13:2 Cand un om va avea pe pielea trupului o umflatura, o pecingine, sau o pata alba, care va semana cu o rana de lepra pe pielea trupului lui, trebuie adus la preotul Aaron, sau la unul din fiii lui, care sunt preoti.
Pielea trupului. Expresia aceasta apare numai o data in Biblie si se pare ca se refera la stratul exterior al pielii, epiderma.
In vremurile vechi, lepra era foarte raspandita in Egipt. Fara indoiala ca acolo a venit Israel in contact adevarat cu ea pentru prima oara. Totusi, in indurarea Sa, Dumnezeu a promis sa-i ocroteasca de bolile Egiptului, daca aveau sa asculte de El (Exod 15,26).
O umflatura, o pecingine. Mai degraba, ,,o umflatura sau eruptie” (RSV). Ori de cate ori se intampla aceasta omul trebuia sa fie adus la Aaron, sau la unul din preoti, pentru examinare. Expresia ,,trebuie adus” inseamna opunerea fireasca a omului de a merge singur, stiind ce ar insemna pentru el si familia lui, daca ar fi gasit infectat. Din cauza aceasta, el trebuia sa fie ,,adus”.
Ca o rana de lepra. Cuvantul ,,lepra” deriva dintr-un cuvant care inseamna ,,a dobori”, ,,a dobori la pamant”. Lepra era deci o ,,lovitura”. Iudeii considerau o persoana lovita cu lepra ca fiind lovita de Dumnezeu.
Pe vremea lui Israel, lepra era considerata cea mai ingrozitoare dintre toate bolile. Ea era considerata ca o pedeapsa directa de la Dumnezeu pentru raul facut. Oricine suferea de ea – fie print sau taran – era exclus din societate si era considerat vrednic de putina simpatie si compatimire, un alungat dintre oameni.
Unii critici sugereaza ca al 13-lea capitol trateaza despre sapte boli diferite, dar ca scriitorul, nefiind un medic, a crezut gresit ca ele sunt aspecte diferite ale aceleiasi boli si din nestiinta le-a numit pe toate lepra. Totusi, nu exista acord intre critici cu privire la ce sunt aceste sapte boli. Daca oamenii de stiinta moderni doresc sa faca deosebire intre diferitele forme si stadii ale plagii si sa le dea nume diferite, acesta este privilegiul lor. Biblia a fost scrisa pentru oameni de rand si nu se ocupa in mod deosebit de definitii stiintifice moderne. Ea foloseste o terminologie comuna destinata omului de rand.
Biblia nu da nici o informatie cu privire la originea, molipsirea, sau tratamentul bolii.
Ea era considerata, cum s-a spus mai sus, ca o pedeapsa pentru pacat. Intr-adevar, acesta pare sa fie cazul cu Maria (Numeri 12,10-15), Ghehazi (2 Regi 5,27) si Ozia (2 Cronici 26,16-21). Oricare ar fi fost cauza, suferindul era izolat, alungat de acasa, nefiindu-i permis sa intre in nici o cetate imprejmuita cu ziduri, exclus de la sanctuar si nu-i era ingaduit niciodata sa ia parte la nici o adunare. La apropierea unei alte fiinte omenesti, el trebuia sa-si acopere buzele si sa strige: ,,Necurat, necurat”. Daca intra in vreo casa ori locuinta, aceasta devenea de asemenea ,,necurata”, ca oricine venea in atingere cu el.
In primul ei stadiu, boala aparea numai ca o pata usoara pe piele, care nu producea durere sau alta neplacere, dar persista cu incapatanare. Uneori, intre prima aparitie a petelor si dezvoltarea deplina treceau luni, ani, si adesea chiar mai multi ani. Alteori, simptomele aveau sa dispara curand si sa dea nadejde de insanatosire, numai ca sa reapara si sa devina mai active ca niciodata. In stadiu avansat, persona prezenta o priveliste dezgustatoare. Nasul si degetele puteau sa cada, pleoapele sa dispara, vederea disparea si ea, si suferindul arata mai mult ca o aratare decat ca o fiinta vie.
El era o moarte vie. Glasul lui devenea un grohait, respiratia de nesuferit, incheieturile lui desfigurate, ingropate sau complet dislocate prin tuberculi, iar corpul lui acoperit cu pete albastreinchise, sau de culoarea porumbului de carne cruda, unde boala nu isi completase inca lucrarea. Boala se intindea pana ajungea la un organ principal si apoi culmina cu moartea victimei. Nici o priveliste mai dezgustatoare nu poate fi conceputa ca aceea a unui lepros. Parasit de rude si prieteni, el era o priveliste vrednica de compatimit in orice privinta. Nu este de mirare ca oamenii il considerau lepadat de Dumnezeu (vezi v.45).
Unul din fiii lui. Nu era necesar ca examinarea s-o faca marele preot. Ea putea fi facuta de oricare dintre preoti. Conform cu Talmudul, levitii carora li se interzicea slujirea ca preoti din cauza defectelor corporale, puteau sluji ca examinatori.