11:1 Domnul a vorbit lui Moise si lui Aaron, si le-a zis:
Verset ce nu a fost comentat.
11:2 Vorbiti copiilor lui Israel, si spuneti-le: Iata dobitoacele pe care le veti manca dintre toate dobitoacele de pe pamant.
Iata dobitoacele. Principiile stabilite in acest capitol au fost intentionate de Dumnezeu sa-i protejeze pe cei carora le place si aleg sa-I slujeasca impotriva folosirii ca hrana a acelor animale care le-ar aduce un prejudiciu trupurilor lor. Intr-un numar de cazuri, dupa cum se va vedea, nu este posibil insa sa se identifice animalele numite. Unde exista indoiala, faptul acesta este notat. Aceasta doza de nesiguranta, totusi, nu se va dovedi a fi o problema de netrecut pentru nici un crestin care isi propune in inima sa sa nu ,,pangareasca” templul lui Dumnezeu” (1 Corinteni 3,17), ci sa faca ,,totul spre slava lui Dumnezeu” (1 Corinteni 10,31). Pentru o astfel de persoana, principiile fundamentale schitate aici se vor dovedi a fi o calauza indestulatoare.
11:3 Sa mancati orice dobitoc care are unghia despicata, copita despartita si rumega.
Verset ce nu a fost comentat.
11:4 Dar sa nu mancati din cele ce rumega numai, sau care au numai unghia despicata. Astfel, sa nu mancati camila, care rumega, dar n-are unghia despicata: s-o priviti ca necurata.
o priviti ca necurata.
Sa nu mancati. Camila pare a fi cu copita despicata, dar in partea din spate a piciorului exista un bulb care seamana cu calcaiul. Prin urmare este considerata necurata.
Necurat. Iudeii trebuiau sa ,,priveasca” toate lucrurile ,,necurate” ca ,,o uraciune”, shagas (v.11, 13, 43). Cuvantul acesta mai este tradus si ,,uracios” (Deutronom 7,26) si ,,dispretuieste” (Psalmi 22,24). Vietuitoarele enumerate aici ca ”necurate” sunt nepotrivite ca hrana pentru om din punct de vedere igienic (DA 617; 2T 96; vezi comentariul pentru Geneza 9,3).
11:5 Sa nu mancati iepurele de casa, care rumega, dar n-are unghia despicata: sa-l priviti ca necurat.
Iepurele de casa. De la safan, un ,,ascunzator”. Cony (engleza) este vechiul nume englez pentru iepurele de casa, dar descrierea iepurelui (de casa) data in Biblie nu se potriveste cu iepurele de casa. Solomon ii arata pe conii ca fiind un ,,popor puternic”, si adauga ca ei isi ,,aseaza locuinta in stanci” (Proverbe 30,26). Unii comentatori l-au numit bursuc (soarece de munte). Soarecele de munte un fel de animal asemanator cu cobaiul ca marime, infatisare, fire si loc de bastina.
11:6 Sa nu mancati iepurele, care rumega, dar n-are unghia despicata: sa-l priviti ca necurat.
Iepurele. Stiintific vorbind, iepurele nu rumega pentru ca nu este dotat pentru aceasta. Dar el mesteca hrana intr-un fel care sugereaza rumegatul si este considerat rumegator. El este necurat pentru ca nu are copita despicata.
Care rumega. Problema acuratetei stiintifice nu este cuprinsa aici, pentru ca Scriptura vorbeste in limba poporului. Fata de felul lor de gandire, iepurele parea ca rumega. Cand spunem ca soarele ,,apune”, nimeni nu considera ca suntem in eroare din punct de vedere stiintific, desi stric vorbind soarele nu ,,apune”. O balena este numita in general un ,,peste”, cand tehnic vorbind ea nu este un peste ci un mamifer. Biblia nu trebuie sa fie criticata si numita nestiintifica atunci cand foloseste expresii obisnuite.
11:7 Sa nu mancati porcul, care are unghia despicata si copita despartita, dar nu rumega; sa-l priviti ca necurat.
Porcul. Dintre toate animalele oprite de lege, porcul este considerat cel mai necurat (vezi Isaia 65,3,4; 66,17). Aici nu este cazul sa se discute pe larg vatamarea adusa prin mancarea carnii de porc. Pentru crestin este indeajuns a se scoate in evidenta atitudinea lui Dumnezeu fata de ea. Trebuie sa fie ceva nesanatos in legatura cu folosirea carnii de porc, altfel Dumnezeu n-ar vorbi cum vorbeste. El a creat porcii si stie ce sunt ei. El opreste folosirea lor ca hrana.
Hristos n-a avut o parere buna despre porci, altfel n-ar fi ingaduit nimicirea celor aproximativ 2000 de porci. (Matei 8,31, 31; Marcu 5,13). Nu cunoastem valoarea baneasca a acelor porci. Astazi ei ar fi adus o suma considerabila de bani, si fara indoiala ca si atunci a reprezentat o investitie mare. Doi barbati au fost vindecati la suflet si trup, dar cu pretul a 2000 de porci. Hristos a considerat oamenii mai de valoare decat ei. Ceilalti au crezut altfel.
Orice ar crede oamenii despre carnea de porc ca aliment acceptabil, aici Dumnezeu il dezaproba. Dumnezeu nu-si schimba hotararea (Maleahi 3,6) si este sigur ca porcii nu si-au schimbat natura. Este bine sa luam seama de el.
11:8 Sa nu mancati din carnea lor, si sa nu va atingeti de trupurile lor moarte: sa le priviti ca necurate.
Verset ce nu a fost comentat.
11:9 Iata vietuitoarele, pe care sa le mancati dintre toate cele ce sunt in ape. Sa mancati din toate cele ce au aripi (inotatoare) si solzi, si care sunt in ape, fie in mari, fie in rauri.
Aripi si solzi. Dumnezeu vrea ca poporul Sau sa foloseasca numai din acea hrana care este cea mai buna pentru ei. Aici El face deosebire intre fapturile curate si necurate care traiesc in ape. Pe acelea care au aripi si solzi. El le pune de o parte si pe acelea carora le lipseste una sau amandoua caracteristic. Aratandu-le pe cele care pot fi mancate, El le elimina pe toate celelalte.
11:10 Dar sa priviti ca o uraciune pe toate cele ce n-au aripi si solzi, din tot ce misuna in ape si tot ce traieste in ape, fie in mari, fie in rauri.
Verset ce nu a fost comentat.
11:11 Sa le priviti ca o uraciune, sa nu mancati din carnea lor, si trupurile lor moarte sa le priviti ca o uraciune.
Verset ce nu a fost comentat.
11:12 Sa priviti ca o uraciune pe toate cele care n-au aripi si solzi in ape.
Verset ce nu a fost comentat.
11:13 Iata dintre pasari, cele pe care le veti privi ca o uraciune, si din care sa nu mancati: vulturul, gripsorul si vulturul de mare;
Pasari. Nu exista nici o regula generala pentru deosebirea dintre pasarile curate si necurate. Cele oprite, 20 la numar, sunt doar numite, fiind posibila concluzia ca toate celelalte sunt ingaduite. Unii comentatori cred totusi ca lista de 20 intentioneaza a fi completa, ci se refera numai la acelea pe care le cunosteau evreii.
Gripsorul. Acesta si vulturul de mare sunt vulturi care se hranesc cu gunoaie si, din cauza, aceasta nu sunt pasari acceptabile ca hrana.
11:14 sorecarul, soimul si tot ce este din neamul lui;
Sorecarul. O pasare de prada care apartine de familia soimului, avand aripi ascutite si o coada bifurcata.
De neamul lui. Expresia aceasta indica pe toti membrii tipului de baza, dintre care numai unul este numit (vezi v.15, 16, 22).
11:15 corbul si toate soiurile lui;
Verset ce nu a fost comentat.
11:16 strutul, bufnita, pescarelul, coroiul si tot ce tine de neamul lui;
Strutul. Probabil ca strutul din Iov 30,29; Isaia 34,13; 43,20. Trebuie sa fie notat ca exista deosebiri de pareri privind identitatea unora dintre pasarile enumerate.
Coroiul. Probabil pescarusul de mare.
11:17 huhurezul, heretele si cocostarcul;
Huhurezul. Dintr-un cuvant ebraic deosebit de cuvantul tradus ,,stut” in v.16, si probabil tradus aici corect.
Cocostarcul. Probabil ibisul sau vulturul egiptean.
11:18 lebada, pelicanul si corbul de mare;
Lebada. Poate ca ibisul lucios sau gaina de apa. Traducerea ASV o reda ca bufnita cu coarne.
Corbul de mare. Cel mai probabil vulturul egiptean, o pasare necurata si cu obiceiuri dezgustatoare.
11:19 barza, batlanul, si ce este din neamul lui, pupaza si liliacul.
Batlanul. Aceasta inseamna o pasare rapace, probabil ploierul. Pupaza. Acesta poate fi o alta varietatea de ploier, sau poate ,,pupaza” (LXX si RSV), o pasare cu ciocul subtire si arcuit. Liliacul. Clasat aici printre pasari, desi el este un patruped, probabil din cauza obiceiului de a zbura.
11:20 Sa priviti ca o uraciune orice taratoare care zboara si umbla pe patru picioare.
Taratoare care zboara. Adica, insecte inaripate (RSV) sau taratoare cu aripi.
11:21 Dar, dintre toate taratoarele care zboara si umbla pe patru picioare, sa mancati pe cele ce au fluierul picioarelor dinapoi mai lung, ca sa poata sari pe pamant.
Verset ce nu a fost comentat.
11:22 Iata pe care sa le mancati: lacusta, lacusta solam, lacusta hargol si lacusta hagab, dupa soiurile lor.
Lacusta. Probabil greierele sau o specie de lacusta.
Cele patru insecte enumerate aici au fost folosite de obicei ca hrana in vremurile mai vechi, dupa cum sunt si azi in Orient. De obicei erau aruncate de vii in apa fierbinte cu sare, iar capetele, aripile si picioarele erau inlaturate. Apoi erau prajite, coapte, apoi fierte inabusit pentru folosirea imediata, sau erau uscate, afumate si depozitate. Erau mancate cu sare, sau condimente si otet. La unele targuri arabe se vand si astazi lacuste uscate la greutate, sau la numar legate pe sfoara.
11:23 Pe toate celelalte taratoare care zboara si care au patru picioare sa le priviti ca o uraciune.
Pe toate celelalte taratoare. Adica, insecte inaripate, altele decat cele numite in mod specific. Faptul ca multe insecte sunt purtatoare de boli justifica grija scrupuloasa care trebuie sa fie luata dupa venirea in contact cu ele (v.23-25).
11:24 Ele va vor face necurati: oricine se va atinge de trupurile lor moarte, va fi necurat pana seara,
Verset ce nu a fost comentat.
11:25 si oricine va purta trupurile lor moarte, sa-si spele hainele, si va fi necurat pana seara.
Verset ce nu a fost comentat.
11:26 Sa priviti ca necurat orice dobitoc cu unghia despicata, dar care n-are copita despartita si nu rumega: oricine se va atinge de el va fi necurat.
Verset ce nu a fost comentat.
11:27 Sa priviti ca necurate toate acele dobitoace cu patru picioare, care umbla pe labele lor: oricine se va atinge de trupurile lor moarte, va fi necurat pana seara;
Verset ce nu a fost comentat.
11:28 si oricine le va purta trupurile moarte, isi va spala hainele si va fi necurat pana seara. Sa le priviti ca necurate.
Verset ce nu a fost comentat.
11:29 Iata, din vietatile care se tarasc pe pamant, cele pe care le veti privi ca necurate: cartita, soarecele si soparla, dupa soiurile lor;
Vietuitoarele care se tarasc. Aceasta este o grupa care cuprinde diverse reptile, rozatoare si ale vietuitoare. Cartita (engleza nevastuica). Cuvantul ebraic tradus astfel desemneaza un animal care aluneca sau se taraste si in felul acesta se potriveste cu cartita. Soarecele. Probabil ca este ceea ce intelegem si noi prin ,,soarece”, desi se cuprind fara indoiala si alte rozatoare precum sobolanii.
Soparla. Mai bine, soparla cea mare, sau probabil ,,crocodilul de uscat” (LXX). Acesta este o soparla mare, lunga uneori de pana la 65 cm. Chiar si astazi arabii fac un bulion din carnea lor proaspata. In alte tari, carnea este uscata si folosita ca farmec sau leac.
11:30 ariciul, broasca, broasca testoasa, melcul si cameleonul.
Broasca (engleza ,,ferret”). Cuvantul tradus astfel se afla numai aici in Vechiul Testament. Probabil ca el se refera la un soi de soparla mica, sau soparla de zid. Ea emite o tanguire jalnica si degetele ei mari sunt prevazute cu niste ventuze care le face in stare sa adere pe suprafete verticale.
Cameleonul. Cuvantul tradus asa inseamna ,,cel tare”. Unii cred ca se refera la broasca, din cauza puterii musculare de care da dovada la saritura. Altii considera ca este crocodilul de uscat (vezi comentariul pentru v.29).
Broasca testoasa (engleza soparla). Probabil aceea care se afla in cele mai multe tari. Exista multe feluri si toate sunt in termenul general de ,,soparla”.
Melcul. Probabil o specie de ,,soparla” (LXX).
Cartita. De la tinsemeth ,,soparla” sau ,,cameleon”.
11:31 Sa le priviti ca necurate dintre toate taratoarele: oricine se va atinge de ele moarte, va fi necurat pana seara.
Verset ce nu a fost comentat.
11:32 Orice lucru pe care va cadea ceva din trupurile lor moarte, va fi necurat, fie vas de lemn, fie haina, fie piele, fie sac, fie orice alt lucru care se intrebuinteaza la ceva; sa fie pus in apa, si va ramane necurat pana seara; dupa aceea va fi curat.
Verset ce nu a fost comentat.
11:33 Tot ce se va gasi intr-un vas de pamant in care va cadea ceva din aceste trupuri moarte, va fi necurat, si veti sparge vasul.
Verset ce nu a fost comentat.
11:34 Orice lucru de mancare, pe care va cadea ceva din apa aceasta, va fi necurat; si orice bautura care se intrebuinteaza la baut, oricare ar fi vasul in care se va gasi, va fi necurata.
Verset ce nu a fost comentat.
11:35 Orice lucru, pe care va cadea ceva din trupurile lor moarte, va fi necurat; cuptorul si vatra sa se darame: vor fi necurate, si le veti privi ca necurate.
Verset ce nu a fost comentat.
11:36 Numai izvoarele si fantanile, care alcatuiesc gramezi de ape, vor ramane curate; dar cine se va atinge de trupurile lor moarte, va fi necurat.
Verset ce nu a fost comentat.
11:37 Daca se intampla sa cada ceva din trupurile lor moarte pe o samanta care trebuie semanata, ea va ramane curata.
Verset ce nu a fost comentat.
11:38 Dar daca se pusese apa pe samanta, si cade pe ea ceva din trupurile lor moarte, va fi necurata.
Verset ce nu a fost comentat.
11:39 Daca moare una din vitele care va slujesc ca hrana, cine se va atinge de trupul ei mort, va fi necurat pana seara;
Una din vite. Interdictia de a atinge un trup mort se aplica si la cadavrele unui animal care putea fi mancat.
11:40 cine va manca din trupul ei mort, isi va spala hainele si va fi necurat pana seara; si cine va purta trupul ei mort, isi va spala hainele si va fi necurat pana seara.
Cine va manca. Se intelege de aici ca unii puteau sa manance carnea unui animal care murea de la sine. Legea oprea cu strictete folosirea de ,,carne sfasiata de fiare de camp” (Exod 22,31). Preotii nu trebuiau ,,sa manance dintr-o vita moarta” (Levitic 22,8). Cu toate acestea puteau fi cazuri cand era mancata, poate din nestiinta, sau din necesitate economica. Deoarece mancarea era o chestiune de pangarire ceremoniala, prevederea era facuta pentru curatire ceremoniala.
Interdictia cu privire la mancarea animalelor sfasiate de fiare sau moarte de la sine era intemeiata, fara indoiala, pe faptul ca in astfel de cazuri sangele ramanea in mare masura in trup si nu era scurs.
11:41 Pe orice taratoare care se taraste pe pamant, s-o priviti ca necurata; sa nu se manance.
Verset ce nu a fost comentat.
11:42 Din toate taratoarele care se tarasc pe pamant, din toate cele ce se tarasc pe pantece, sa nu mancati; nici din toate cele ce umbla pe patru picioare sau pe un mare numar de picioare; ci sa le priviti ca o uraciune.
Verset ce nu a fost comentat.
11:43 Sa nu va faceti uraciosi prin toate aceste taratoare care se tarasc; sa nu va faceti necurati prin ele, sa nu va spurcati prin ele.
Verset ce nu a fost comentat.
11:44 Caci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru; voi sa va sfintiti, si fiti sfinti, caci Eu sunt sfant; sa nu va faceti necurati prin toate aceste taratoare care se tarasc pe pamant.
Fiti sfinti. Dupa cat se pare este o stransa legatura intre sfintenie si obiceiurile de dieta. Din cauza aceasta, sfintenia cuprinde ascultarea de legile lui Dumnezeu care au legatura cu trupul fizic. Note suplimentare pentru capitolul 11 Dupa unii se crede ca este sub demnitatea lui Dumnezeu sa se injoseasca sa dea instructiuni cu privire la dieta omului. De ce sa-L intereseze pe Dumnezeu ce mancam noi?
Noi am putea extinde aceasta conceptie prin a intreba de ce sa se intereseze Dumnezeu de om in general. ,,Ce este omul ca sa Te gandesti la el?” se intreaba psalmistul din vechime (Psalmi 8,4). Hristos raspunde la aceasta intrebare, aducandu-ne la cunostinta ca Dumnezeu se intereseaza nu numai de om, ci de multe lucruri chiar de mai mica valoare (Luca 12,7).
Omul este facut dupa chipul lui Dumnezeu. Vrabiile nu sunt dupa chipul Lui. Despre om se spune ca este scump inaintea lui Dumnezeu si de mai mare pret decat ,,aurul curat, si mai scump decat aurul din Ofir” (Isaia 13,12; 43,4). Masura aprecierii de catre Dumnezeu a omului este aratata in faptul ca El Se identifica cu omul. ,,Caci cel ce se atinge de voi se atinge de lumina ochilor Lui” (Zaharia 2,8). Faptul ca Dumnezeu a platit un pret atat de mare spre a-l mantui pe om este pentru crestin este un indiciu despre valoarea pe care i-o da Dumnezeu. De aceea putem fi increzatori ca Dumnezeu este interesat de tot ce il priveste pe om.
Legile lui Dumnezeu privitoare la dieta nu sunt, dupa cum presupun unii, numai negative si prohibitive. Dumnezeu intentioneaza ca omul sa aiba ce este mai bun din orice lucru, ,,cel mai bun grau” (Psalmi 81,16; 147,14). Cel care a creat toate lucrurile stie ce este mai bun pentru fiintele pe care le-a facut si, conform cu cunostinta Sa, El da sfaturi si recomandari. ,,Nu lipseste de nici un bine pe cei ce duc o viata fara prihana” (Psalmi 84,11). Ceea ce interzice Dumnezeu nu este retinut in mod arbitrar, ci pentru binele omului. Oamenii pot sa dispretuiasca sfatul lui Dumnezeu, dar experienta si rezultatele au dovedit intotdeauna intelepciunea Lui.
Dumnezeu i-a dat omului un trup minunat cu posibilitati aproape nelimitate, precum si cu multe parti delicate care trebuie sa fie aparate cu grija de abuz, daca urmeaza sa functioneze cum trebuie. El s-a ingrijit de mentinerea corpului si chiar de reinnoirea lui, daca sunt urmate directivele Sale. In multe cazuri este posibil a se incepe un proces de reabilitare, chiar si dupa ce corpul a fost folosit in mod abuziv ani de zile. Puterea de refacere a naturii este uimitoare. In clipa in care apare vreo vatamare in vreo parte, fortele vietii corpului se apuca imediat de lucru spre a repara paguba. Medicii pot sa ajute si sa faca mult bine, dar ei nu au putere vindecatoare. In multe cazuri, tot ce pot ei sa faca este sa se dea la o parte si sa-L lase pe Dumnezeu sa lucreze.
Unii insista asupra faptului ca Dumnezeu este interesat mai mult de sufletul omului decat de trupul lui, ca valorile spirituale sunt superioare celor trupesti. Aceasta este adevarat, dar trebuie sa ne amintim ca sufletul si trupul sunt in stransa legatura unul cu altul, ca unul afecteaza puternic pe celalalt si ca nu intotdeauna este usor sa spui unde incepe unul si unde sfarseste celalalt. Desi suntem de acord ca omul spiritual este de importanta superioara, nu credem ca din cauza aceasta trupul trebuie sa fie neglijat. Intr-adevar, aceasta a fost filozofia anumitor ,,sfinti” medievali, care au mortificat trupul in folosul sufletului, dar acesta nu era planul lui Dumnezeu. El a pus trupul si sufletul impreuna pentru folosul reciproc al fiecaruia.
Declaratia care spune: ce ,,cugeta [omul] in inima lui, asa este el” (Proverbe 23,7) atinge problema fundamentala a vietii. Un om este ceea ce cugeta el. Este gandirea un proces fizic? Poate sa exista gand in afara vreunui mecanism care sa dea nastere gandirii? Orice gand determina purtarea. Daca un om gandeste in directia cea buna, purtarea lui este de asemenea buna. Daca mintea lui se ocupa cu lucruri rele, faptele lui vor fi si ele rele.
Are corpul vreo influenta asupra cugetarii omului? De cele mai multe ori in mod decisiv. Cu totii stim ca folosirea bauturilor imbatatoare afecteaza gandirea omului ca faptele sale. Aceasta ii incurca judecata si tinde sa-l faca iresponsabil. Mintea lui nu mai functioneaza ca atunci cand este treaz, facultatile sale nu mai lucreaza normal si toate reactiile lui sunt intarziate. Daca va conduce un automobil el devine un pericol pentru altii si un asasin posibil (vezi comentariul pentru cap. 10,9).
Cei mai multi oameni admit ca bautura are efecte rele. Pot obiceiurile rele la mancare sa aiba efecte asemanatoare? Da, chiar daca nu in aceeasi masura ca alcoolul. Hrana afecteaza purtarea unui om precum si gandirea lui. Multi baieti au primit bataie pentru ca felia de paine prajita a tatalui a fost arsa si cafeaua lui slaba sau rece. Multe divorturi isi au originea in sectorul culinar al caminului. Vanzatorii nu se asteapta la comenzi mari de la prospecte dispeptice. Avocatul istet stie ca exista un anumit timp potrivit cand sa se apropie de un judecator penal pentru o atentie favorabila, iar diplomatii si oamenii de stat cunosc valoarea unui banchet somptuos. Daca vinul si mancarea sunt combinate cu istetime, pot sa aiba loc acorduri care n-ar fi fost semnate niciodata, daca partile contractante ar fi fost in posesia facultatilor lor normale. Astfel de acorduri au blestemat lumea generatii de-a randul.
Afecteaza hrana mintea? Mancarea si bautura afecteaza spiritual? De cele mai multe ori in mod sigur. O privire acra asupra vietii, adesea se datoreaza unui stomac acru. A manca ce trebuie nu va da nastere in mod necesar la o buna dispozitie, dar a manca ce nu trebuie ingreuneaza mult calea spre nivelul pus de Dumnezeu.
Legile lui Dumnezeu cu privire la dieta nu sunt legi arbitrare care il priveaza pe om de bucuria mancarii. Mai de graba ele sunt legi sanatoase, rationale, la care omul bine face sa ia seama daca doreste sa-si pastreze sanatatea, sau poate sa o redobandeasca. In general se va afla ca hrana aprobata de Dumnezeu este aceeasi hrana pe care si oamenii au gasit-o ca fiind cea mai buna si ca dezacordul nu este cu privire la lucrurile aprobate, ci la lucrurile oprite.
Aceste reguli privitoare la dieta au fost date Israelului din vechime si au fost adaptate la situatia lor. Cei mai multi evrei mai adera inca la ele si au slujit bine pentru mai mult de 3000 de ani. Starea fizica a evreilor sta marturie pentru faptul ca aceste reguli nu sunt invechite si demodate, daca scopul lor este sa dea nastere, in mod neobisnuit, la un popor liber de multe din bolile care lovesc astazi pe oameni. In ciuda persecutiilor si greutatilor suferite de evrei, mai presus de cele suferite de oricare natiune de pe fata pamantului, si in decursul unui timp mai indelungat, ei sunt vorbind in general o rasa puternica. Faptul acesta se explica, cel putin in parte, prin ascultarea lor de legile lui Dumnezeu cu privire la dieta prezentate in Levitic 11.
Legile date lui Israel la Sinai se ocupa cu toate aspectele datoriilor lor fata de Dumnezeu si om. Aceste legi pot fi clasificate dupa cum urmeaza:
1. 1. Morala. Principiile exprimate in Decalog reflecta caracterul divin si sunt tot atat de neschimbatoare ca Dumnezeu Insusi ( Matei 5,17, 18; Romani 3,31).
2. 2. Ceremoniala. Aceste legi erau in legatura cu un sistem de inchinare care prefigureaza crucea si drept urmare au expirat la cea vreme (Coloseni 2,14-17; Evrei 7,12).
3. 3. Civila. Aceste legi au aplicat cuprinzatoarele principii ale celor Zece Porunci la economia vechiului Israel ca natiune. Desi este adevarat ca acest cod specific a devenit inoperant cand Israel a incetat sa mai fie o natiune, principiile fundamentale de dreptate si echitate cuprinse in ele sunt inca valabile.
4. 4. Sanitara. Principiile cu privire la dieta din Levitic 11, impreuna cu alte reguli sanitare si de sanatate, au fost lasate de un Creator intelept spre a promova sanatatea si longevitatea (vezi Exod 15,26; 23,25; Deutronom 7,15; Psalmi 105,34; PP 378). Intemeiate cum sunt pe natura si cerintele corpului omenesc, aceste principii nu pot fi afectate cu nici un chip nici de cruce, nici de disparitia lui Israel ca natiune. Principiile care au contribuit la sanatate acum 3500 de ani vor produce aceleasi rezultate si astazi.
Crestinul sincer considera trupul sau ca fiind templu al Duhului Sfant (1 Corinteni 3,16.17; 6,19.20). Aprecierea acestui fapt il va calauzi, printre alte lucruri, sa manance si sa bea spre slava lui Dumnezeu, adica, sa-si puna dieta in acord cu vointa descoperita a lui Dumnezeu (1 Corinteni 9,27; 10,31). Facand asa, spre a fi consecvent, el trebuie sa recunoasca si sa asculte de principiile stabilite in Leviticul 11.
Comentariile lui Ellen G. White
1-8 DA 617
7,8 CD 30, 392; CH 116; IT 206; 2T 96
11:45 Caci Eu sunt Domnul, care v-am scos din tara Egiptului, ca sa fiu Dumnezeul vostru, si sa fiti sfinti; caci Eu sunt sfant.
Verset ce nu a fost comentat.
11:46 Aceasta este legea privitoare la dobitoacele, pasarile, toate vietuitoarele care se misca in ape, si toate vietatile care se tarasc pe pamant,
Verset ce nu a fost comentat.
11:47 ca sa faceti deosebire intre ce este necurat si ce este curat, intre dobitocul care se mananca si dobitocul care nu se mananca.
Verset ce nu a fost comentat.