9:15 Si spinul a raspuns copacilor: Daca in adevar vreti sa ma ungeti ca imparat al vostru, veniti si adapostiti-va sub umbra mea; altfel, sa iasa un foc din spin, si sa mistuie cedrii Libanului.
In adevar. Altfel spus, cu scop serios. Spinul recunoscand valoarea lui inferioara in comparatie cu a celorlalti copaci, a banuit ca oferta este facuta numai ca gluma, sau ca bataie de joc.
Adapostiti-va sub umbra mea. Aceasta mai poate fi tradus ,,gasiti adapost la umbra mea”. Neghiobul de spin ofera cu toata seriozitatea o invitatie absurda. Ramurile cele joase nu ofera nici o umbra, si sunt pline de spini. Aceasta este o ironie intepatoare. Ea descrie absurditatea situatiei in care se aflau sihemitii. Abimelec, spunea Iotam poporului, nu poate procura pentru ei mai multa ocrotire decat poate spinul uscativ sa procure umbra si ocrotire pentru maslin si smochin. Totul era fagaduit ,dar nimic implinit.
Altfel. Spinul nu este numai nerabdator sa fie imparat, ci el pronunta si amenintari rautacioase si periculoase – duplicatul acelor intimidari, fara indoiala, care fusesera folosite de Abimelec pentru a convinge sa nu fie retrase ofertele de sprijin pe care poporul din Sihem i-l daduse lui.
Sa iasa un foc. Tufisurile de spini erau in mod vadit cauza deselor incendii avand in vedere ca ele ardeau usor si focul se raspandea repede (Exod 22:6; comp. cu Psalmul 58:9; Isaia 9:18). Desi Abimelec, intocmai ca spinul, nu avea putere sau pricepere sa ajute, el avea mare putere sa vatame. Acei care au facut imparat pe Abimelec erau intr-o dilema. Daca ramaneau credinciosi fata de el, acesta avea sa-i duca la ruina.
Pe scurt, morala intregii parabole este aceasta: oameni slabi, nevrednici, rai, vor fi totdeauna gata sa-si asume puterea, pentru ca, in cele din urma, sa aduca ruina asupra lor insile si asupra poporului nefericit pe care il conduc.