4:15 Domnul a pus pe fuga dinaintea lui Barac, prin ascutisul sabiei, pe Sisera, toate carele lui si toata tabara. Sisera s-a dat jos din carul lui, si a fugit pe jos.
A pus pe fuga... pe Sisera. Nu se redau cu precizie mijloacele folosite de Dumnezeu. Raportul paralel din cap. 5 spune ca raul Chison, dea-lungul malurilor carui tabarase ostirea canaanita, a maturat oastea (cap. 5,20.21). Dumnezeu poate ca a trimis deodata o ploaie torentiala curand dupa ce sosise ostirea lui Sisera. Sub o astfel de ploaie, pamantul argilos al campiei avea sa se schimbe in mocirla de noroi lipicios in care carele canaanitilor nu mai erau in masura sa manevreze. Un excavatorist, care lucra la excavarea vechii cetati Meghido, aproape de aceasta pozitie, spune cum, in zilele cu ploaie era in imposibil sa mergi, chiar si calare, din cauza noroiului.
Curentul apelor a contribuit la infrangerea turcilor chiar in locul acesta, in aprilie 1799, cand numeroase trupe de-ale lor, care se retrageau in fuga, au fost maturate si inecate. In primul razboi mondial, trupele engleze au aflat ca, chiar si un sfert de ora de ploaie pe pamantul argilos faceau imposibile manevrele de cavalerie.