12:1 Barbatii lui Efraim s-au strans, au pornit spre miaza noapte, si au zis lui Iefta: Pentru ce te-ai dus sa bati pe fiii lui Amon, fara sa ne fi chemat si pe noi sa mergem cu tine? Vrem sa-ti dam foc casei si sa te ardem impreuna cu ea.
Spre miazanoapte. Ebraicul safonah. Galaadul era la est si nord-est de Efraim. Din cauza aceasta, cei mai multi traducatori ai Bibliei redau cuvantul ca nume propriu. Era o cetate cu numele de Tafon in valea Iordanului, de partea Galaadului, nu departe de Sucot (Iosua 13,27).
Te-ai dus. Ei n-au vrut sa spuna ca a trecut Iordanul, ci ca a mers impotriva amonitilor.
Fara sa ne fi chemat si pe noi. Atat aici, cat si in Judecatori 8,1-3, semintia lui Efraim este prezentata intr-o lumina nefavorabila. Ei au fost pasivi in timpul asupririi si arogantei cand altii luasera initiativa si au castigat victoria. Ghedeon fusese conciliant fata de ei si a trecut cu vederea neobrazarea lor, dar Iefta nu era dispus sa ajunga subalternul lor. Pretinsa lor nemultumire izvora din dorinta lor de a fi priviti ca semintie israelita conducatoare. Mandria lor i-a facut sa se supere ca nu avusesera parte de gloria victoriei. Ba mai mult, ei au negat Galaadului dreptul la actiune separata, ca acela al alegerii unui conducator.
12:2 Iefta le-a raspuns: Eu si poporul meu am avut mari certuri cu fiii lui Amon; si cand v-am chemat, nu m-ati scapat din mainile lor.
Cand v-am chemat. Raportul anterior n-a mentionat un apel catre semintiile din Canaanul apusean ca sa ajute la alungarea asupritorilor. Naratorul a amintit numai faptele importante.
12:3 Vazand ca nu-mi vii in ajutor, mi-am pus viata in joc, si am pornit impotriva fiilor lui Amon. Domnul i-a dat in mainile mele. Pentru ce va suiti dar azi impotriva mea ca sa-mi faceti razboi?
Pentru ce? Barbatii lui Efraim au fost mai vinovati – daca este posibil – decat au fost amonitii. Este greu de spus daca raspunsul lui Iefta a fost dat intr-un spirit de conciliere. In orice caz, se pare ca efraimitii nu au fost satisfacuti cu rationamentul lui, pentru ca a rezultat un razboi civil.
12:4 Iefta a strans pe toti barbatii Galaadului, si a inceput lupta cu Efraim. Barbatii Galaadului au batut pe Efraim, pentru ca Efraimitii ziceau: Sunteti niste fugari ai lui Efraim! Galaadul este in mijlocul lui Efraim, in mijlocul lui Manase!
Toti barbatii Galaadului. Cuprinzandu-i, probabil, pe toti israelitii de la est de Iordan. Semnale de focuri si trompete au putut transmite chemarea pentru adunare catre satele semintiilor de rasarit, intr-un timp foarte scurt.
Pentru ca... ziceau. In ciuda raspunsului rezonabil al lui Iefta, se pare ca barbatii lui Efraim au precipitat conflictul prin batjocuri de neingaduit.
Fugari ai lui Efraim. Puterea batjocurii este pierduta pentru noi, avand in vedere ca nu cunoastem toate amanuntele. Se pare ca se ivise gelozie amara intre manasitii care locuiau la rasarit de Iordan si restul manasitilor si efraimitilor, rudele lor apropiate din Palestina vestica. Manasitii din rasarit ingaduisera ca stransele lor legaturi de semintie si de familie sa lase de dorit si au fost raspanditi in lotul lor de pamant din ce in ce mai mult cu semintiile de pastori ale lui Ruben si Gad in mijlocul carora locuiau. Pentru aceasta despartire de semintie i-au batjocorit efraimitii, numindu-i fugari, adica, resturile si clasa de jos a rudeniilor tribale din apus.
12:5 Galaaditii au pus mana pe vadurile Iordanului dinspre Efraim. Si cand unul din fugarii lui Efraim, zicea: Lasa-ma sa trec! barbatii Galaadului il intrebau: Esti Efraimit? Daca raspundea: Nu,
Vadurile Iordanului. Numai prin aceste vaduri puteau trece repede Efraimitii in propriul lor teritoriu. Fugarii lui Efraim. In ebraica, acestea sunt exact aceleasi cuvinte cu care cu putin timp inainte efraimitii isi batusera joc de oamenii Galaadului – ,,fugarii lui Efraim”. Acum efraimitii sunt fugari.
Esti efraimit? Traficul era mare prin vadurile Iordanului. Scopul intrebarii era spre a se face deosebire intre fugari si calatori si negustorii fara vina. Barbatii care cu putin timp mai inainte se mandrisera cu semintia lor erau acum gata sa nege orice legatura cu ea in scopul de a-si salva viata.
12:6 atunci ii ziceau: Ei bine, zi Sibolet. Si el zicea: Sibolet, caci nu putea sa-l spuna bine. Atunci barbatii Galaadului il apucau, si-l injunghiau langa vadurile Iordanului. Astfel au pierit in vremea aceea patruzeci si doua de mii de barbati din Efraim.
Zi Sibolet. Cuvantul, probabil, a fost ales la intamplare ca un exemplu al unui cuvant care incepe cu litera shin. Oricare alt cuvant care incepe cu acea litera putea tot asa de bine sa fie folosit. Evreii de la rasarit de Iordan au pronuntat litera initiala s ca in sibolet. Evreii din Canaan o redau ca sunet moale s ca in sibolet. Aceasta era una dintre acele deosebiri de dialect care s-au dezvoltat in decursul anilor. Sibolet inseamna ,,rau curgator”.
12:7 Iefta a fost judecator in Israel zece ani; apoi Iefta, Galaaditul, a murit, si a fost ingropat intr-una din cetatile Galaadului.
Zece ani (in engl. ,,sase ani”). Stapanirea lui Iefta a fost cea mai scurta dintre toti judecatorii. Se poate ca el sa fi cazut in lupta in timp ce se lupta impotriva altor vrajmasi ai lui Israel.
12:8 Dupa el, a fost judecator in Israel Ibtan din Betleem.
Ibtan. Intelesul acestui nume este necunoscut. In Biblie se afla numai in acest loc.
Din Betleem. Desi poate ca acesta a fost Betleemul Iudeii, probabil ca a fost Betleemul din semintia lui Zabulon, actualul Beit Lahm, sapte mile la nord-vest de Nazareth (v. Iosua 19,15.16).
Ibtan, impreuna cu alti doi judecatori amintiti aici, Elon si Abdon, si cei doi ale caror nume sunt amintite in cap. 10,1-5, Tola si Iair, formeaza o grupa de judecatori despre ale caror fapte de vitejie nu este nimic raportat. Despre ei sunt date amanuntele cele mai scurte: numele lor, unde au locuit, cat au stapanit, locul inmormantarii lor. In cazul a trei dintre ei (Iair, Ibtan si Abdon), s-a mai adaugat numele fiilor lor, si unele evidente despre bogatia lor.
12:9 El a avut treizeci de fii, a maritat treizeci de fete in afara, si a adus pentru fiii lui treizeci de fete de afara. El a fost judecator in Israel sapte ani;
In afara. Ibtan avusese o politica precisa de intarire a pozitiei sale prin casatorie. El le-a dat pe cele treizeci de fiice ale sale prin casatorie barbatilor din alte semintii si, de asemenea, a luat fete pentru cei treizeci de fii ai lui din alte semintii decat acelea. Informatia aceasta este data spre a arata ca Ibtan a fost un mare barbat cu influenta intinsa. Mai mult, faptul ca el a trait sa-i vada casatoriti pe cei saizeci de copii ai lui, arata ca el dusese o viata lunga si prospera, desi l-a condus pe Israel numai 7 ani. Probabil ca acestia au fost ultimii ani ai vietii lui. Se poate ca el a ajuns la pozitia de judecator prin politica lui de a-si intemeia prietenii in alte semintii prin inter-casatorii. Evident ca, in timpul perioadei conducerii lui, a fost pace.
12:10 apoi Ibtan a murit, si a fost ingropat in Betleem.
Verset ce nu a fost comentat.
12:11 Dupa el a fost judecator in Israel Elon din Zabulon. El a fost judecator in Israel zece ani;
Eblon. Numele inseamna ,,un terebint”. Adesea, orientalii au primit nume de copaci. In Geneza 46:14 si Numeri 26:26 Numele se afla ca unul al familie lui Zabulon.
12:12 apoi Elon din Zabulon a murit, si a fost ingropat la Aialon, in tara lui Zabulon.
Verset ce nu a fost comentat.
12:13 Dupa el, a fost judecator in Israel, Abdon, fiul lui Hilel, Piratonitul.
Abdon. In mod literal, ,,serv”.
Lui Hilel. Care inseamna ,,laudand”. Aceasta este prima intalnire a unui nume care mai tarziu a ajuns faimos la iudei. In Biblie se afla numai aici: Ultimul Hilel a fost conducatorul unei scoli iudaice de gandire cu putin timp inainte de vremea lui Hristos si este socotit cel mai mare dintre toti rabinii iudei.
Piratonitul. Piraton, conform cu vers. 15, era in tinutul lui Efraim, asa ca putem conchide ca Abdon apartinea semintiei lui Efraim. In 1 Cronici 8,23, un barbat cu numele de Abdon este cuprins in semintia lui Beniamin, dar deoarece numele era obisnuit, Abdon, care a ajuns judecator, putea tot atat de bine sa fost efraimit (v. 1 Cronici 27,14). Cetatea Piraton se crede, in general, a fi moderna Far’atha, 7 mile (1,2 km) sud-vest de Sihem.
12:14 El a avut patruzeci de fii si treizeci de nepoti, care calareau pe saptezeci de manji de magari. El a fost judecator in Israel opt ani;
Patruzeci de fii. Sunt amintiti numai membrii familiei de parte barbateasca. Fara indoiala ca el a avut si multe fiice. Iarasi se citeaza numarul mare al membrilor familiei ca dovada a bogatiei si a rangului sau inalt. Se demonstreaza si mult raspandita poligamie printre cei care isi puteau ingadui femei multe.
Nepoti. Acestia trebuie sa fi fost ,,nepoti”. Textul ebraic spune in mod literal ,,fii ai fiilor”. Traducerea KJV foloseste cuvantul ,,nephew” in intelesul vechi al limbii engleze de nepot, a carei folosire acum este iesita din uz. De aceea in acea traducere oriunde intalnim cuvantul ,,nephew”, noi trebuie sa-l citim ,,nepot” (de bunic).
12:15 apoi Abdon, fiul lui Hilel, Piratonitul, a murit si a fost la ingropat Piraton, in tara lui Efraim, pe muntele Amalecitilor.
Muntele Amalecitilor. Amalecitii si-au asezat locuinta lor in Negeb, in sudul Iudeii. Totusi acest nume de cetate indica faptul ca, la o vreme, ei au avansat inspre nord pana la aceasta regiune din Efraim intr-o incursiune care a facut ca numele lor sa fie atasat la acea regiune speciala. Se poate ca ei sa fi fost invinsi acolo, sau ca s-a ingaduit ca un mic numar dintre ei sa se aseze acolo in acea regiune in vremurile de mai inainte.