3:12 Copiii lui Israel au facut iarasi ce nu placea Domnului; si Domnul a intarit pe Eglon, imparatul Moabului, impotriva lui Israel, pentru ca facusera ce nu placea Domnului.
Au facut iarasi ce nu placea. Dupa moartea credinciosului judecator Otniel, israelitii au cazut in mod treptat catre inclinatia lor pentru idolatrie. In felul acesta se poate vedea cat de puternica poate fi prezenta unui barbat bun in biserica sau in stat. Un conducator drept si cinstit este una din cele mai mari binecuvantari pe care o poate avea o natiune, nu numai prin hotararile pe care el le ia, ci si prin influenta pe care el o exercita, prin exemplul vietii sale, asupra altora. Astazi, lumea are nevoie de barbati ca Otniel – barbati plini de Duh – spre a o conduce inapoi la Dumnezeu.
Domnul a intarit. Acesta este inceputul celei de a doua perioade a asupririi. Dupa ce Otniel murise si natiunea se intorsese la umblarile ei pacatoase, Dumnezeu a ingaduit altor popoare sa asupreasca din nou pe evrei.
Eglon. Moabitii erau rude apropiate cu evreii (Geneza 19,36-38). Inainte de vremea aceasta, cele doua popoare nu s-au angajat niciodata in lupta activa unul cu altul. Eglon s-a aliat cu amonitii (a caror imparatie se afla la nord de Moab) si cu amalecitii (beduini migratori spre sud). Primul atac al lui Eglon a fost lansat impotriva Ierihonului, cetatea palmierilor (vezi cele despre Judecatori 116), avand ca rezultat cucerirea acestei cetati si teritoriul lui Beniamin de jur imprejur. Probabil ca trecusera vreo 60 de ani dupa ce evreii invadatori distrusesera cetatea. Fie ca cetatea fusese recladita, cel putin intr-o anumita masura, fie ca o alta cetate fusese ridicata in apropierea ei.