14:7 Sa stropeasca de sapte ori pe cel ce trebuie curatit de lepra. Apoi sa-l declare curat, si sa dea drumul pasarii celei vii pe camp.
Sa dea drumul pasarii celei vii. Totusi, inainte de a da drumul pasarii, preotul stropea persoana de sapte ori ca sa fie curatit, si-l declara curat. Apoi, ii poruncea omului sa-si spele hainele, sa se rada si sa se spele. Dupa aceasta putea sa intre in tabara. Probabil ca era insotit in tabara de un grup de oameni plini de bucurie. Dar inca nu era reintegrat pe deplin. El nu adusese jertfa. Nu fusese inca la sanctuar. Nu putea sa intre nici macar in cortul sau. Doar ca fusese gasit curat si era fericit.
Ceremonia alcatuia un frumos tablou despre ce Dumnezeu facuse si va mai face pentru lepros. Este junghiata o pasare salbatica si o alta este muiata in sangele ei si lasata libera. Aceasta este tabloul leprosului vrednic de moarte si al eliberarii lui. Intr-adevar, el fusese gata sa moara. Dar a fost vindecat si minunea vindecarii infaptuita pentru el este simbolic inrudita cu sangele si apa. Era doar o urma de sange, o picatura sau doua, dar sangele este stropit asupra lui si leprosul este declarat curat. Adevarata jertfa inca nu a fost adusa. Omul nu a fost inca la altar. Sangele pasarii salbatice nu avea nici o insusire de curatire. In curand, preotul va lua un miel si ispasirea va fi facuta (vezi notele suplimentare).