erau junghiate cele mai multe animale de jertfa, iar sangele lui era stropit pe altarul arderilor de tot (vezi comentariul pentru cap. 1,4.5).



3:3 Din aceasta jertfa de multumire, sa aduca drept jertfa mistuita de foc inaintea Domnului: grasimea care acopera maruntaiele si toata grasimea care tine de maruntaie;

Toata grasimea. Nu grasimea din tot corpul, ci grasimea care acopera anumite organe. Aceasta impreuna cu rarunchii erau arse pe altar.

Cuvantul tradus ,,grasime” este chelev, dintr-o radacina nefolosita, care inseamna ,,a fi gras”. Cuvantul pentru ,,lapte” este chalov si difera de ,,grasime” numai in accentuarile vocalei.



3:4 cei doi rarunchi, si grasimea de pe ei si de pe coapse, si prapurul de pe ficat, pe care-l va dezlipi de langa rarunchi.

Verset ce nu a fost comentat.

3:5 Fiii lui Aaron sa le arda pe altar, deasupra arderii de tot care va fi pe lemnele de pe foc. Aceasta este o jertfa mistuita de foc, de un miros placut Domnului.

De un miros placut. Avand in vedere ca grasimea era arsa pe altar, de un ,,miros placut inaintea Domnului”, pare nepotrivit a sustine, asa cum fac unii, ca aceasta era un simbol al pacatului. Pacatul este o uraciune pentru Dumnezeu si nimic din ce il simboliza nu era ingaduit sa ajunga pe altar. Acesta era motivul pentru care aluatul, ca simbol al pacatului era exclus (cap. 2,11.12). Psalmi 37,20 este uneori citat ca dovada ca ,,grasimea” inseamna pacat. Dar cuvantul tradus ,,grasime” este yakar si inseamna ,,frumusete”, ,,maretie” sau ,,pretuire”, mai degraba decat ,,grasime”. Este acelasi cuvant pe care il foloseste Dumnezeu cand numeste pe poporul Sau ca fiind ,,de pret” (Isaia 43,4). Grasimea era intotdeauna arsa pe altar. Dumnezeu o pretindea ca fiind a Lui (Levitic 3,16); ea era de ,,un miros placut” inaintea Domnului, era de pret, era ,,mancarea unei jertfe adusa Domnului” (v.16). A ,,manca grasimea tarii” insemna a se bucura de tot ce putea sa ofere mai bun.



3:6 Daca darul pe care-l aduce ca jertfa de multumire Domnului, va fi din turma, fie parte barbateasca fie parte femeiasca, s-o aduca fara cusur.

Din turma. Regulile aplicate animalelor luate din turma se aplicau si acelora luate din cireada. De observat ca la aceasta jertfa se putea folosi atat un animal de parte barbateasca, cat si de parte femeiasca, dar sa fie fara cusur. Aducatorul isi punea mana pe capul jertfei si o junghia, dupa care preotul administra sangele.



3:7 Daca va aduce jertfa un miel, sa-l aduca inaintea Domnului.

Verset ce nu a fost comentat.

3:8 Sa-si puna mana pe capul dobitocului, si sa-l junghie inaintea cortului intalnirii; fiii lui Aaron sa-i stropeasca sangele pe altar de jur imprejur.

Verset ce nu a fost comentat.

3:9 Din aceasta jertfa de multumire, sa aduca o jertfa mistuita de foc inaintea Domnului, si anume: grasimea, coada intreaga, pe care o va desface de la osul spinarii, grasimea care acopera maruntaiele si toata grasimea care tine de maruntaie,

Coada intreaga. Mai exact ,,coada”, adica a oii cu coada lata (avis laticaudata). Coada acestei oi cantareste de obicei intre 45 si 70 grame si poate cantari pana la 2,5 kg sau mai mult. Din cauza greutatii ei, coada se tara pe pamant si provoca rani ce micsorau valoarea oii. In timpurile vechi, ca astazi, pastorii legau scanduri usoare la cozi sau faceau mici carucioare cu care coada putea sa fie transportata.

Coada insasi era compusa dintr-un amestec de grasime si maduva, care amestecata cu alte ingrediente si era folosita in locul untului de aceia care nu erau opriti prin porunca lui Dumnezeu sa nu manance grasime. In unele tari orientale, coada mai este inca folosita in felul acesta.



3:10 cei doi rarunchi si grasimea de pe ei, de pe coapse, si prapurul ficatului, pe care-l va dezlipi de langa rarunchi.

Verset ce nu a fost comentat.

3:11 Preotul sa le arda pe altar. Aceasta este mancarea unei jertfe mistuite de foc inaintea Domnului.

Verset ce nu a fost comentat.

3:12 Daca darul lui va fi o capra, s-o aduca inaintea Domnului.

O capra. Procedura in acest caz era aceeasi ca alte jertfe. Punerea mainii, junghierea, stropirea sangelui – toate urmand regulile obisnuite. Grasimea era indepartata cu grija si arsa pe altar impreuna cu rinichii.



3:13 Sa-si puna mana pe capul vitei, si s-o junghie inaintea cortului intalnirii; si fiii lui Aaron sa-i stropeasca sangele pe altar de jur imprejur.

Verset ce nu a fost comentat.

3:14 Apoi din ea, sa aduca drept jertfa mistuita de foc inaintea Domnului: grasimea care acopera maruntaiele si toata grasimea care tine de ele,

Verset ce nu a fost comentat.

3:15 cei doi rarunchi si grasimea de pe ei, de pe coapse, si prapurul ficatului, pe care-l va dezlipi de langa rarunchi.

Verset ce nu a fost comentat.

3:16 Preotul sa le arda pe altar. Aceasta este mancarea unei jertfe mistuite de foc, de un miros placut Domnului. Toata grasimea este a Domnului.

Verset ce nu a fost comentat.

3:17 Aceasta este o lege vesnica pentru urmasii vostri, in toate locurile unde veti locui: cu nici un chip sa nu mancati nici grasime, nici sange.

O lege vesnica. Dumnezeu a poruncit lui Israel sa ,,nu manance nici grasime nici sange”. ,,Toata grasimea este a Domnului” (v.16) si ,,toata zecimea... este a Domnului” (cap. 27,30) sunt legi paralele. Motivul de a nu manca grasimea este ca ea Ii apartine lui Dumnezeu (vezi comentariul pentru cap. 27,23).

Note suplimentare pentru capitolul 3

Jertfele de pace a bucuriei si recunostintei nu se mai aduc, dar spiritul lor ar trebui sa ramana. Chiar printre presupusii ,,buni” crestini, putini se bucura de pacea si iubirea lui Dumnezeu asa cum ar trebui si in conformitate cu privilegiul pe care-l au. Cu toate ca motivul poate sa fie in unele cazuri o lipsa de pretuire a lucrurilor pe care Dumnezeu le-a facut pentru ei, nu intotdeauna este asa. Sunt multi crestini care nu inteleg ca este privilegiul lor sa fie fericiti in religia lor. Ei traiesc mai degraba in umbra crucii decat in razele luminii ei. Ei considera ca este ceva rau a fi vesel, chiar si un zambet poate fi nepotrivit, si ca rasul nevinovat este nelegiuit. Ei indica spre faptul ca nu exista nici un raport ca Hristos a ras sau macar ca a zambit vreodata. Este adevarat, dar nu exista nici un raport ca El Si-a pieptanat sau spalat parul. Astfel de persoane incearca sa poarte povara lumii pe umerii lor si considera ca a folosi timpul spre recreatie nu este numai o pierdere de timp, ci in mod hotarat un act nereligios. Ei sunt crestini ,,buni”, dar nu sunt din cei veseli. Daca ar fi trait pe timpul lui Hristos si daca ar fi fost printre ucenicii Lui, ei ar fi pus la indoiala utilitatea prezentei Lui la nunta din Galilea si L-ar fi urmat cu rezerve sau deloc. Ei ar fi asteptat mult mai mult de la El. Nu avea El o mare lucrare de facut? Cum a putut El sa piarda timpul la o ocazie sociala? Daca ar fi stiut ca Domnul nu avea decat trei ani in care sa lucreze, ei ar fi fost si mai uluiti.

Acest fel de ,,buni” crestini vor socoti ca este ceva rau in activitatea sociala a lui Hristos. Cum a putut El sa petreaca timpul mancand si band cu pacatosii? Chiar si Fariseii au fost uimiti in privinta aceasta, cand aratau spre postul si rugaciunea ucenicilor lui Ioan, mustrand pe Hristos care lua parte la ospat (vezi Luca 5,29-35).

Aceste observatii sunt scrise cu toata intelegerea zilelor in care traim, chiar pe pragul vesniciei. Daca a fost vreodata vreo vreme in care sobrietatea si seriozitatea sa caracterizeze viata urmasilor lui Hristos, aceasta este o astfel de vreme. In vederea apropierii crizei, ,,ce fel de oameni” ar trebui sa fim noi ,,printr-o purtare sfanta si evlavioasa” (2 Petru 3,11). Orice frivolitate si orice usuratate ar trebui sa fie lasata la o parte si ar trebui ca solemnitatea sa ia in stapanire pe orice credincios. Evenimente mari si importante se apropie cu graba. Acesta nu este un timp de gluma si usuratate. Imparatul este la usa.

Totusi, faptele acestea nu trebuie sa ne faca sa uitam ca suntem copii ai Regelui, ca pacatele ne sunt iertate si ca avem dreptul sa fim veseli si sa ne bucuram. Lucrarea trebuie sa fie incheiata, iar noi trebuie sa avem luam parte la ea, dar unii vorbesc ca si cum totul ar depinde de ei. In rugaciunile lor, ei Ii amintesc lui Dumnezeu ce este necesar sa fie facut, dupa cat se pare plini de teama ca El ar putea sa uite lucruri importante pentru ei. Ei sunt suflete ,,bune”, atente sa faca mereu ce este drept, dar n-au invatat niciodata sa arunce povara lor asupra Domnului. Ei fac tot ce pot mai bine spre a-si purta povara si, desi gem sub povara, sunt hotarati sa nu cedeze. Ei continua sa lupte si fac mult bine. Ei sunt lucratori de valoare si Domnul ii iubeste cu drag.

Dar cu toata lucrarea si stradania lor, le lipseste un lucru – credinta in Dumnezeu. Ei n-au credinta ca Acela care a inceput lucrarea o va sfarsi, ca El se intereseaza de ea tot asa de mult ca ei, ba chiar mai mult, si ca El face tot ce poate fi facut in timpul acesta. Ei privesc cu dezaprobare spre Maria, se plang Domnului de ea si inteleg cu greu cum a putut Domnul sa o apere pe Maria. ,,Ar fi fost gata vreodata mancarea, daca ar fi fost doua Marii si nici o Marta?” – intreaba ei. Astfel de crestini lucreaza si sunt credinciosi in lucrarea lor, dar launtric ei considera ca altii nu-si fac partea si ca prea mult din povara se afla asupra lor.

Aceeasi invatatura este scoasa in evidenta si in pilda fiului risipitor. Fiul mai mare pretindea ca el n-a facut rau niciodata. El lucrase intotdeauna din greu si nu-si risipise timpul in ospete si petreceri. Acum, cand fiul mai tanar a venit acasa, dupa ce cheltuise partea lui de mostenire printr

o viata desfranata, el s-a maniat si n-a vrut sa intre la serbarea in cinstea fratelui revenit acasa. N-a fost de nici un folos faptul ca tatal a iesit si a staruit de el. In schimb, el l-a mustrat pe tatal, zicand ca de indata ce fiul sau risipitor, care isi risipise viata cu desfranatele, a venit acasa, tatal a facut pentru el un ospat si a taiat vitelul ce ingrasat – dar n-a facut niciodata asa ceva pentru fiul sau cel ascultator (Luca 15,30).

Crestinii trebuie sa fie oameni veseli chiar in mijlocul celor mai solemne evenimente. Hristos a fost bine dispus si radios, chiar cand a infruntat crucea. De ce sa nu fim si noi veseli? Dumnezeu a pus o cantare nou in inima acelora care sunt mantuiti. Ei sunt fii Celui Prea Inalt. Ei umbla cu Dumnezeu. Ei sunt fericiti in iubirea Lui.

Nu toti crestinii au pacea lui Dumnezeu in inima lor, asa cum ar trebui s-o aiba si cum sunt indreptatiti s-o aiba. Ei au uitat fagaduinta lui Hristos: ,,Va dau pacea Mea.... Sa nu vi se tulbure inima, nici sa nu se inspaimante” (Ioan 14,27). Inima multora este tulburata. Ei se tem. Se intristeaza. Cineva drag este in afara de staul si ei incearca sa-l ,,roage sa intre”. Zi si noapte muncesc din greu si se roaga. In eforturile lor de a obtine mantuirea, ei nu lasa nici o piatra nestramutata. Daca cineva poate fi mantuit prin faptele altcuiva, ei sunt hotarati ca aceasta sa fie facut. Ei nu-L ignora pe Dumnezeu. Se roaga si staruie de El. Ei se roaga ca si cand Dumnezeu ar trebuie sa fie indemnat. In cele din urma, cel drag se intoarce la Dumnezeu. Ce fericiti sunt! Acum se pot linisti. Lucrarea lor este facuta, sarcina lor indeplinita.

Oare unii ca acestia se gandesc vreodata ca Dumnezeu este interesat de convertirea unui suflet, tot asa de mult cat sunt si ei? Le trece vreodata prin minte ca, mult inainte ca ei sa inceapa sa se roage si sa lucreze, Dumnezeu pusese agenti in miscare care, daca este posibil, sa aduca la indeplinire finalul dorit? Dumnezeu nu poate mantui un om impotriva vointei lui, dar sunt multe lucruri pe care le poate face Dumnezeu, si El le face pe toate. El ar putea sa faca mai mult inca, daca am conlucra cu El si am intreba in liniste daca exista ceva ce am putea face noi ca sa ajutam, in loc sa incercam sa-L dirijam pe El. Noi suntem inclinati sa preluam lucrarea lui Dumnezeu si sa cerem ajutorul Lui, cand ar fi mai bine daca am recunoaste lucrarea lui Dumnezeu si am conlucra cu El. In clipa in care o astfel de intelegere ajunge la suflet, pacea vine impreuna cu ea. El nu va lucra sau nu se va ruga mai putin, ci va schimba accentul. El va incepe sa se roage cu credinta. Daca credem intr-adevar ca Dumnezeu este la lucru, daca credem ca El este interesat in mantuirea oamenilor, ne vom ruga mai mult ca oricand, dar vom lasa raspunderea asupra lui Dumnezeu. Cu veselie si bucurie sa prezentam inimile si vietile noastre lui Dumnezeu ca ,,un miros bine placut.”

Comentariile lui Ellen G. White 17 2T 61


Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: