14:1 Samson s-a pogorat la Timna, si a vazut acolo o femeie din fetele Filistenilor.
S-a pregatit. Altitudinea Toreii este de 1170 de picioare, in timp ce aceea a Timnei este de numai 800 de picioare. Opusul ,,s-a suit” este folosit pentru calatoria de intoarcere.
Timna. Probabil Tell el- Batashi, la aproximativ 4 1/2 mile (7,2 Km) sud vest de Torea (Zorah). Cetatea a fost data semintiei lui Dan (Iosua 19,43). Ea era atunci sub stapanirea filistenilor necredinciosi.
O femeie. Cuvantul la care ne-am putea astepta aici este ,,fata” sau ,,fecioara” (Geneza. 24,14.16), in loc de femeie. Ultimul termen poate sa indice ca noua cunostinta a lui Samson a putut sa fie o vaduva sau o divortata, totusi tanara, caci altfel expresia este folosita spre a arata dispret fata de ea (Judecatori 16,4). Multe dintre incidentele din viata lui Samson au fost centrate in jurul relatiilor lui cu femei. Desi puternic fizic, el a fost slab din punct de vedere moral si din cel al autocontrolului. Contactul de timpuriu cu idolatrii daramase citadela sufletului sau.
Filistenilor. Evreilor le fusese interzis sa aiba casatorii mixte cu locuitorii bastinasi ai tarii (Exod 34,16; Deuteronom 7,3.4).
14:2 Cand s-a suit inapoi, a spus lucrul acesta tatalui sau si mamei sale, si a zis: Am vazut la Timna o femeie din fetele Filistenilor; luati-mi-o acum de nevasta.
A spus... tatalui sau. Dupa cum se si cuvenea, Samson i-a consultat pe parintii lui cu privire la dorinta lui de a se casatori. Totusi la aceasta l-a putut indemna mai mult faptul ca era obiceiul ca parintii sa aranjeze amanuntele casatoriei decat respectul lui fata de dorintele lor.
14:3 Tatal sau si mama sa i-au zis: Nu este nici o femeie intre fetele fratilor tai si in tot poporul nostru, de te duci sa-ti iei nevasta de la Filisteni, care sunt netaiati imprejur? Si Samson a zis tatalui sau: Ia-mi-o, caci imi place.
Nu este? Sau simplu: ,,nu exista?” Parintii lui Samson au obiectat fata de propunerea lui si l-au indemnat sa ia o sotie dintre evreice, mai degraba decat de la filistenii pagani. O astfel de casatorie trebuie sa fi fost deosebit de detestabila pentru Manoah si sotia lui, pentru ca ei stiau ca Samson fusese chemat sa faca o lucrare speciala pentru Dumnezeu. Este datoria parintilor tematori de Dumnezeu de a-i impiedica pe copiii lor sa incheie casatorie cu cei de alta credinta. Lor le revine raspunderea de a statornici principii religioase in timpul cand copiii lor sunt inca tineri, care ii va conduce sa faca mai usor alegerea cea buna.
Ia-mi-o. In ebraica, cuvantul ,,pe ea” este neaccentuat. Samson inlatura obiectiile parintilor sai. El nu admite nici o piedica pentru inclinatiile sale. El a refuzat atat sfatul divin, cat si pe cel parintesc.
Este o nenorocire faptul ca atat de multi tineri nu se simt obligati sa cantareasca cu grija sfaturile parintilor sai atunci cand planuiesc sa se casatoreasca. Pe de alta parte, parintii pot fi in pericolul de a fi prea categorici in refuzul lor. Dumnezeu pledeaza pe langa oameni sa urmeze calea cea dreapta, dar nu impiedica alegerea contrara. Tot asa este pusa o limita drepturile parintilor de a controla vointa copiilor lor dupa ce copiii au ajuns la varsta raspunderilor.
Caci imi place. In mod literal, ,,ea este dreapta in ochii mei”. Patima lui l-a orbit fata de nepotrivirea ei de a-i deveni tovarasa de viata lui, care urma sa devina un conducator in Israel. O persoana inteleapta si tematoare de Dumnezeu va recunoaste ca exista alte criterii importante de luat in seama, ca atitudini de baza, convingeri religioase, idealuri.
14:4 Tatal sau si mama sa nu stiau ca lucrul acesta venea de la Domnul: caci Samson cauta un prilej de cearta din partea Filistenilor. In vremea aceea Filistenii stapaneau peste Israel.
De la Domnul. Chiar in aceasta casatorie nefericita Dumnezeu conducea cursul evenimentelor pentru inaintarea planurilor Lui. El face ca slabiciunea si judecata saracacioasa a oamenilor sa contribuie la lauda Lui.
Cauta. (In engl. fara ,,Samson”). Subiectul propozitiei probabil ca este ,,Dumnezeu”, desi unii cred ca ,,el” se refera la Samson.
Un prilej. In mod literal, ,,o intalnire”, adica, o ocazie de a provoca ostilitati. Se poate ca Samson neglijase sa ia asupra sa sarcina vietii sale cand a venit timpul potrivit, si era necesar vreun eveniment spre a-l atata la activitate. Dumnezeu a folosit incidentele in legatura cu casatoria ca ,,un prilej”.
Stapaneau. Vezi cap. 10,7; 13,1.
14:5 Samson s-a pogorat impreuna cu tatal sau si cu mama sa la Timna. Cand au ajuns la viile din Timna, iata ca i-a iesit inainte un leu tanar mugind.
Tatal sau. Este vadit ca parintii lui Samson se supusesera vointei insistente a fiului lor, si desi si-au dat seama cu durere de consecintele fatale ale unei astfel de casatorii, ei l-au insotit la Timna sa faca aranjamentele casatoriei cuvenite.
Un leu tanar. Ebraicul chefir indica un leu in floarea tineretii. Exista un cuvant, gur, care se refera la un pui de leu, necrescut inca suficient. Pe vremuri, leii erau obisnuiti in desertul de la sud de Iudeea si in valea Iordanului, dar au disparut de pe vremea Cruciadelor.
14:6 Duhul Domnului a venit peste Samson; si, fara sa aiba ceva in mana, Samson a sfasiat pe leu cum se sfasie un ied. N-a spus tatalui sau si mamei sale ce facuse.
Duhul Domnului. Duhul imparte diferite daruri si indemnari (Exod 31,2-5; 1 Cronici 12). Darul special al lui Samson s-a descoperit in puterea lui supraomeneasca.
L-a sfasiat. Prin puterea lui supranaturala, Samson a nimicit animalul fara nimic in mana, poate izbindu-l pe pamant sau sfasiindu-i picioarele dinapoi, cum zugravesc vechile picturi babiloniene ca facand Enkidu, eroul lor mitologic. David (1 Samuel 17,34-37) si Benaia (2 Samuel 23,20) au realizat aceleasi ispravi de vitejie.
Se sfasie un ied. Adica, tot asa de usor cum poate un om obisnuit sa sfasie un ied. Este vorba despre usurinta cu care Samson a facut isprava, nu despre felul in care a facut-o.
Fara sa aiba ceva in mana. Samson nu se afla la vanatoare, si deci era neinarmat. In afara de aceasta, filistenii duceau politica de a-i obliga pe evrei sa umble neinarmati, oprindu-i pe evrei sa lucreze ca fierari (1 Samuel 13,19-22).
N-a spus tatalui sau. Aceasta retinere poate sa arate ca, cel putin la data aceasta, era liber de orice laudarosenie.
14:7 S-a pogorat si a vorbit cu femeia aceea, si ea i-a placut.
S-a pogorat. Nu este facuta nici o mentiune despre participarea parintilor lui la aranjamente. Unii au crezut ca, desi ei plecasera cu Samson, probabil ca au refuzat sa mearga pana la capat cu partea lor de lucru.
14:8 Dupa catva timp, s-a dus iarasi la Timna ca s-o ia, si s-a abatut sa vada hoitul leului. Si iata ca in trupul leului era un roi de albine si miere.
Dupa catva timp. Nu este nimic raportat cat timp a trecut intre vizita din versetul de mai sus si aceasta calatorie spre a incheia casatoria. O logodna putea sa dureze un an.
In trupul. In mod natural, albinele evita orice descompunere si putrefactie. Evident ca sacalii si vulturii au despuiat carnea de pe oase si caldura le-a uscat. A mai ramas doar scheletul. In golul format de coaste, un roi de albine isi cladisera cuibul. Herodot spune cum craniul unui vrajmas, pe care poporul din Amathus il fixase deasupra portii cetatii lor, a servit ca stup pentru albine.
14:9 A luat mierea in mana, si a mancat-o pe drum; si cand a ajuns la tatal sau si la mama sa, le-a dat, si au mancat si ei din ea. Dar nu le-a spus ca luase mierea aceasta din trupul leului.
In mana. Ceea ce Samson ducea in mana erau faguri de miere, pe care ii manca in timp ce mergea (1 Samuel 14,29). Fara indoiala ca aceasta a fost calcarea juruintei de nazireu a lui Samson, pentru faptul ca mierea luata din schelet o facea necurata, iar hrana necurata era interzisa. (cap. 13,17). La tatal sau. In mod evident, parintii au consimtit sa mearga la nunta, desi prezenta lor nu este amintita acolo. Samson s-a abatut din cale sa vada leul.
14:10 Tatal lui Samson s-a pogorat la femeia aceea. Si acolo Samson a facut un ospat, caci asa faceau tinerii.
Un ospat. In mod literal, ,,o bautura” sau ,,ocazie de baut”. Termenul era folosit pentru ospete, pentru ca bautura era una dintre atractiile principale. Acest ospat de bautura avea sa tina timp de sapte zile (v. 12). Ca Nazireu, Samson nu avea voie sa bea bauturi tari. Totusi el facuse primul pas unindu-se cu lumea, si, ca de obicei, a fost mai usor pentru el sa faca inca unul. Se pare ca, in toate privintele, in afara de parul lui netuns, el a privit in mod usuratic juruintele lui.
14:11 Cum l-au vazut, au poftit treizeci de tovarasi, care au stat impreuna cu el.
Cum l-au vazut. Motivul pentru care a fost adaugata aceasta clauza este oarecum obscur. Poate ca aceasta inseamna ,,cand ei au vazut ce persoana puternica era el.” Unele dintre traducerile grecesti redau ,,pentru ca s-au temut de el”. Cele doua redari ar fi foarte asemanatoare in ebraica.
Treizeci de tovarasi. Fara indoiala ca acesti tovarasi aveau sa fie asistenta la nunta, dar, probabil, ca in realitate ei se aflau acolo pentru aparare, pentru ca filistenii cunosteau ostilitatea ebraica fata de asuprire. De obicei, mirele isi procura nuntasii, dar in acest caz Samson era intr-o cetate straina, casatorindu-se spre dezamagirea poporului sau; astfel ca filistenii i-au facut rost de nuntasi. Prezenti erau destui, au crezut ei, astfel ca, daca puternicul mire Evreu avea sa incerce sa faca tulburare, ei puteau sa-l supuna. Pe de alta parte, cei 30 de tovarasi poate ca au fost adusi ca
o garda personala pentru serbarea de nunta.
14:12 Samson le-a zis: Am sa va spun o ghicitoare. Daca mi-o veti ghici in cele sapte zile ale ospatului, si daca o veti dezlega, va voi da treizeci de camasi si treizeci de haine de schimb.
O ghicitoare. Folosirea ghicitorilor la serbari este un vechi si favorit amuzament. Adesea erau oferite sume mari pentru solutia lor. Aceasta intotdeauna se adauga la veselia si interesul ocaziei. Treizeci. Fara indoiala, pentru ca erau prezente 30 de persoane (v. 11).
Camasi. Mai bine ,,imbracaminte de in”. Se crede ca erau mari bucati dreptunghiulare de in fin, care puteau fi purtate ca imbracaminte exterioara in timpul zilei sau ca invelitoare pentru dormit in timpul noptii. La aceasta imbracaminte se face referire in Proverbe 31,24 si Isaia 3,23. Altii le socotesc a fi imbracaminte pentru dedesupt.
Haine de schimb. Acestea erau haine de sarbatoare sau rufarie (v. Geneza 45,22).
14:13 Dar daca n-o veti ghici, sa-mi dati voi treizeci de camasi si treizeci de haine de schimb. Ei i-au zis: Spune-ne ghicitoarea ta s-o auzim.
Sa-mi dati. Oferta lui Samson era destul de frumoasa. Daca avea sa piarda, el trebuia sa faca rost de treizeci de seturi de haine. Daca aveau sa piarda ei, trebuiau sa-i faca rost numai de unul pentru fiecare.
14:14 Si el le-a zis: Din cel ce mananca a iesit ce se mananca, Si din cel tare a iesit dulceata.
Ce se mananca. Ebraicul ma'acal, ,,hrana”. ,,Mancare” in engleza veche inseamna pur si simplu ,,hrana”. Ghicitoarea era pusa in forma poetica ebraica. Asa a fost si replica data de Samson.
(v. 18).
14:15 Trei zile, n-au putut dezlega ghicitoarea. In ziua a saptea, au zis nevestei lui Samson: Indupleca pe barbatul tau sa ne dezlege ghicitoarea; altfel, te vom arde, pe tine si casa tatalui tau. Ne-ati adunat aici ca sa ne jefuiti, nu-i asa?
In ziua a saptea. Septuaginta spune: ,,in ziua a patra”. Aceasta corespunde cu ultima parte din vers. 14 (in engl.), care declara ca ,,trei zile n-au putut dezlega ghicitoarea”.
Sa ne dezlege. Ei au vrut ca Samson sa o dezlege prin sotia lui, care trebuia sa obtina informatia si apoi sa le-o spuna lor.
Altfel te vom arde. Filistenii erau brutali si perfizi chiar fata de propriul neam. Decat sa piarda un ramasag, mai degraba au obligat-o pe femeie prin amenintare sa-i ajute. Aceasta nu a fost o amenintare fara rost, pentru ca mai tarziu ei chiar au ars-o pe ea si pe tatal ei (cap. 15,6).
14:16 Nevasta lui Samson plangea langa el si zicea: Tu n-ai decat ura pentru mine, si nu ma iubesti; ai spus o ghicitoare copiilor poporului meu, si nu mi-ai dezlegat-o! Si el i-a raspuns: N-am dezlegat-o nici tatalui meu, nici mamei mele: sa ti-o dezleg tie?
Plangea langa el. Ghicitoarea lui Samson avusese efectul de a face din sarbatoarea de nunta nu o ocazie de bucurie, ci de tristete. Mireasa care plangea si se agita si oaspetii posomorati aveau sa-i slujeasca drept avertizare lui Samson ca aceste casatorii ale filistenilor aduceau durere si intristare in urma lor.
Sa ti-o dezleg tie? Samson ii spune ca nu le-o dezlegase nici macar parintilor lui si ca lipsa lui de bunavointa fata de ea, pe care o cunoscuse doar de putin timp, nu era o dovada de lipsa de iubire.
14:17 Ea a plans langa el tot timpul celor sapte zile cat a tinut ospatul; si in ziua a saptea, i-a dezlegat-o, caci il necajea. Si ea a dat copiilor poporului ei dezlegarea ghicitorii.
Sapte zile. Poate ca aici ar trebui sa primim redarea marginala, ,,restul din cele sapte zile”, pentru ca dupa vers. 14 nu se facuse presiune asupra ei decat dupa trei zile. Aceasta redare marginala se intemeiaza pe faptul ca, in ebraica, parte dintr-o perioada poate reprezenta intregul. Pe de alta parte, manuscrisele si traducerile sunt de acord cu redarea ,,sapte” si afirmatia poate fi destinata sa fie generala, aratand starea emotionala a sotiei lui pe toata durata serbarii. Probabil ca ea insasi pledase de la inceput sa-i fie ingaduit sa patrunda in taina. De fapt, nuntasii poate ca au recurs imediat la strategia de a obtine informatia prin ea, si cand aceasta nu a aparut in cateva zile au recurs la amenintarea raportata in vers. 15.
Il necajea. In mod literal, ,,ea l-a indemnat in mod insistent”. El a invins leul, dar aceasta femeie filisteanca era prea mult pentru el.
14:18 Oamenii din cetate au zis lui Samson in ziua a saptea, inainte de apusul soarelui: Ce este mai dulce decat mierea, si ce este mai tare decat leul? Si el le-a zis: Daca n-ati fi arat cu juncana mea, Nu mi-ati fi dezlegat ghicitoarea.
Inainte de. Pentru a mari triumful lor, filistenii au asteptat pana in ultimul moment inainte ca ei sa descopere taina pe care ei o storsesera de la el prin sotia lui. Raspunsul lor, ca si ghicitoarea, este in forma poetica.
Arat. Samson si-a dat seama imediat de tradarea sotiei lui, si dovedeste aceasta citand proverbul poetic al aratului cu juncana altei persoane. Ei nu folosisera propria iscusinta spre a afla raspunsul la ghicitoare, ci aflasera taina de la cineva apropiat lui si care ii apartinea lui. Afirmatia este o asertiune ca, daca ei ar fi actionat in mod corect, el ar fi castigat prinsoarea.
14:19 Duhul Domnului a venit peste el, si s-a pogorat la Ascalon. Acolo a ucis treizeci de oameni, le-a luat hainele si a dat hainele de schimb celor ce dezlegasera ghicitoarea. Era aprins de manie, si s-a suit la casa tatalui sau.
Duhul Domnului. Domnul cauta sa-l starneasca pe Samson, asa incat el avea sa se apuce de lucrarea la care fusese chemat de la nasterea sa.
Ascalon. Cetatea aceasta era la o departare de 24 mile, un drum de 7 sau 8 ore pe jos.
A ucis treizeci de oameni. Poate ca el i-a surprins la un fel de sarbatoare din timpul noptii, si astfel a putut sa procure de pe cadavrele lor hainele de sarbatoare necesare spre a-si plati ramasagul.
Eram aprins de manie. El era manios atat pe filisteni, cat si pe sotia lui, care se dovedise tradatoare fata de el in timpul serbarii de nunta. Din cauza aceasta, el nu avea sa stea la ea, ci s-a intors la casa tatalui sau.
14:20 Nevasta sa a fost data unuia din tovarasii lui, cu care era prieten el.
Unuia dintre tovarasii lui. Probabil ca acesta a fost cel mai de seama dintre cei 30 prezenti, cel care a stat cel mai aproape de el, cel numit ,,prietenul mirelui” in Ioan 3,29. La tradarea ei, femeia a mai adaugat infidelitatea. Se poate ca ea sa nu fi avut nici o iubire pentru Samson.
Astfel au fost rezultatele unei cai in directa calcare a poruncilor exprese ale lui Dumnezeu. Daca Samson ar fi profitat de experienta sa si ar fi ingaduit ca goliciunea si dezamagirea pacatului sa-l faca sa caute o cale mai buna, Dumnezeu l-ar mai fi putut inca accepta si ingadui sa-l conduca pe Israel la triumf deplin impotriva filistenilor. Totusi Dumnezeu a continuat sa lucreze prin Samson in masura in care el insusi a ingaduit sa fie folosit.
Experienta lui Samson arata ca Dumnezeu nu leapada de indata pe slujitorii sai cand ei cad in pacat. El poate sa mai continue sa binecuvanteze eforturile lor, chiar daca ei traiesc in dispret constient fata de unele cerinte specifice ale lui Dumnezeu. Avand in vedere ca nici unul nu este fara greseala, Dumnezeu nu ar putea folosi unelte omenesti in lucrarea Lui, daca El ar putea binecuvanta numai eforturile celor fara de pacat. Deoarece aceasta este adevarat, nimeni sa nu interpreteze binecuvantarile cerului ca o dovada ca Dumnezeu aproba toate faptele lui.
ELLEN G. WHITE COMENTEAZA
1-20 PP, p. 562-564
1-3 PP, p. 562
5,6,14 PP, p. 564
10-20 PP, p. 563