15:18 Fiindu-i foarte sete, a strigat catre Domnul, si a zis: Tu ai ingaduit, prin mana robului Tau, aceasta mare izbavire; si acum sa mor de sete, si sa cad in mainile celor netaiati imprejur?
Foarte sete. In aceasta regiune, caldura ajunge intensa, mai ales in timpul secerisului, iar apa este putina. Evident ca eforturile lui Samson l-au extenuat aproape complet. Probabil ca el s-a temut ca filistenii se vor regrupa sau vor primi intariri si dupa putin timp il vor ataca. Daca ei aveau sa-l gaseasca in situatia de acum, el nu avea sa fie in stare sa le reziste. In aceste imprejurari, Dumnezeu incerca sa-l invete pe Samson ca, despartit de ajutorul divin, el nu-l putea elibera pe Israel. Aceasta mare victorie se datora ajutorului lui Dumnezeu. Samson nu putea nici macar sa plece de pe campul de bataie prin propria putere, si ar fi pierit daca Dumnezeu nu i-ar fi venit in ajutor. A strigat catre Domnul. Cand a fost in mare dificultate, Samson a recurs la rugaciune. Numai aici in aceasta vreme de criza si intr-o situatie similara pe vremea mortii lui (cap. 16:28), este raportat ca Samson s-a rugat lui Dumnezeu. De fiecare data, Domnul a raspuns la rugaciunea lui. Ce tragedie ca viata lui de rugaciune a lasat atat de mult de dorit! El ar fi putut sa fie un puternic conducator spiritual, daca ar fi avut mai multa inclinatie spirituala. Dar numai cand sa temut de moarte era gata – atat cat ne este raportat – sa-L cheme pe Dumnezeu, iar rezultatul a fost ca el a ramas un pigmeu spiritual. Este un lucru bun sa-L chemi pe Dumnezeu in timp de necaz, dar este regretabil ca atat de multi Il nesocotesc in restul zilelor lor.