Printable ModePlangeri, 3
|
3:1 Eu sunt omul care a vazut suferinta sub nuiaua urgiei Lui. Eu sunt. Poemul acesta este un triplu acrostih in Biblia ebraica; adica, fiecare litera a alfabetului ebraic este litera initiala a trei versete succesive, in ordine alfabetica (vezi comentariul la cap. 1,1). In ce priveste o tratare a poeziei ebraice, vezi Vol. III, p.17-28. Omul. Doua pareri au fost in general prezentate cu privire la identitatea vorbitorului din acest capitol: 1) ca este Ieremia, care povesteste propriile sale necazuri, sau 2) ca profetul reda aici un tablou general al suferintelor lui Iuda in forma unui recital al experientei personale. Daca acest poem prezinta experienta personala a lui Ieremia, ea cu siguranta descrie experienta intregului popor. Totusi, mai multe idei duc la concluzia ca acest capitol se refera la experienta generala a iudeilor cu prilejul caderii regatului lor. Capitolele 1 si 2 stabilesc un tipar de personificare, a cetatii si a natiunii. Ar parea, ca acest plan este urmat aici, intrucat v. 40-47 trec brusc la persoana intaia, plural, si cu v. 48 incepe o parte la persoana intaia singular. Nuiaua urgiei Lui. Versetele 1-18 zugravesc in termeni generali poetici asprimea judecatilor lui Dumnezeu. Termenul ,,nuia” se foloseste de repetate ori in Vechiul Testament in sensul unui instrument de pedeapsa (Iov 21,9; Isaia 10,5). Astfel, aici, conform lui Ieremia, pedepsele lui Dumnezeu sunt corectii, manifestari ale grijii Lui iubitoare, date poporului Sau pentru ca sa se intoarca la El cu inima sincera (Plangeri 3,32.33.39.40). 3:2 El m-a dus, m-a manat in intuneric, si nu in lumina. Verset ce nu a fost comentat. 3:3 Numai impotriva mea isi intinde si isi intoarce mana, toata ziua. Numai. Ebr. ’ak (vezi comentariul la Psalmi 62,1). Intoarce. Ebr. shub, ,,a se intoarce”; folosit aici idiomatic in sensul unei actiuni repetate si astfel echivalent cu adverbul ,,iarasi”. Intoarcerea maniei Domnului impotriva poporului Sau a fost repetata. Notati succesiunea figurilor poetice care urmeaza ca amplificari ale v. 3, descriind diferitele feluri de pedepse: v. 4, boala; v. 5, asediu; v. 6, intuneric; v. 7-9, intemnitarea; v. 10,11, o fiara de prada; v. 12,13, un vanator. 3:4 Mi-a prapadit carnea si pielea, si mi-a zdrobit oasele. Verset ce nu a fost comentat. 3:5 A facut zid imprejurul meu, si m-a inconjurat cu otrava si durere. A facut zid impotriva mea. Ideea este sau ca Dumnezeu a inchis pe poporul Sau inauntrul zidurilor, sau ca El a construit unelte de asediu impotriva lor – dupa cum chiar a facut Nebucadnetar cand a asediat Ierusalimul. Otrava. Ebr. ro’sh, ,,o buruiana amara si otravitoare” (vezi comentariul la Psalmi 69,21). Cuvantul este insa folosit si pentru otrava serpilor (Deuteronom 32,33; Iov 20,16). 3:6 Ma aseaza in intuneric, ca pe cei morti pentru totdeauna. Ma aseaza. In Biblia ebraica versetul acesta este aproape identic cu ultima parte a Psalmului 143,3. Aparitia lui aici arata familiaritatea lui Ieremia cu psalmii. Intuneric. Aceasta marturiseste in favoarea adevarului ca locul de odihna al mortilor este un loc de intuneric, si inactivitate (vezi comentariul la Eclesiastul 9,10; Isaia 38,18). 3:7 M-a inconjurat cu un zid, ca sa nu ies; m-a pus in lanturi grele. Verset ce nu a fost comentat. 3:8 Sa tot strig si sa tot cer ajutor, caci El tot nu-mi primeste rugaciunea. Sa tot strig. Sau, ,,Cand strig”; indicand o actiune continua sau repetata. Nu-mi primeste. Ideea pare la prima vedere a fi o contrazicere a multelor asigurari ca Dumnezeu asculta rugaciunea (vezi Psalmi 65,2; 91,15; Ioel 2,32). Trebuie totusi sa se noteze ca e o progresie de idei in acest poem. La punctul acesta Ieremia vorbeste fie de propria sa atitudine, fie de aceea a poporului sau cand priveste situatia lui ruinata. Domnul nu a ascultat rugaciunile lor de eliberare. In descurajarea lor pare ca si cum El nu-i va asculta niciodata. Dar inca mai e nadejde. Pe masura ce ideea poemului progreseaza, este data asigurarea ca ,,Domnul este bun cu cine nadajduieste in El… Bine este sa astepti in tacere ajutorul Domnului” (Plangeri 3,25.26). Aparent rugaciunile fara raspunsuri sunt adesea numai o punere la incercare pentru a determina, daca solicitantul e pregatit sa pretuiasca si sa foloseasca in chipul cel mai bun darul cerut. 3:9 Mi-a astupat calea cu pietre cioplite, si mi-a strambat cararile. Mi-a strambat cararile. Imaginea este aceea a unor drumuri principale sau soselele, care sunt zidite, iar atunci cand vorbitorul e constrans sa se abata pe drumuri laterale, le gaseste strambe si dificile. 3:10 Ma pandeste ca un urs si ca un leu intr-un loc ascuns. Verset ce nu a fost comentat. 3:11 Mi-a abatut caile, si apoi s-a aruncat pe mine, si m-a pustiit. Verset ce nu a fost comentat. 3:12 Si-a incordat arcul, si m-a pus tinta sagetii Lui. Verset ce nu a fost comentat. 3:13 In rarunchi mi-a infipt sagetile din tolba Lui. Rarunchii. Literal, ,,rinichii mei”, un simbol pentru viscere in general, socotite candva a fi sediul emotiilor (vezi comentariul la cap. 2,11). Sagetile lui Dumnezeu au lovit chiar in punctele vitale ale natiunii, nu numai fizic, dar si psihologic (vezi v. 14). ,,Rarunchii” in sensul acesta este o expresie obisnuita la Ieremia (Ieremia 11,20; 12,2; 17,10; 20,12). 3:14 Am ajuns de rasul poporului meu, si toata ziua sunt pus in cantece de batjocura de ei. Cantec. O referire la compunerea de cantari triumfatoare si de deradere, mai ales vocale, cu privire la un vrajmas biruit (vezi comentariul la Iov 39; Psalmi 69,12). 3:15 M-a saturat de amaraciune, m-a imbatat cu pelin. M-a imbatat. Literal, ,,m-a saturat”. Ideea nu este atat de mult aceea a imbatarii, sau lipsei de sobrietate, ci de a fi supraplin. Pelin. O buruiana foarte amara, simbol a experientelor sfasietoare de inima ale iudeilor (vezi comentariul la Proverbe 5,4). 3:16 Mi-a sfaramat dintii cu pietre, m-a acoperit cu cenusa. Mi-a sfaramat dintii. Simbolul hranei este continuat din v. 15. Nu numai ca Iuda urmeaza sa fie saturat cu bautura cea mai amara, dar si hrana lui e plina de pietris. Traditia Iudaica din Midras afirma ca pe cand erau in drum spre exilul din Babilon, iudeii au trebuit sa-si coaca painea prin gropi, si aceasta o facea sa fie amestecata cu pietris. Cenusa. Un simbol obisnuit al doliului (vezi 2Samuel 13,19; Iov 2,8). 3:17 Mi-ai luat pacea, si nu mai cunosc fericirea. Mi. Literal ,,Sufletul meu”, o expresie idiomatica pentru ,,mie” (vezi comentariul la Psalmi 16,10). Pace. Vezi comentariul la Ieremia 6,14. 3:18 Si am zis: S-a dus puterea mea de viata, si nu mai am nici o nadejde in Domnul. Puterea. Ebr. nesach (vezi comentariul la 1Samuel 15,29). 3:19 Gandeste-Te la necazul si suferinta mea, la pelin si la otrava! Gandeste-te. Ebraica poate fi tradusa sau ,,aducere aminte” sau ,,adu-ti aminte”, alegerea depinzand de legatura acestui verset cu versetele precedente si urmatoare. Pelin. Vezi comentariul la v. 15. Otrava. Vezi comentariul la v. 5. 3:20 Cand isi aduce aminte sufletul meu de ele, este mahnit in mine. Isi aduce aminte. Cand cineva este in buna conditie mentala, cugetarea staruitoare la judecatile divine ii aduce o smerenie a spiritului. 3:21 Iata ce mai gandesc in inima mea, si iata ce ma face sa mai trag nadejde: Verset ce nu a fost comentat. 3:22 Bunatatile Domnului nu s-au sfarsit, indurarile Lui nu sunt la capat, Bunatatile. Ebr. chasadim (vezi Nota Aditionala la Psalmi 36). Forma plurala a cuvantului de aici sugereaza manifestarile iubirii lui Dumnezeu, care sunt nenumarate in varietate si niciodata nu dau gres. Versetele 22-24 alcatuiesc centrul si culminarea, nu numai a poemului acestuia, ci al tuturor celor cinci capitole ale Plangerilor. Aici e descoperit sublimul adevar al adevaratelor intentii ale Domnului fata de poporul Sau, lovit de suferinte. Versetele acestea raspund cu un pozitivism fara echivoc la multele intrebari negative care se pot naste din citirea capitolelor cu care se incepe si se sfarseste cartea. Aici Iehova e descoperit ca un Dumnezeu care, desi pedepseste, ,,nu necajeste cu placere” (v. 33), si ale carui indurari ,,nu sunt la capat” (v. 22). 3:23 ci se innoiesc in fiecare dimineata. Si credinciosia Ta este atat de mare! Se innoiesc in fiecare dimineata. Bunatatile lui Dumnezeu – viata, sanatatea, hrana, adapostul, imbracamintea, afectiunea si tovarasia umana, si alte nenumarate binecuvantari, sunt innoite in fiecare zi din viata omului in asa constanta, incat cineva le poate lua ca fiind de la sine intelese, si sa uite ca fiecare este un dar, o manifestare a iubirii statornice a Aceluia, care este Datatorul fiecarui dar bun si desavarsit (vezi Iacov 1,17). 3:24 Domnul este partea mea de mostenire, zice sufletul meu; de aceea nadajduiesc in El. Verset ce nu a fost comentat. 3:25 Domnul este bun cu cine nadajduieste in El, cu sufletul care-L cauta. Bun. Versetele 25-27 incep nu numai cu aceeasi litera ebraica, dar si cu acelasi cuvant, tob, ,,bun”. In felul acesta este stabilit tonul acestei parti a poemului. Nadajduieste. Sau ,,Asteapta”. Aici este cheia increderii in necaz. Asteptarea implica credinta si rabdare. 3:26 Bine este sa astepti in tacere ajutorul Domnului. Sa astepti in tacere. Din nou se pune accentul pe supunerea curajoasa in fata caii lui Dumnezeu, care in cele din urma este totdeauna cea mai buna (vezi comentariul la Romani 8,28). 3:27 Este bine pentru om sa poarte un jug in tineretea lui. Jug. Un simbol al supunerii sau al serviciului (vezi Ieremia 27,8.11.12). In tineretea lui. Un om e deosebit de norocos cand invata lectia aceasta in tineretea lui; atunci intreaga lui viata lui urmatoare este influentata de o rabdare evlavioasa. Ieremia insusi fusese chemat in tineretea lui la slujba profetica, cu toate greutatile si zdrobirile ei de inima (Ieremia 1,6). 3:28 Sa stea singur si sa taca, pentru ca Domnul i l-a pus pe grumaz; Sa stea singur. Vezi cap. 1,1, unde in ebraica aceleasi cuvinte sunt folosite cu privire la Ierusalim (vezi si Ieremia 15,17). Aceasta stare solitara este acum recunoscuta ca fiind spre folosul lui Ieremia. Versetele 28-30 dezvolta ceea ce inseamna intr-adevar ,,sa poarte un jug” (v. 27). Ele devin si mai pline de forta cand se pastreaza proaspat in memorie ideea ca aceasta rabdatoare smerenie este de experimentat in zilele tineretii. A pus. Subiectul, desi nu e afirmat, trebuie sa fie Domnul. Ideea ca Dumnezeu e cel care pune greutatea, este motivul fundamental pentru care este bine sa se rabde jugul. 3:29 sa-si umple gura cu tarana, si sa nu-si piarda nadejdea; Gura cu tarana. Sau ,,in tarana”. O imagine vie a caderii cuiva cu fata la pamant in deplina supunere, o practica obisnuita in vremurile vechi (vezi comentariul la Geneza 17,3). Iehu, regele lui Israel, de pilda, este astfel infatisat pe vestitul Obelisc Negru al lui Salmanasar III, in care este reprezentat asezat in maini si pe genunchi, cu fata la pamant inaintea regelui asirian, in timp ce slujitorii lui prezinta tribut (vezi Vol. II, in fata p. 49). 3:30 sa dea obrazul celui ce-l loveste, si sa se sature de ocari. Sa dea obrazul. Aceasta este o puternica exprimare a Vechiului Testament a intoarcerii celuilalt obraz, asa de impresionant invatata de Isus (Matei 5,39). Purtarea lui David fata de Simei a fost o distinsa exemplificare a acestui principiu (2Samuel 16,11.12). 3:31 Caci Domnul nu leapada pentru totdeauna. Caci Domnul. Versetele 31-33 sunt cheia pentru o buna intelegere a intregii carti a Plangerilor. Ele sunt o descriere a iubirii lui Dumnezeu aflata in spatele si in fiecare suferinta pe care El o ingaduie sa vina peste copiii Sai. Domnul nu ingaduie necazuri gratuite, fara legatura cu purtarea omului. Desi s-ar putea, ca uneori Dumnezeu sa ingaduie suferinte, este tot asa de adevarat ca omul o aduce asupra sa. Pedeapsa, la Dumnezeu, este ,,lucrarea Lui cIudata” (Isaia 28,21). In providenta atotsupraveghetoare Dumnezeu uneori ,,ingaduie sa aiba loc rele pentru ca sa previna rele si mai mari care ar putea sa se iveasca” (E. G. White in Review and Herald, 4 febr. 1909). 3:32 Ci, cand mahneste pe cineva, Se indura iarasi de el, dupa indurarea Lui cea mare: Indurarea. Vezi comentariul la v. 22. Statornicia, felurimea si numarul binecuvantarilor zilnice ,,obisnuite” pe care le primeste fiecare om, ar trebui sa fie dovada pentru cel care are de suferit necazuri, ca Dumnezeul sau ,,se indura iarasi de el”. 3:33 caci El nu necajeste cu placere, nici nu mahneste bucuros pe copiii oamenilor. Nu necajeste cu placere. Minunata iubire a lui Dumnezeu pentru copiii Sai straluceste extraordinar de frumos prin acest pasaj. Nu e dorinta sau voia lui Dumnezeu sa raneasca sau sa distruga nici una din fapturile Sale. El ,,doreste ca nici unul sa nu piara, ci toti sa vina la pocainta” (2Petru 3,9). In dorinta Lui de a duce pe oameni la mantuire, Domnul va revarsa o bogata manifestare a indurarilor Sale. Uneori, cand toate celelalte au dat gres, Domnul, in iubirea Sa pentru om, va ingadui ca suferinta sa vina peste el, pentru a-l aduce la pocainta. Asa a fost cazul cu natiunea lui Iuda pe vremea lui Ieremia. ,,Dumnezeu a amanat multa vreme judecatile Lui din cauza dorintei sale de a nu umili pe poporul Sau ales, dar acum El urma sa-Si arate neplacerea Sa fata de ei, ca o ultima incercare de a-i opri de pe calea lor rea.” (4T 165) 3:34 Cand se calca in picioarele toti prinsii de razboi ai unei tari, Se calca in picioare. O referire vie probabil la obiceiul vechilor biruitori de a-si aseza picioarele pe ceafa vrajmasilor lor biruiti. Astfel, Darius cel Mare este infatisat in inscriptia de la Behistun avand piciorul sau pe trupul uzurpatorului, Gaumata (vezi Vol. III, p. 70; vezi si ilustratia Vol. I, p. 98). Prinsii de razboi. Evident, un simbol al intregii omeniri stand inaintea lui Dumnezeu. 3:35 cand se calca dreptatea omeneasca in fata Celui Preainalt, Dreptatea omeneasca. Expresia aceasta pare sa redea aceeasi idee, ca si termenul ,,drepturile omului”. Creand pe om, Dumnezeu l-a inzestrat cu anumite drepturi inalienabile, pe care nu le va retrage. Avand in vedere timpul si imprejurarile in care au fost scrise cuvintele acestea, ele constituie o afirmatie cat se poate de remarcabila a demnitatii individului. 3:36 cand este nedreptatit un om in pricina lui, nu vede Domnul? Nedreptatit. Tabloul este acela al obtinerii pe cale necinstita a unei decizii impotriva unui om, care a adus in fata unui judecator o cerere dreapta. 3:37 Cine a spus si s-a intamplat ceva fara porunca Domnului? Verset ce nu a fost comentat. 3:38 Nu iese din gura Celui Preainalt raul si binele? Verset ce nu a fost comentat. 3:39 De ce sa se planga omul cat traieste? Fiecare sa se planga mai bine de pacatele lui! De ce sa se planga omul cat traieste? La versetul acesta comentatorul Iudaic traditional, Midras, observa laconic: ,,E de ajuns pentru el ca traieste” (Midrash Rabbah, Lamentations, sec. 9). Faptul ca un om are viata – un dar de la Dumnezeu – e de ajuns pentru a-i aminti ca o mana dumnezeiasca il pastreaza (vezi Fapte 17,28). Poetul foloseste un pic de ironie pentru a-l face sa se rusineze pe cel care este ispitit sa se planga atunci cand e supus incercarii: Oare un om care in fiecare clipa isi trage sufletul prin bunavointa lui Dumnezeu, va indrazni sa vorbeasca impotriva carmuirii de catre Domnul a treburilor universului? 3:40 Sa luam seama la umbletele noastre, sa le cercetam, si sa ne intoarcem la Domnul. Sa luam seama la umbletele noastre. Durerile si necazurile noastre care vin asupra tuturor, sunt factori care sa ne aminteasca faptul ca omul insusi trebuie sa-si cerceteze inima si ca el trebuie sa-si schimbe caile sale daca nu sunt in acord cu caile lui Dumnezeu. 3:41 Sa ne inaltam si inimile cu mainile spre Dumnezeu din cer, zicand: Inimile. Vezi comentariul la cap. 2,19. Ideea de aici este nu ca inima trebuie sa fie inaltata in maini, ci ca, pentru ca rugaciunea sa aiba efect, nu doar mainile trebuie sa fie inaltata ci si inima (vezi Luca 18,10-14). 3:42 Am pacatuit, am fost indaratnici, si nu ne-ai iertat! Am… ne-ai. Aceste cuvinte, care sunt accentuate in limba ebraica, scot in evidenta contrastul uluitor dintre popor si Dumnezeul lor. Versetul 42 alcatuieste o concluzie la argumentul care incepe cu v. 37. Versetele urmatoare ne intorc la o descriere a pedepselor suferite de catre Iuda. Iertat. Ebr. salach, ,,a ierta”; totdeauna folosit cu privire la un act al lui Dumnezeu, nu al omului. Cuvantul adesea pune accent pe rezultatul iertarii asa cum e demonstrat prin scutirea de pedeapsa (Ieremia 36,3; Amos 7,2; vezi comentariul la 2Regi 24,4). Tocmai ideea aceasta pare sa fie predominanta aici. Ieremia nu spune ca Dumnezeu nu va ierta lui Iuda pacatele lui, si nu-l va restatornici, deoarece urmeaza sa o faca (Ieremia 33,6-8); ci profetul spune hotarat ca Domnul nu acuza pe Iuda de pedeapsa care i se cuvine. 3:43 In mania Ta, Te-ai ascuns, si ne-ai urmarit, ai ucis fara mila. Verset ce nu a fost comentat. 3:44 Te-ai invaluit intr-un nor, ca sa nu strabata la Tine rugaciunea noastra. Sa nu strabata. Vezi comentariul la v. 8. Pacatul lui Iuda era ceea ce statea ca un zid prin care rugaciunile lui nu puteau sa treaca (vezi Isaia 59,2). 3:45 Ne-ai facut de batjocura si de ocara printre popoare. Batjocura. Este vorba de ceea ce este inlaturat prin maturare; deci gunoi sau murdarie. 3:46 Toti vrajmasii nostri deschid gura impotriva noastra. Toti. Litera ebraica pe’, cu care incep v. 46-48, si litera ebraica ‘ayin cu care incep v. 49-51, sunt inversate fata de ordinea alfabetica obisnuita (vezi cap. 4,16.17; vezi comentariul la cap. 2,16). 3:47 De groaza si de groapa am avut parte, de prapad si pustiire. Groaza si groapa. Traducatorul roman a incercat sa reproduca si aliteratia izbitoare din acest verset. 3:48 Suvoaie de apa imi curg din ochi din pricina prapadului fiicei poporului meu. Imi curg din ochi. Vezi Psalmi 119,136; Plangeri 1,16; 2,18. 3:49 Mi se topeste ochiul in lacrimi, necurmat si fara ragaz, Se topeste ochiul. Literal, ,,a se scurge”, ,,a se revarsa”, sau ,,a se varsa afara”. Expresia aici este puternica si constituie o paralela cu v. 48. 3:50 pana ce Domnul va privi din cer si va vedea. Verset ce nu a fost comentat. 3:51 Ma doare ochiul de plans pentru toate fiicele cetatii mele. Ma doare. Literal ,,Imi atinge inima”. Aceasta poate fi inteleasa: 1) ca supararea fizica pricinuita ochilor prin plansul neincetat agraveaza emotiile deja tulburate ale poetului, sau 2) ca privelistile pe care le vede cu ochii sai aduc durere inimii sale. Cea din urma corespunde mai bine spiritului cartii. 3:52 Cei ce ma urasc fara temei, m-au gonit ca pe o pasare. Verset ce nu a fost comentat. 3:53 Voiau sa-mi nimiceasca viata intr-o groapa, si au aruncat cu pietre in mine. Groapa. Sau ,,Inchisoare”. Unii au luat v. 52-57, ca autobiografice, povestind din nou suferinta lui Ieremia in inchisoarea lui Malchia (Ieremia 38,1-13). Totusi, nu exista vreun raport conform caruia s-ar fi aruncat cu pietre in Ieremia. Daca expresiile acestea trebuie sa fie luate figurat, ar parea ca intregul pasaj de aici poate fi bine inteles ca referindu-se la experienta natiunii ca un intreg. Pietre Ebr. ’eben. Desi singular la forma, cuvantul acesta pare sa fie colectiv in ce priveste sensul, ,,pietre”, si probabil se refera la obiceiul ebraic de a ucide cu pietre. Astfel, trupul lui Absalom a fost pus intr-o groapa si peste el au fost gramadite pietre (2Samuel 18,17). Daca cuvantul e luat la singular, intelesul poate fi ca nu numai nenorocitul detinut a fost pus intr-o groapa, ci si ca o piatra a fost trantita peste gura ei pentru a preveni orice posibilitate ca el sa poata scapa. 3:54 Mi-au navalit apele peste cap si ziceam: Sunt pierdut! Apele. Un simbol inchipuind un mare necaz (vezi comentariul la Psalmi 42,7). 3:55 Dar am chemat Numele Tau, Doamne, din fundul gropii. Verset ce nu a fost comentat. 3:56 Tu mi-ai auzit glasul: Nu-Ti astupa urechea la suspinele si strigatele mele. Suspinurile. Sau ,,rasuflu”. Ebr. rewachah, de la verbul rawach, ,,a fi usurat”. Rewachah mai este folosit numai intr-un singur alt loc in Biblie (Exod 8,15), unde se refera la ,,rasuflul” acordat Egiptului dupa plaga broastelor; egiptenilor li s-a dat un ragaz ca sa le vina suflul la loc. In timp ce sensul in acest verset nu este cu totul clar, sensul pare a fi: ,,Nu-ti ascunde urechea la strigatul meu dupa rasuflu”. 3:57 In ziua cand Te-am chemat, Te-ai apropiat, si ai zis: Nu te teme! Nu te teme. In ce priveste comentariul, vezi comentariul la Isaia 41,10. 3:58 Doamne, Tu ai aparat pricina sufletului meu, mi-ai rascumparat viata! Ai aparat pricina. Adica pledare in procese. Iehova este avocatul lui Israel (vezi 1Ioan 2,1). Rascumparat. Termenul acesta e folosit pentru a descrie actiunea unei rudenii apropiate pentru razbunarea sangelui unui om ucis (Deuteronom 19,6, tradus ,,razbunatorul”), pentru rascumpararea proprietatii vandute de o rudenie (Levitic 25,25), sau luarea in casatorie a unei femei rude ramasa vaduva (Rut 3,13, tradus prin ,,te voi rascumpara”). In felul acesta Iehova este razbunatorul natiunii lui Israel (vezi comentariul la Deuteronom 32,35), rascumparatorul ei (vezi comentariul la Psalmi 107,2) si sotul ei cel nou (vezi comentariul la Isaia 54,4-6). 3:59 Doamne, ai vazut apasarea mea: fa-mi dreptate. Verset ce nu a fost comentat. 3:60 Ai vazut toate razbunarile lor, toate uneltirile lor impotriva mea. Verset ce nu a fost comentat. 3:61 Doamne, le-ai auzit ocarile, toate uneltirile impotriva mea, Verset ce nu a fost comentat. 3:62 cuvantarile potrivnicilor mei, si planurile pe care le urzeau in fiecare zi impotriva mea. Verset ce nu a fost comentat. 3:63 Uita-Te cand stau ei jos sau cand se scoala. Eu sunt cantecul lor de batjocura. Cand se scoala. Adica, intregul curs al vietii lor (vezi Psalmi 139,2). Cantecul. Vezi comentariul la v. 14. 3:64 Rasplateste-le, Doamne, dupa faptele mainilor lor! Rasplateste. Literal, ,,tu vei face sa se intoarca”. Pare cea mai buna viziune aceea de a interpreta v. 64-66 ca o prevestire a pedepsei pe care Iehova o va aduce asupra acelora care au pustiit pe Iuda, si nu ca o rugaciune pentru razbunare (vezi Vol. III, p. 624), asa cum ar parea la prima vedere. 3:65 Impietreste-le inima, si arunca blestemul Tau impotriva lor! Verset ce nu a fost comentat. 3:66 Urmareste-i, in mania Ta, si sterge-i de sub ceruri, Doamne! Urmareste-i si sterge-i. In evreieste literal "vei prigoni si distruge".Comentariile lui Ellen G. White 14 PK 420 18 PK 421 22 PK 325,341,461 22,23 ML 327; 5T 315 22-26 PK 421 26 7T 243 27 MYP 368 33 CH 375; GW 239; MB 10 37 PP 360 40 PK 461 45 9T 236 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version: