9:36 Gaal a zarit poporul, si a zis lui Zebul: Iata un popor care se pogoara din varful muntilor. Zebul i-a raspuns: Este umbra muntilor pe care-i iei drept oameni.
Iata un popor care se pogoara. In timpul noptii, fortele lui Abimelec venisera atat de aproape de cetate cat au putut, fara ca sa dea nastere la alarmare. Dimineata devreme, dupa ce portile cetatii au fost deschise si multi oameni iesisera dintre zidurile acesteia la ogoarele lor, soldatii lui Abimelec au inceput sa inainteze catre cetate. Gal, care veghea la poarta, i-a descoperit imediat si, emotionat, a informat cu glas tare pe Zebul. Ne putem imagina pe acesta din urma cum, pentru a castiga timp pentru Abimelec, iese incet sa priveasca, pentru ca apoi sa raspunda cu viclenie si in bataie de joc, "Tu te agiti degeaba! Aceasta nu este decat umbra aruncata de muntii Ebal si Garizim". Se pare ca Zebul l-a tratat ca si cand ar mai suferi inca din seara precedenta.