Printable ModeLevitic, 23
|
23:1 Domnul a vorbit lui Moise, si a zis: Verset ce nu a fost comentat. 23:2 Vorbeste copiilor lui Israel, si spune-le: Iata sarbatorile Domnului, pe care le veti vesti ca adunari sfinte, iata sarbatorile Mele: Sarbatorile Domnului. ,,Sarbatorile voastre” (Numeri 29,39) anuale sunt sase la numar: 1) Pastele (Numeri 28,16); 2) Sarbatoarea Azimelor (Numeri 28,17); 3) ,,sarbatoarea secerisului”, ,,sarbatoarea saptamanilor” (primele roade) sau Cincizecimea (Exod 23,16; 34,22; Numeri 28,26; Fapte 2,1); 4) sarbatoarea trambitelor (Numeri 29,1); 5) Ziua Ispasirii (Numeri 29,7); 6) ,,sarbatoarea strangerii”, ,,sarbatoarea corturilor” (Exod 23,16; Levitic 23,34; Numeri 29,12). La aceste sase sarbatori sunt adaugate sapte zile de ,,adunare sfanta”; prima si ultima zi a Sarbatorii Azimelor (Numeri 28,18.25); ziua primelor roade (Numeri 28,26); Sarbatoarea Trambitelor (Numeri 29,1); Ziua Ispasirii (Numeri 29,7); prima si ultima zi a Sarbatorii Corturilor (Levitic 23,35.36). Cuvantul din capitolul acesta tradus ,,sarbatoare” vine fie de la unul sau altul din cele doua cuvinte ebraice: 1) Mo’ed, o adunare hotarata (folosit, de exemplu in Levitic 23,2.4.37; Numeri 29,39); 2) Chag, o serbare (folosit, de exemplu in Levitic 23,6.34.39.41; Numeri 28,17; 29,12). Uneori cele doua cuvinte sunt folosite unul in locul celuilalt, cu toate ca primul mo’ed accentueaza timpul sarbatorii (Numeri 29,39); chag, caracterul sarbatorii. Chag este derivat dintr-un verb care are unul din sensurile lui posibile ,,a face pelerinaj”, ,,a face o calatorie cu obiectul inchinarii”. Cuvantul arab inrudit haj descrie pelerinajul sacru musulman la Mecca. In lista ,,sarbatorilor” anuale, chag este semnificativ folosit numai la trei: 1) Sarbatoarea Azimelor; 2) Sarbatoarea primelor roade; 3) Sarbatoarea Corturilor. ,,De trei ori pe an sa praznuiti sarbatori (chag) in cinstea Mea” (Exod 23,14). Spre a praznui aceste sarbatori toti barbatii trebuiau ,,sa se infatiseze inaintea Domnului, in locul pe care il va alege El” (Deutronom 16,16). Ei trebuiau sa ,,faca un pelerinaj”. De aceea nu exista contradictie intre afirmatia din Exod, ca izraelitii trebuiau sa ,,praznuiasca sarbatori” ,,de trei ori pe an” (Exod 23,14) si lista din Levitic despre sase sarbatori anuale (vezi si Numeri 28,29). Fiecare dintre aceste sase sarbatori este descrisa ca un mo’ed, dar trei din ele mai sunt desemnate si ca chag. Cu alte cuvinte, erau sase mo’ed, dar numai trei chag. Enciclopedia Biblica Standard Internationala le prezinta pe acestea trei ca ,,sarbatori-pelerinaj”. Cu toate ca Pastele poate fi pe drept numarat ca o ,,adunare hotarata”, un mo’ed, el mai poate fi considerat si ca parte a Sarbatorii Azimelor. Mielul pascal era junghiat in ziua a paisprezecea a lunii intai si mancat in aceeasi seara, la inceputul zilei a cincisprezecea, prima zi a Sarbatorii Azimelor. Pastele si Sarbatoarea Azimelor erau in realitate doua parti ale unui intreg si asa erau considerate uneori (vezi Ezechiel 45,21). Avand in vedere aceste lucru, am putea vorbi de cinci, mai degraba decat de sase sarbatori anuale. 23:3 Sase zile sa lucrati; dar ziua a saptea este Sabatul, ziua de odihna, cu o adunare sfanta. Sa nu faceti nici o lucrare in timpul ei: este Sabatul Domnului, in toate locuintele voastre. o adunare sfanta. Sanu faceti nici o lucrare in timpul ei: este Sabatul Domnului, in toate locuintele voastre. Sabatul, ziua de odihna. Literal, ,,pazirea unui Sabat al Sabatului”. Traducerea noastra omite sa redea forta deplina a originalului ebraic, care este in mod variat tradus un ,,Sabat de adanca odihna”, ,,Sabat de odihna totala”, ,,Sabat desavarsit”, ,,Sabat de odihna solemna”. Sabatul este deosebit de toate celelalte sarbatori si adunari sfinte (vezi versetele 37 si 38) prin aceea ca isi are origine la creatiunea (Geneza 2,1-3), in timp ce sarbatorile anuale si ,,Sabatele” isi aveau originea la natiunea iudaica. Sabatul zilei a saptea ,,a fost facut pentru om” (Marcu 2,27) si de aceea este obligatoriu pentru toti oamenii pentru vecie; sarbatorile anuale erau facute pentru iudei si au incetat a mai fi obligatorii cand tipul s-a intalnit cu antitipul la moartea lui Hristos (Coloseni 2,16.17). Sabatul zilei a saptea este cuprins in Legea lui Dumnezeu, cele Zece Porunci, Constitutia Lui pentru lume. Pentru ca el a fost facut inainte de venirea pacatului, va ramane si dupa ce pacatul nu va mai fi (Isaia 66,22.23). Pe de alta parte, sarbatorile anuale iudaice erau numai vremelnice, locale, cu aplicatie ceremoniala, potrivite pentru conditiile din Palestina si nu puteau fi aplicate pe plan mondial. In felul acesta, Sarbatoarea Primelor Roade (a recoltei de iarna-vara), tinuta primavara tarziu, in mai, nu putea fi respectata in emisfera sudica decat cu sase luni mai tarziu. Tot asa, n-ar fi fost posibil pentru oamenii din toate tarile sa respecte Sarbatoarea Corturilor toamna. Iudeii au descoperit ca nu este posibil nici chiar pentru ei sa pazeasca Ziua Ispasirii asa cum era poruncita de Dumnezeu, decat in legatura cu Templul. Pastele putea fi pazit cum trebuie in anticiparea venirii unui Rascumparator, dar nu dupa venirea Lui. Toate sarbatorile acestea au slujit scopului lor, fiind adaptate nevoile iudeilor in timp ce locuiau in Palestina, inainte de venirea lui Mesia. Ele au incetat, dar Sabatul zilei a saptea ramane. Pentru a asigura ca Sabatul nu trebuia sa fie considerat o institutie iudaica, si deci care a incetat o data cu natiunea iudaica, Hristos a declarat in mod accentuat: ,,Sabatul a fost facut pentru om” (Marcu 2,27). El a adaugat: ,,De aceea Fiul Omului este Domn si al Sabatului” (versetul 28). El ii apartine Lui. El este ,,Domnul” lui. Nimeni sa nu-l falsifice pentru ca nu are nici un drept sa faca asa ceva. El este ,,ziua Mea cea sfanta”, zice Dumnezeu (Isaia 58,13). Sabatul Domnului. ,,Acesta este Sabatul Domnului” si arata dreptul de proprietate. Daca Dumnezeu ar fi vorbit despre prima zi a saptamanii ca fiind ,,ziua Mea cea sfanta” sau ,,Sabatul Domnului”, astazi nimeni n-ar fi in indoiala ce a inteles El prin aceasta. In schimb, El foloseste exact aceleasi expresii cu privire la ziua a saptea. Aceasta este ziua Lui. 23:4 Iata sarbatorile Domnului, cu adunari sfinte, pe care le veti vesti la vremurile lor hotarate. Verset ce nu a fost comentat. 23:5 In luna intaia, in a patrusprezecea zi a lunii, intre cele doua seri, vor fi Pastele Domnului. Pastele Domnului. Pastele n-a fost instituit decat la eliberarea lui Israel din Egipt (Exod 12,14.27). El comemora puterea mantuitoare a lui Dumnezeu exercitata in favoarea lor cu acea ocazie istorica si de aceea pentru ei era ,,Pastele Domnului”. In contrast izbitor, ,,Sabatul Domnului” a devenit ca atare cand, la incheierea saptamanii de creatiune, Insusi Dumnezeu S-a odihnit in aceasta zi si a pus-o deoparte pentru binele si folosul omenirii (Geneza 2,1-3; Exod 20,8-11; Marcu 2,27.28). Toti oamenii isi datoreaza existenta puterii creatoare a lui Dumnezeu si de aceea au obligatia fata de El de a pazi intotdeauna ca sfanta ziua de odihna lasata de El. Dupa cum s-a spus, Pastele a fost instituit in amintirea eliberarii lui Israel din robia egipteana. In ziua a zecea a lunii intai era ales un miel pentru fiecare familie ,,dupa numarul sufletelor” sau, daca familia era mica, se puteau uni doua sau mai multe familii pentru o jertfa. Mielul era pastrat pana in ziua a paisprezecea, cand era junghiat dupa-amiaza, tarziu, iar sangele lui era stropit pe usiorii usii (vezi comentariul pentru Exod 12,1-10). In aceeasi seara, carnea era mancata nu fiarta ca de obicei, ci fripta. Se putea folosi numai paine nedospita, cu ierburi amare (versetul 8). In anii de mai tarziu, aceste ritual a suferit modificari, dar in principiu a ramas acelasi. Jertfa de Pasti este deosebita, fiind numita ,,jertfa Mea” (Exod 23,18; 34,25). Pastele comemora plecarea lui Israel din Egipt, dar mai arata si spre ,,Hristos, Pastele nostru”, care a trebuit sa fie ,,jertfit pentru noi” (1 Corinteni 5,7). In multe privinte, Pastele a prefigurat potrivit rastignirea. La rastignire nu a fost zdrobit nici un os al lui Hristos (Ioan 19,36); nici un os al mielului pascal nu era voie sa fie zdrobit (Exod 12,46; Numeri 9,12). Mielul pascal a fost junghiat in ziua a paisprezecea a lui Abib si mancat in aceeasi seara (Exod 12,6-10); Hristos a murit in timpul Pastelui (Ioan 19,14). Stropirea sangelui insemna ,,o trecere pe deasupra” din indurare, o eliberare de la moarte (Exod 12,13), tot asa prin sangele lui Hristos a avut loc o trecere cu vederea a pacatelor comise si marturisite (Romani 3,25). Jertfa de Paste era un miel (Exod 12,3), tot asa Hristos era ,,Mielul lui Dumnezeu” (Ioan 1,29). Mielul trebuia sa fie fara cusur (Exod 12,5), Hristos a fost fara cusur (1 Petru 1,19). Carnea mielului trebuia sa fie mancata (Exod 12,7), in acelasi fel, noi trebuie sa avem partasie cu trupul Lui (Ioan 6,51). Pastele si Sarbatoare Azimelor sunt pline de adevar evanghelic. In junghierea mielului era luata masura salvarii intaiului nascut. Dar moartea mielului nu era suficienta spre a asigura salvarea, ci sangele trebuia sa fie stropit pe usiorii usii. Pastele este simbolul mortii lui Hristos (1 Corinteni 5,7). Pe cruce, El a luat masuri ca fiecare sa fie mantuit. Dar crucea in si de la sine insasi nu mantuieste pe nimeni. Ea doar face ca mantuirea sa fie disponibila (vezi Ioan 1,12). Moartea mielului oferea mijloacele mantuirii, aplicarea sangelui facea eficace mijloacele oferite. Amandoua erau necesare. Tot asa si pentru crestini, ispasirea de pe cruce, desi este esentiala nu a fost de ajuns, mai trebuia sa aiba loc o aplicare individuala a sangelui. Stropirea sangelui era tot atat de importanta ca moartea mielului. Cu toate acestea, nici acestea nu erau indeajuns, mai trebuia sa fie mancata carnea si ea trebuia sa fie mancata in conditiile specificate (Exod 12,11). Si nici aceasta nu era suficient, orice aluat trebuia sa fie indepartat. Neglijenta fata de cel mai mic amanunt ar fi atras rezultate tragice (Exod 12,13; 19,23). Un lucru este sa fii salvat de la moarte. Un alt lucru este sa ai mijloacele de intretinere a vietii. Acestea erau prevazute in mod pozitiv prin mancarea mielului, negativ prin abtinerea de la aluat. Hristos este ,,painea vie care a venit din cer”, din care trebuie sa manance omul daca vrea ,,sa traiasca vesnic” (Ioan 6,51). Mielul trebuia sa fie fript in intregime (Exod 12,9). Pentru fiecare miel trebuia sa fie un numar suficient de persoane, in asa fel ca toata carnea sa fie mancata (Exod 12,4). Nimic nu trebuia sa fie scos afara din casa si nimic lasat pana dimineata. Orice parte ramanea din ceea ce nu putea fi mancat trebuia sa fie arsa (Exod 12,10.46). In acelasi fel, crestinul trebuie sa asimileze in totul viata Aceluia care este reprezentat prin miel. Aceasta inseamna identificarea deplina a credinciosului cu Hristos. Aceasta inseamna acceptarea pe deplin a vietii si caracterului lui Isus. Duplicatul din Noul Testament al Pastelui se afla in Cina Domnului, slujba impartasirii. Dupa ce a venit Hristos, injunghierea mielului pascal care prefigura venirea Lui nu mai putea avea valoare. Dar comemorarea jertfei de pe Calvar si puterea ei sustinatoare are valoare. Din acest motiv, Domnul a instituit masa simbolica a impartasirii, al carei scop este sa ne aduca aminte de masurile luate pe cruce pentru mantuirea noastra. Ca si prototipul ei, ea arata atat spre inapoi, cat si spre inainte, si trebuie sa ne amintim de Golgota ,,pana va veni El” (1 Corinteni 11,26). 23:6 Si in a cinsprezecea zi a lunii acesteia, va fi sarbatoarea azimelor in cinstea Domnului; sapte zile sa mancati azime. Sarbatoarea Azimelor. Strans legata de Sarbatoarea Pastelui, totusi distincta de ea, era Sarbatoarea Azimelor care urma. Pentru scopuri practice, cele doua sarbatori erau considerate ca una si numele adesea se folosea in mod alternativ. Dar ca scop ele erau oarecum diferite. Pastele insemna eliberarea (Exod 12,13), painea nedospita aducea aminte de graba cu care a parasit Israel Egiptul (Exod 12,33.39; Deutronom 16,3). Dumnezeu a fost categoric in ce priveste felul in care trebuia sa fie praznuita Sarbatoarea Azimelor (Exod 12,15). Despre ea, Pavel spunea mai tarziu: ,,Sa praznuim dar praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de rautate si viclenie, ci cu azimele curatiei si adevarului” (1 Corinteni 5,8). Aluatul trebuia sa fie inlaturat cu totul. El reprezinta rautatea si viclenia (1 Corinteni 5,8) si invatatura falsa, asa cum era prezentata in invataturile fariseilor, saducheilor si a irodianilor (Matei 16,6.12; Marcu 8,15). Aluatul fariseilor reprezinta lacomia si nedreptatea (Matei 23,14), invidia (versetul 13), zelul fals (versetul 15), gresita pretuire a valorilor spirituale (versetele 16-22), neglijarea dreptatii, milei si credintei (versetul 23), migala zadarnica (versetul 24), ipocrizia (versetele 25-28), intoleranta (versetele 29-33) si cruzimea (versetele 34-36). Aluatul saducheilor este indoiala (Matei 22,23) si lipsa de cunoastere a Scripturilor si a puterii lui Dumnezeu (versetul 29). Aluatul Irodianilor este lingusirea, inclinatie lumeasca si ipocrizie (versetele 16-21) si planuirea de rele impotriva reprezentatilor lui Dumnezeu (Marcu 3,6). 23:7 In ziua intaia, sa aveti o adunare sfanta: atunci sa nu faceti nici o lucrare de sluga. Nici o lucrare de sluga. Prima si ultima zi a sarbatorii erau zile de adunare sfanta in care nu se putea face nici o ,,lucrare de sluga” (RSV). In fiecare zi erau jertfiti doi vitei, un berbec si sapte miei pentru arderea de tot, impreuna cu jertfele de mancare insotitoare si un tap pentru jertfa pentru mancat (Numeri 28,19-24). 23:8 Sapte zile sa aduceti Domnului jertfe mistuite de foc. In ziua a saptea sa fie o adunare sfanta: atunci sa nu faceti nici o lucrare de sluga. Verset ce nu a fost comentat. 23:9 Domnul a vorbit lui Moise, si a zis: Verset ce nu a fost comentat. 23:10 Vorbeste copiilor lui Israel, si spune-le: Cand veti intra in tara pe care v-o dau, si cand veti secera semanaturile, sa aduceti preotului un snop, ca parga a secerisului vostru. Un snop ca parga. Prezentarea primelor roade era o parte a serbarii zilelor azimelor. Prezentarea avea loc ,,a doua zi dupa Sabat”, in ziua a saisprezecea a lunii Abib (capitolul 23,11). Aceasta zi nu era nici o ,,adunare sfanta” si nici un ,,Sabat”. Dar cu toate acestea, in acea zi era facuta o mare lucrare. In ziua a paisprezecea a lui Abib era insemnata o anumita portiune din lanul de orz pentru a fi taiat ca pregatire pentru prezentarea din ziua a saisprezecea. Orzul era taiat in prezenta martorilor de catre trei barbati alesi, dupa ce inainte de a fi taiati manunchii erau legati. Dupa ce erau taiati, manunchii erau legati intr-un singur snop mare si prezentat inaintea Domnului ca ,,snop al primelor roade”. Se mai adauga un miel de parte barbateasca, fara cusur, un dar de mancare framantat cu untdelemn si o jertfa de bautura care se prezenta lui Dumnezeu (versetele 12.13). Numai dupa ce acestea erau facute, Israel putea sa foloseasca roadele campului. Aceasta ceremonie arata spre ,,Hristos cel dintai rod, apoi la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos” (1 Corinteni 15,23). 23:11 El sa legene snopul intr-o parte si intr-alta inaintea Domnului, ca sa fie primit: preotul sa-l legene intr-o parte si intr-alta, a doua zi dupa Sabat. Verset ce nu a fost comentat. 23:12 In ziua cand veti legana snopul, sa aduceti, ca ardere de tot Domnului, un miel de un an fara cusur; Verset ce nu a fost comentat. 23:13 sa adaugati la el doua zecimi de efa din floarea fainii, framantata cu untdelemn, ca dar de mancare mistuit de foc, de un miros placut Domnului; si sa aduceti o jertfa de bautura de un sfert de hin de vin. Verset ce nu a fost comentat. 23:14 Sa nu mancati nici paine, nici spice prajite sau pisate, pana in ziua aceasta, cand veti aduce un dar de mancare Dumnezeului vostru. Aceasta este o lege vesnica pentru urmasii vostri, in toate locurile in care veti locui. O lege vesnica. Un rezumat al ritualului Pastelui da expresivitate marilor adevaruri centrale ale crestinismului. Pastele este un simbol al mortii lui Hristos. Cum a murit mielul pascal, tot asa a murit si Hristos. Sangele a eliberat pe Israelul din vechime de nimicirea ingerului. Sangele lui Hristos ii impaca acum pe toti cei care vin la El in credinta. Pastele mai este si un simbol al invierii, asa cum este prefigurat in snopul de leganat. Mielul a murit in seara de paisprezece a lunii Abib. In a saisprezecea ,,a doua zi dupa Sabat”, primele roade taiate mai dinainte erau prezentate inaintea Domnului. Hristos a murit vineri dupa-amiaza si S-a odihnit in mormant in timpul Sabatului (Luca 23,53-56). Dimineata, dupa Sabat, (Luca 24,1) Hristos ,,Cel dintai rod” (1 Corinteni 15,20) a inviat din morti si S-a prezentat inaintea Tatalui Sau din ceruri (Ioan 20,17). ,,A doua zi dupa Sabat” (Levitic 23,11) nu era nici o ,,adunare sfanta”, nici ,,Sabat” in tip sau antitip, totusi in acea zi s-a facut o lucrare mare. Cand Hristos a inviat in prima zi a saptamanii, El S-a inaltat la Tatal pentru a auzi cuvintele lui Dumnezeu de primire a jertfei Lui. Pastele promova partasia. Mancarea mielului pascal aduna familii si vecini impreuna. Aceasta era o masa comuna simbolizand eliberarea, iar eliberarea chema la consacrare. Orice pacat trebuia sa fie inlaturat. In casa nu trebuia sa ramana nici un aluat. Fiecare colt trebuia sa fie cercetat pentru ramasitele acestuia. Nu avea sa fie acceptat nimic mai putin decat ,,sfintenia Domnului” (vezi Psalmi 29,2; 96. 9). Pastele era o ocazie foarte solemna. Toate acestea si mai multe, iata ce insemna Pastele pentru Israelul din vechime. Cina Domnului astazi nu trebuie sa insemne pentru noi mai putin. Este un pericol serios sa uitam sau sa nu apreciem minunatele binecuvantari pe care Dumnezeu le are pastrate pentru aceia care iau parte cu vrednicie la oranduirile din Casa Domnului. Am face bine sa studiem Pastele asa cum a fost dat lui Israel, ca sa Il putem pretui cu atat mai mult pe Acela care este adevaratul nostru Miel de Paste si a carui moarte este comemorata la slujba de impartasire. 23:15 De a doua zi dupa Sabat, din ziua cand veti aduce snopul ca sa fie leganat intr-o parte si intr-alta, sa numarati sapte saptamani intregi. Sapte Sabate. Adica sapte saptamani (vezi versetul 16). 23:16 Sa numarati cincizeci de zile pana in ziua care vine dupa al saptelea Sabat; si atunci sa aduceti Domnului un nou dar de mancare. Cincizeci de zile. Aceasta sarbatoare avea loc in ziua a cincizecia dupa prezentarea snopului de leganat, in a saisprezecea zi a lunii Abib, adica in a sasea zi a lunii a treia, tarziu in mai, sau inceputul lui iunie. Ea era cunoscuta ca ,,Sarbatoarea saptamanilor”, sau a ,,celor dintai roade”. Pe vremea Noul Testament era cunoscuta ca ,,Cincizecimea”. Dupa cum snopul de leganat era prezentat la inceputul secerisului, inainte de a putea fi folosita noua productie, tot asa Cincizecimea venea la sfarsitul tuturor cerealelor, nu numai de orz, ca in cazul snopului de leganat. Era recunoasterea bucuroasa a dependentei lui Israel de Dumnezeu ca datator al tuturor darurilor bune. De data aceasta nu era un snop care sa fie prezentat, ci doua paini din floarea fainii, coapte cu aluat, impreuna cu sapte miei, un vitel si doi berbeci (Levitic 23,17.18). Acestia au fost insotiti de un tap pentru jertfa pentru pacat si doi miei pentru jertfa de multumire (versetul 19). La praznuirea Pastelui nu trebuia sa fie mancat nici un aluat sau sa se gaseasca in casele oamenilor. La Cincizecime trebuiau sa fie prezentate doua paini ,,coapte cu aluat” (versetul 17). Snopul de leganat este Hristos ,,Cel dintai rod” (vezi versetul 14). El a fost fara de pacat. Cincizecimea simbolizeaza revarsarea Duhului Sfant. Dupa cum painile de leganat erau prezentate la cincizeci de zile inclusiv, dupa prezentarea snopului de leganat, tot asa au fost cincizeci de zile inclusiv intre invierea lui Hristos si revarsarea Duhului Sfant in ziua Cincizecimii (Fapte 2,1-4). Patruzeci din aceste zile Hristos le-a petrecut pe pamant instruindu-i si ajutandu-i pe ucenicii Sai (Fapte 1. 3). Apoi, El s-a inaltat si timp de zece zile cei unsprezece ucenici au continuat in rugaciune si implorare pana ce ,,a venit ziua Cincizecimii”. Cu Cincizecimea a venit plinatatea Duhului (Fapte 1,8; 2,4). La Cincizecime lucrarile ucenicilor s-au adaugat acelora ale lui Hristos si rezultatul a fost maret pentru Imparatia cerurilor. Aceste zece zile au fost importante pentru biserica de pe pamant. Ele au fost importante si pentru cer. Cand Hristos ,,S-a suit sus a luat robia roaba, si a dar daruri oamenilor” (Efeseni 4,8). Cei care fusesera inviati la moartea lui Hristos si ,,au iesit din morminte dupa invierea Lui” s-au inaltat cu El la cer si au fost prezentati atunci inaintea Tatalui ca un fel de parga a invierii (Matei 27,52.53). 23:17 Sa aduceti din locuintele voastre doua paini, ca sa fie leganate intr-o parte si intr-alta; sa fie facute cu doua zecimi de efa din floarea fainii, si coapte cu aluat: acestea sunt cele dintai roade pentru Domnul. Verset ce nu a fost comentat. 23:18 Afara de aceste paini, sa aduceti ca ardere de tot Domnului sapte miei de un an fara cusur, un vitel si doi berbeci; sa adaugati la ei darul de mancare si jertfa de bautura obisnuite, ca dar de mancare mistuit de foc, de un miros placut Domnului. Verset ce nu a fost comentat. 23:19 Sa aduceti si un tap ca jertfa de ispasire, si doi miei de un an ca jertfa de multumire. Verset ce nu a fost comentat. 23:20 Preotul sa legene aceste dobitoace intr-o parte si intr-alta ca dar leganat inaintea Domnului, impreuna cu painea adusa ca parga si cu cei doi miei: ele sa fie inchinate Domnului, si sa fie ale preotului. Verset ce nu a fost comentat. 23:21 In aceeasi zi, sa vestiti sarbatoarea, si sa aveti o adunare sfanta: atunci sa nu faceti nici o lucrare de sluga. Aceasta este o lege vesnica pentru urmasii vostri, in toate locurile in care veti locui. Verset ce nu a fost comentat. 23:22 Cand veti secera semanaturile din tara voastra, sa lasi nesecerat un colt din campul tau, si sa nu strangi ce ramane de pe urma seceratorilor. Sa lasi saracului si strainului aceste spice. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru. Saracului. Versetul acesta repeta instructiunea din capitolul 19,9.10. Se pare potrivit sa se dea atentie speciala celor saraci si strainului intr-un timp cand erau de toate, din belsug, vremea seceratului. 23:23 Domnul a vorbit lui Moise, si a zis: Verset ce nu a fost comentat. 23:24 Vorbeste copiilor lui Israel, si spune-le: In luna a saptea, in cea dintai zi a lunii, sa aveti o zi de odihna, vestita cu sunet de trambite, si o adunare sfanta. Sunet de trambite. In ziua intai a lunii a saptea era un Sabat si trebuia sa se tina o ,,adunare sfanta”. In ziua aceasta se suna din trambite pentru ca Ziua Ispasirii era aproape si primele noua zile ale lunii trebuiau sa fie zile de pregatire pentru ea. Prima zi a lunii a saptea a calendarului religios era ziua anului nou, prima zi a anului calendaristic civil. 23:25 Atunci sa nu faceti nici o lucrare de sluga, si sa aduceti Domnului jertfe mistuite de foc. Verset ce nu a fost comentat. 23:26 Domnul a vorbit lui Moise, si a zis: Verset ce nu a fost comentat. 23:27 In ziua a zecea a acestei a saptea luni, va fi ziua ispasirii: atunci sa aveti o adunare sfanta, sa va smeriti sufletele, si sa aduceti Domnului jertfe mistuite de foc. Ziua Ispasirii. Aceasta zi era singura zi de post poruncit (Fapte 27,9). Acesta era o zi mare in Israel si este numita ,,Sabat, zi de odihna” (Levitic 23,32). Aceasta era singura zi in afara de Sabatul saptamanal, in care era oprita orice lucrare. 23:28 Sa nu faceti nici o lucrare in ziua aceea, caci este ziua ispasirii, cand trebuie facuta ispasire pentru voi inaintea Domnului, Dumnezeului vostru. Verset ce nu a fost comentat. 23:29 Oricine nu se va smeri in ziua aceea, va fi nimicit din poporul lui. Va fi nimicit. Ziua de Ispasire mai era si o zi de judecata, pentru ca ,,oricine nu-si ,,smerea, sufletul sau”, in acea zi, era ,,nimicit” (vezi Geneza 17,14; Exod 12,15). Mai mult, daca un om lucra in acea zi, Dumnezeu avea sa-l nimiceasca. Pentru o mai ampla discutie cu privire la pazirea zilei, vezi comentariul pentru Leviticul capitolul 16. 23:30 Pe oricine va face in ziua aceea vreo lucrare oarecare, il voi nimici din mijlocul poporului lui. Verset ce nu a fost comentat. 23:31 Sa nu faceti nici o lucrare atunci. Aceasta este o lege vesnica pentru urmasii vostri, in toate locurile in care veti locui. Verset ce nu a fost comentat. 23:32 Aceasta sa fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihna, si sa va smeriti sufletele in ziua aceasta; din seara zilei a noua pana in seara urmatoare, sa praznuiti Sabatul vostru. Verset ce nu a fost comentat. 23:33 Domnul a vorbit lui Moise, si a zis: Verset ce nu a fost comentat. 23:34 Vorbeste copiilor lui Israel si spune-le: In a cincisprezecea zi a acestei a saptea luni, va fi sarbatoarea corturilor, in cinstea Domnului, timp de sapte zile. Sarbatoarea Corturilor. Aceasta era ultima sarbatoare a anului religios si de obicei avea loc prin actuala luna octombrie, dupa ce se termina recolta de toamna si roadele fusesera adunate. Aceasta era o ocazie de bucurie pentru toti. Ziua Ispasirii trecuse, toate neintelegerile au fost clarificate, toate pacatele marturisite si inlaturate. Izraelitii erau fericiti si fericirea lor isi gasea expresie in Sarbatoarea Corturilor. 23:35 In ziua intai sa fie o adunare sfanta: sa nu faceti nici o lucrare de sluga in timpul ei. Verset ce nu a fost comentat. 23:36 Timp de sapte zile, sa aduceti Domnului jertfe mistuite de foc. A opta zi, sa aveti o adunare sfanta, si sa aduceti Domnului jertfe mistuite de foc; aceasta sa fie o adunare de sarbatoare: sa nu faceti nici o lucrare de sluga in timpul ei. Verset ce nu a fost comentat. 23:37 Acestea sunt sarbatorile Domnului, in care veti vesti adunari sfinte, ca sa se aduca Domnului jertfe mistuite de foc, arderi de tot, daruri de mancare, jertfe de vite si jertfe de bautura, fiecare lucru la ziua hotarata. Verset ce nu a fost comentat. 23:38 Afara de aceasta sa paziti Sabatele Domnului, si sa va aduceti darurile voastre Domnului, sa aduceti toate jertfele facute pentru implinirea unei juruinte si toate darurile voastre facute de buna voie. Verset ce nu a fost comentat. 23:39 In a cincisprezecea zi a lunii acesteia a saptea, cand veti strange roadele tarii, sa praznuiti o sarbatoare in cinstea Domnului, timp de sapte zile: cea dintai zi sa fie o zi de odihna, si a opta sa fie tot o zi de odihna. Verset ce nu a fost comentat. 23:40 In ziua intai sa luati poame din pomii cei frumosi, ramuri de finici, ramuri de copaci stufosi si de salcii de rau, si sa va bucurati inaintea Domnului, Dumnezeului vostru, sapte zile. Ramuri. Acestea erau folosite spre a face corturi in care trebuiau sa locuiasca in timpul sarbatorii. In Ziua Ispasirii poporul trebuia sa-si smereasca sufletele. La Sarbatoarea Corturilor trebuia sa se ,,bucure”. Aceasta era ce mai fericita ocazie a anului, cand prietenii si vecinii reinnoiau prietenia si locuiau impreuna in iubire si armonie. In privinta aceasta, era o zi profetica pentru timpul cand va avea loc marea adunare a poporului lui Dumnezeu si ,,vor veni multi de la rasarit si de la apus, si vor sta la masa cu Avraam, Isaac si Iacov in Imparatia cerurilor” (Matei 8,11). Sarbatoarea Corturilor a fost spre aducerea aminte a timpului cand Israel a locuit in corturi in pustie, in timpul celor patruzeci de ani de pelerinaj (vezi Deutronom 16,12-15). Este bine sa ne aducem aminte cum ne-a condus Dumnezeu in vremurile trecute. Este bine sa ne amintim de providenta Lui, pentru ca uneori suntem inclinati sa ne plangem de calea pe care ne conduce El astazi. Nu este bine oare sa cugetam la multele binecuvantari pe care ni le-a acordat Dumnezeu si la calea ce minunata pe care El a calauzit vietile noastre? A proceda asa este o parte vitala a religiei noastre. Comentariile lui Ellen G. White 44 ED 41-43; PP 537-542 2 ED 41 5 ED 41; GC 399; PP 537, 539 6-11 PP 539 15-17 PP 540 24 PK 661 27 DA 448, 757; GC 418, 5T 520 32 1T 116; GT 355 24 DA 447; ED 42 34-36 PK 665; PP 540 40 DA 291 40-43 PP 540 23:41 In fiecare an sa praznuiti sarbatoarea aceasta in cinstea Domnului, timp de sapte zile. Aceasta este o lege vesnica pentru urmasii vostri. In luna a saptea s-o praznuiti. Verset ce nu a fost comentat. 23:42 Sapte zile sa locuiti in corturi; toti bastinasii din Israel sa locuiasca in corturi, Verset ce nu a fost comentat. 23:43 pentru ca urmasii vostri sa stie ca am facut pe copiii lui Israel sa locuiasca in corturi, dupa ce i-am scos din tara Egiptului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru. Verset ce nu a fost comentat. 23:44 Asa a spus Moise copiilor lui Israel care sunt sarbatorile Domnului. Verset ce nu a fost comentat. |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: