15:1 Dupa catva timp, pe vremea seceratului graului, Samson s-a dus sa-si vada nevasta, si i-a dus un ied. El a zis: Vreau sa intru la nevasta mea in odaia ei.
Seceratul graului. In acea regiune, seceratul graului era de la jumatatea lunii mai la jumatatea lui iunie. Vremea este amintita din cauza incidentului relatat in vers. 4, 5 cu privire la arderea granelor coapte.
Un ied. Un ied putea sa fie un cadou obisnuit la astfel de ocazii (Geneza 38,17).
Odaia. Adica sectorul femeilor. Desi era acum sotia altui barbat, femeia aceasta mai era inca in casa tatalui ei.
15:2 Dar tatal nevestei nu i-a ingaduit sa intre. Am crezut ca o urasti, a zis el, si am dat-o tovarasului tau. Nu este sora sa cea tanara mai frumoasa ca ea? Ia-o dar in locul ei.
O urasti. Tatal a insistat, spunandu-i ca el gandea ca Samson nu voia sa mai aiba de-a face cu femeia aceasta dupa ce l-a tradat, asa ca el a dat-o unui alt barbat. Tatal a tras concluzia rezonabila ca, intrucat Samson plecase manios si nu se mai intorsese, a parasit-o.
Sora cea tanara. Pentru ca tatal luase zestrea, i-a oferit acum lui Samson o fiica mai tanara. El cunostea prea bine puterea lui Samson si, cu ingrijorare si teama, a cautat sa iasa din aceasta situatie grea. El se temea de ceea ce avea sa faca Samson in schimb pentru nedreptatea ce i s-a facut.
15:3 Samson le-a zis: De data aceasta nu voi fi vinovat fata de Filisteni, daca le voi face rau.
Le-a zis. In mod literal ,,lor”. Desi Samson vorbea cu tatal, este posibil ca si altii sa fi fost in odaie, poate chiar femeile puteau sa auda glasul lor in apartamentele lor si puteau sa discute aprins situatia.
Nu voi fi vinovat. Propozitia aceasta poate fi tradusa: ,,De data aceasta voi fi nevinovat fata de filisteni”. Acesta a fost un moment important in viata lui. In mod obisnuit, el ar fi putut aplica o pedeapsa fricosului tata sau sotiei tradatoare. Dar probabil ca Samson a crezut ca ei au facut fata de el asa cum au facut din cauza presiunii filistenilor, care la randul lor il urau pentru ca era israelit. In acesta caz, el s-a hotarat sa patrunda la radacina necazului lovind in tirania filisteana in general. Filistenii provocasera tulburarea. In aceasta situatia, Samson s-a socotit nevinovat, angajandu-se de acum de-a binelea in lupta.
15:4 Samson a plecat. A prins trei sute de vulpi, si a luat niste faclii: apoi a legat vulpile coada de coada, si a pus cate o faclie intre cele doua cozi, la mijloc.
Vulpi. Ebraicul Su'alim. Folosit tot pentru sacali, deoarece vulpile nu se hranesc cu trupuri moarte, se crede ca in Psalm 63,7 este vorba despre sacali. Probabil ca au fost sacali ceea ce a prins Samson, pentru ca ei traiesc in haite si sunt mai usor de prins decat vulpile.
Pe acea vreme a anului, in mod expres declarata a fi vreme a secerisului (vers. 1), care vine la sfarsitul unui lung anotimp, campurile avea sa fie uscate ca iasca. Probabil ca Samson si-a adus la indeplinire planul sau in timpul noptii cand lucrarea sa avea sa treaca neobservata si cand nimeni nu avea sa fie la indemana sa stinga flacarile.
15:5 A aprins facliile, a dat drumul vulpilor in granele Filistenilor, si a aprins astfel atat stogurile de snopi, cat si graul care era in picioare, ba inca si gradinile de maslini.
Gradinile de maslini (in engl. ,,vineyards and olives”). Vita de vie joasa si trunchiurile uscate ale maslinilor aveau sa arda usor. Probabil ca Samson nu si-a dat seama pe deplin de extinderea pe care o va lua aprinderea caruia ii daduse drumul. Dupa ce focul a trecut, mile de camp innegrit a fost tot ceea ce a mai ramas unde cu o zi mai inainte erau recolte bogate.
15:6 Filistenii au zis: Cine a facut lucrul acesta? Li s-a raspuns: Samson, ginerele Timneanului, pentru ca acesta i-a luat nevasta si a dat-o tovarasului lui. Si Filistenii s-au suit, si au ars-o pe ea si pe tatal ei.
Li s-a raspuns. Probabil de catre timniti sau, din cele ce urmeaza, se poate sa fi fost chiar evreii insisi care le-au dat informatia ca Samson pusese focul. El nu a trebuit sa lupte numai cu filistenii de unul singur, ci a trebuit sa faca fata si letargiei si opozitiei pe fata a propriului neam care era gata sa conlucreze mai degraba cu filistenii decat sa se uneasca cu el in lupta pentru a scutura jugul strain.
Au ars-o pe ea. Desi filistenii si-au varsat mania asupra femeii si familiei ei a carei purtare adusese toate necazurile acestea prin aceasta fapta, ei au mai intentionat sa-l insulte si pe Samson. Ei au nimicit-o prin represalii salbatice pe femeia la care odata el se gandise atat de mult si la care sperase sa se mai intoarca.
15:7 Samson le-a zis: Asa faceti? Nu voi inceta decat dupa ce-mi voi razbuna pe voi.
Asa faceti? De fapt, Samson a zis: ,,Daca aveti de gand sa faceti asa (razbunandu-va in mod las pe o femeie fara aparare), si eu ma voi razbuna pe voi.
15:8 I-a batut aspru, pe spate si pe pantece; apoi s-a pogorat si a locuit in crapatura stancii Etam.
Pe spate si pe pantece. Originea acestei figuri de stil (de vorbire) este obscura. Ea era o expresie proverbiala pentru ,,in mod complet”, sau ,,peste tot”. Nu ni se spune ce fel de grup de filisteni a batut Samson, dar, dupa toata probabilitatea, a fost al celor care i-au ars pe sotia lui si pe tatal ei.
Crapatura (in engl. top). In mod literal ,,crapatura” sau ,,fisura” (Isaia 2,21; 57,5). Probabil ca locul era o pestera inaccesibila intr-o stanca mare. O astfel de asezare lamureste expresia ,,s-a pogorat” din acest verset si pe aceea din vers 13 ,,l-au scos”.
Etam. Locul acestei pesteri este necunoscut. In Biblie sunt amintite cu acelasi nume doua locuri: 1. Chirbet el Col, sud-vest de Betleem, nu departe de Tekoa (2 Cronici 11,6), de asemenea langa 'Ain 'Atan 2. un loc neidentificat in partea de sud a lui Iuda, in distribuirea tribala a lui Simeon (1 Cronici 4,32). Totusi pestera mentionata nu a identificat fiecare dintre aceste locuri.
15:9 Atunci Filistenii au pornit, au tabarat in Iuda, si s-au intins pana la Lehi.
Au tabarat in Iuda. Samson era din semintia lui Dan, dar aceasta semintie isi primise mostenirea ei in interiorul semintiei lui Iuda. Filistenii s-au suit in ordin de bataie impotriva evreilor sa se razbune pentru teribila paguba pe care le-o pricinuise Samson.
Lehi. In mod literal ,,falca”. Probabil ca locul nu a purtat acest nume, decat dupa evenimentele pe care autorul sta sa le istoriseasca. Asezarea lui Lehi este necunoscuta. Aceia care asaza Etamul aproape de Betleem prefera o asezare aproape de acolo, dar aceia care pun Etamul aproape de Torea favorizeaza o asezare in Wadi es-Sarar in apropiere de Torea si Timna.
15:10 Barbatii din Iuda au zis: Pentru ce v-ati suit impotriva noastra? Ei au raspuns: Ne-am suit sa legam pe Samson, ca sa-i facem asa cum ne-a facut el noua.
Pentru ce v-ati suit? Semintia lui Iuda evident ca traia in servitute multumita. Din cauza aceasta pare ca si-a exprimat mirarea ca sunt invadati de filisteni. La urma urmei, Samson nu era din semintia lor si ei nu dadusera pe fata nici un resentiment impotriva filistenilor.
Sa-l legam pe Samson. Dupa cate se pare filistenii nu planuisera un razboi impotriva tuturor evreilor. Ei il cautau numai pe Samson. Dar evident ca ei adusesera destui oameni cu ei ca sa se apere fata de orice atac prin surprindere.
15:11 Atunci trei mii de barbati din Iuda s-au pogorat la crapatura stancii Etam, si au zis lui Samson: Nu stii ca Filistenii stapanesc peste noi? Ce ne-ai facut deci? El le-a raspuns: Le-am facut asa cum mi-au facut si ei mie.
Trei mii. Barbatii lui Iuda cunosteau puterea lui Samson si poate ca din cauza aceasta au venit cu astfel de forte sa-l inconjoare spre a impiedica evadarea lui. Tocmai de aceea ei nu ar fi indraznit sa se apropie de el daca nu s-ar fi simtit siguri ca el nu avea sa le faca rau concetatenilor lui.
Nu stii? Barbatii lui Iuda i-au reprosat lui Samson pentru ca s-a razvratit impotriva stapanirii filistene si pentru ca i-a expus la pericol ascunzandu-se inauntrul hotarelor lor.
Reprosul acesta si faptul ca erau gata sa-l predea filistenilor constituie dovada tristului declin la care ajunsese Iuda. Altadata atat de puternici in lupta, ei se aflau acum fara putere in decadere morala. Pierderea religiei lor era insotita de o pierdere a patriotismului lui. Ce nu ar fi putut face acesti trei mii alaturi de Samson, daca ei ar fi fost ca cei trei sute ai lui Ghedeon?
15:12 Ei i-au zis: Noi ne-am pogorat sa te legam, ca sa te dam in mainile Filistenilor. Samson le-a zis: Jurati-mi ca nu ma veti omori.
Jurati-mi. Samson nu se temea de filisteni, el a crezut ca Dumnezeu avea sa il ajute impotriva lor cand va veni vremea. El era insa banuitor fata de propriile rude si a cerut un juramant sa nu-i faca rau, ca sa nu fie constrans sa-i nimiceasca el pe ei.
15:13 Ei i-au raspuns: Nu; vrem numai sa te legam si sa te dam in mainile lor, dar nu te vom omori. Si l-au legat cu doua funii noi, si l-au scos din stanca.
Doua funii noi. Cap 16,11. Ei aveau nevoie de funiile cele mai tari posibile, pentru ca ei cunosteau imensa lui putere.
15:14 Cand a ajuns la Lehi, Filistenii au inceput sa strige de bucurie inaintea lui. Atunci Duhul Domnului a venit peste el. Funiile pe care le avea la brate s-au facut ca niste fire de in ars in foc, si legaturile i-au cazut de pe maini.
Sa strige de bucurie inaintea lui. In mod literal, ,,au strigat de bucurie (in timp ce au iesit) sa-l intampine”. Cand stirea a ajuns in tabara filisteana ca vrajmasul lor era legat si chiar acum era tarat de catre rudele lui lase in tabara lui, ei au mers cu bucurie salbatica inaintea lui, atat de nerabdatori erau sa se razbune.
15:15 El a gasit o falca de magar neuscata inca, a intins mana si a luat-o si a ucis cu ea o mie de oameni.
Falca de magar neuscata. Aceasta a fost mai degraba o falca ,,jilava”, sau ,,proaspata” de la un animal care murise de curand. Deci nu era nici prea fragila spre a se rupe usor. Cand Samson a rupt funiile care il legau, probabil ca el s-a uitat grabit intr-o parte si alta dupa vreo arma. Inainte ca vrajmasii lui sa fi incetat cu strigatele lor de exaltare, el se afla printre ei dand lovituri mortale. Filistenii au fugit in panica, dar inainte ca ei sa fi putut castiga siguranta in camp deschis, 1000 dintre ei cazusera in fata puterii irezistibile a lui Samson.
15:16 Si Samson a zis: Cu o falca de magar, o gramada, doua gramezi; Cu o falca de magar, am ucis o mie de oameni.
Si Samson a zis. Macelul a fost atat de neobisnuit, incat Samson a celebrat-o cu o poezie a
victoriei. In forma de vers, poezia ar apare dupa cum urmeaza:
,,Cu o falca de magar,
Gramezi peste gramezi,
Cu o falca de magar
Ucis-am o mie de oameni.
Poezia mai prezinta si un interesant joc de cuvinte in ebraica, ce par de netradus in engleza.
Sunetele pentru ,,magar” si ,,gramada” sunt identice. Cuplul este transliterat astfel ca sa poata fi
ilustrat efectul:
Bilchi hachchamn
Chamor chamoratayim
Bilchi hachchamor
Hikkiti ‘eleph ‘ish
15:17 Dupa ce a ispravit de vorbit, a aruncat falca din mana. Si locul acela s-a numit Ramat-Lehi (Aruncarea falcii).
Ramat-Lehi. Ceea ce inseamna ,,dealul falcii”.
15:18 Fiindu-i foarte sete, a strigat catre Domnul, si a zis: Tu ai ingaduit, prin mana robului Tau, aceasta mare izbavire; si acum sa mor de sete, si sa cad in mainile celor netaiati imprejur?
Foarte sete. In aceasta regiune, caldura ajunge intensa, mai ales in timpul secerisului, iar apa este putina. Evident ca eforturile lui Samson l-au extenuat aproape complet. Probabil ca el s-a temut ca filistenii se vor regrupa sau vor primi intariri si dupa putin timp il vor ataca. Daca ei aveau sa-l gaseasca in situatia de acum, el nu avea sa fie in stare sa le reziste. In aceste imprejurari, Dumnezeu incerca sa-l invete pe Samson ca, despartit de ajutorul divin, el nu-l putea elibera pe Israel. Aceasta mare victorie se datora ajutorului lui Dumnezeu. Samson nu putea nici macar sa plece de pe campul de bataie prin propria putere, si ar fi pierit daca Dumnezeu nu i-ar fi venit in ajutor. A strigat catre Domnul. Cand a fost in mare dificultate, Samson a recurs la rugaciune. Numai aici in aceasta vreme de criza si intr-o situatie similara pe vremea mortii lui (cap. 16:28), este raportat ca Samson s-a rugat lui Dumnezeu. De fiecare data, Domnul a raspuns la rugaciunea lui. Ce tragedie ca viata lui de rugaciune a lasat atat de mult de dorit! El ar fi putut sa fie un puternic conducator spiritual, daca ar fi avut mai multa inclinatie spirituala. Dar numai cand sa temut de moarte era gata – atat cat ne este raportat – sa-L cheme pe Dumnezeu, iar rezultatul a fost ca el a ramas un pigmeu spiritual. Este un lucru bun sa-L chemi pe Dumnezeu in timp de necaz, dar este regretabil ca atat de multi Il nesocotesc in restul zilelor lor.
15:19 Dumnezeu a despicat crapatura stancii din Lehi, si a iesit apa din ea. Samson a baut, duhul i s-a intremat, si s-a inviorat. De aceea s-a numit izvorul acela En-Hacore (Izvorul celui ce striga); el este si astazi la Lehi.
A despicat crapatura. Ebraicul mactes, ,,mojar". Aceasta poate ca era o depresiune circulara in pamant, care se asemana cu forma mojarului. In ebraica, cuvantul are articolul hotarat; de aceea trebuie sa-l traducem ,,locul crapaturii”.
Din Lehi (engl. ,,in the jaw"). Ebraicul balechi. In mod literal, fie ,,in falca", fie ,,in Lehi". La prima citire a textului din KJV, cineva ar putea sa creada ca locul crapaturii pe care a facut-o Dumnezeu a fost in falca pe care o folosise Samson ca arma. Multi au interpretat in acest fel acest text. Este vadit ca traducatorii KJV l-au interpretat in acest fel. Totusi la incheierea versetului este facuta afirmatia ca ,,locul crapaturii" este ,,la Lehi (Galleechi)". Deoarece aceasta expresie ebraica este identica cu aceea care este tradusa mai inainte in verset ,,in falca" (in rom. ,,din Lehi"), alegerea traducerii trebuie sa fie hotarata de context. Se pare mult mai rezonabil a adopta interpretarea care foloseste numele propriu. Atunci propozitia tradusa ar fi: ,,Dumnezeu a despicat crapatura locului (sau mojarului) care era in Lehi".
Pentru cazuri similare de aprovizionare miraculoasa cu apa in caz de mare lipsa vezi Geneza 21,18.19; Exod 17,6; Isaia 41,17.18.
A iesit apa din ea. Dumnezeu a facut o minune facand o fisura in crapatura intariturii care era acolo, in asa fel incat din ea a tasnit un izvor. Apa din acest izvor l-a reinviorat pe Samson, astfel ca a fost in stare sa se intoarca de indata acasa.
En-Hacore. In mod literal, ,,izvorul celui ce cheama". Samson a dat izvorului acest nume pentru ca el a tasnit cand, in marea lui nevoie, el L-a chemat pe Domnul pentru apa.
15:20 Samson a fost doua zeci de ani judecator in Israel, pe vremea Filistenilor.
A fost... judecator in Israel. Samson n-a stapanit peste toate cele 12 semintii, ci, dupa cum se pare numai peste evreii din aceasta regiune. Probabil ca poporul i-a acordat acele de vagi prerogative pe care erau dispusi sa le dea unui erou militar.
Pe vremea. Aceasta pare sa insemne perioada de 40 de ani de asuprire filisteana (vezi p. 128).
Douazeci de ani. Evident ca aceasta perioada de 20 de ani ai conducerii lui Samson asupra evreilor sudici a fost aproape de sfarsitul celor 40 de ani de asuprire filisteana, pentru ca Samson sa nascut in primii ani ai asupririi (PP, p. 560). Faptul ca evreii nu s-au unit cu Samson in revolta impotriva filistenilor, ci au ramas supusi fata de ei, sugereaza ca stapanirea lui poate sa fi fost limitata strict la mica lui localitate (vezi cap. 16,31).
ELLEN G. WHITE COMENTEAZA
1-20 PP, p. 563-565
8,15,20 PP, p. 564