Printable ModeIuda, 1
|
1:1 Iuda, rob al lui Isus Hristos, si fratele lui Iacov, catre cei chemati, care sunt iubiti in Dumnezeu Tatal, si pastrati pentru Isus Hristos: Iuda. In ce priveste posibila identitate a scriitorului, vezi Introducerea, paternitatea. Rob al lui Isus Hristos. [,,Servul lui Isus Hristos”, KJV]. Sau ,,sclav al lui Isus Hristos” (vezi comentariul de la Romani 1:1). Daca Iuda si Iacov au fost frati ai Domnului (vezi Introducerea, paternitatea), atunci amandoi manifesta delicatete, nementionand in epistolele lor aceasta legatura de rudenie, preferand sa recunoasca natura divina a Domnului lor si sa proclame totala lor supunere, ca robi ascultatori ai Lui (vezi comentariul de la Iacov 1:1). Iuda nu pretinde ca este apostol (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 1,2; Romani 1,1). Iubiti. [,,Sfintiti”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza cuvantul ,,iubiti”. Atunci ultima parte a versetului spune, literal, ,,catre aceia care de catre Dumnezeu Tatal sunt iubiti si [de catre] Isus Hristos sunt pastrati, catre cei chemati”. Frazeologia este dificila, dar intelesul este clar. Scriitorul se adreseaza celor care au fost chemati (vezi comentariul de la Romani 1,6.7), care sunt mult iubiti de Tatal, si sunt pastrati de Isus pentru mostenirea pe care a pregatit-o Dumnezeu (compara cu 2 Petru 2,9). 1:2 indurarea, pacea si dragostea sa va fie inmultite. Indurarea. Aceasta forma de salutare nu apare nicaieri in alta parte in Noul Testament, dar apar salutari oarecum similare la 1 Petru 1,2, 2 Petru 1,2. Compara cu salutarea obisnuita a lui Pavel din majoritatea scrisorilor sale (compara cu Romani 1,7; 2 Corinteni 1,2; etc.). Iuda, ca si Petru, doreste ca cititorii sa primeasca o masura mare din darurile ceresti (vezi comentariul de la 2 Petru 1,2). 1:3 Preaiubitilor, pe cand cautam cu tot dinadinsul sa va scriu despre mantuirea noastra de obste, m-am vazut silit sa va scriu ca sa va indemn sa luptati pentru credinta, care a fost data sfintilor odata pentru totdeauna. Preaiubitilor. [,,Iubitilor”, KJV]. Aceasta este o forma obisnuita de salutare in epistolele destinate mai multor credinciosi (compara cu 1 Petru 4,12; 2 Petru 3,1; 1 Ioan 3,2; etc.). Cu tot dinadinsul. [,,Cu sarguinta”, KJV]. Gr. spoude (vezi comentariul de la Romani 12,8.11; compara-l cu cel de la 2 Petru 1,5). Iuda le impartaseste cititorilor situatia existenta atunci cand a scris epistola. Mantuirea noastra de obste. [,,Mantuirea comuna”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza exprimarea ,,mantuirea noastra comuna”, adica mantuirea pe care o impartim in comun. Intentia originala a lui Iuda fusese sa scrie o scrisoare pastorala generala, dar se pare ca ajunsesera la el vesti tulburatoare cu privire la activitatile dezbinatoare ale oamenilor ,,neevlaviosi” (v. 4), care l-au facut sa renunte la intentia sa originala in favoarea avertizarii impotriva celor care produceau tulburare si a unui apel serios catre credinciosi. M-am vazut silit. [,,A fost necesar”, KJV]. Literal, ,,am avut nevoia”, implicand o urgenta neasteptata, care l-a determinat pe Iuda sa-si schimbe planul si l-a impiedicat sa scrie o epistola calduroasa. Sa va indemn. Gr. parakaleo (vezi comentariul de la Matei 5,4). Sa luptati. [,,Sa luptati cu ravna”, KJV]. Gr. epagonizomai, o forma accentuata a verbului agonizomai (vezi comentariul de la Luca 13,24). Credinta. Adica totalitatea invataturilor crestine (vezi Faptele Apostolilor 6,7; Romani 1,5). Data ... o data pentru totdeauna. In ce priveste verbul ,,a da” vezi comentariul de la 2 Petru 2,21. Sfintilor. Vezi Romani 1,7. Iuda dorea ca cititorii sa se tina cu tarie de doctrina crestina, asa cum fusese ea data bisericii de catre Isus si apostoli. 1:4 Caci s-au strecurat printre voi unii oameni, scrisi de mult pentru osanda aceasta, oameni neevlaviosi, care schimba in desfranare harul Dumnezeului nostru, si tagaduiesc pe singurul nostru Stapan si Domn Isus Hristos. Unii oameni. Compara cu 2 Petru 2,1, unde Petru vorbeste despre un grup asemanator de oameni a caror venire era inca in viitor. Iuda declara ca atunci cand scria el, astfel de amagitori deja tulburau biserica. Vezi comentariul de la Iuda 18. S-au strecurat. [,,S-au furisat pe neasteptate”, KJV]. Gr. pareisduo, ,,a intra in taina”, ,,a se furisa pe ascuns”. Invatatorii mincinosi nu erau cinstiti. Deoarece invataturile lor erau subversive ei se straduiau sa se prefaca si sa intre in biserica fara a-si da pe fata caracterul. Scrisi de mult. [,,Randuiti mai dinainte”, KJV]. Gr. prographo, literal, ,,a scrie mai dinainte”. Iuda vrea sa spuna ca osandirea invatatorilor mincinosi fusese deja rostita, nu in sensul unei predestinatii, ci a unei judecati, facuta pe temeiul cunoasterii activitatilor lor daunatoare. Locutiunea ,,de mult” se poate referi la cuvintele lui Enoh, asa cum sunt citate in v. 14, 15; iar daca ,,de mult” (palai) este interpretat intr-un sens mai imediat, ca la Marcu 15,44, ar putea fi o referire la 2 Petru 2,3. Totusi, vezi Introducerea. Osanda. Gr. krima, ,,sentinta”, ,,osanda” (vezi comentariul de la Romani 2,2). Scriitorul nu identifica osanda. Daca epistola aceasta a fost scrisa dupa 2 Petru (vezi Introducerea), se poate ca Iuda sa fi avut in minte cuvintele lui Petru, lasandu-i lui sa le explice (vezi comentariul de la 2 Petru 2,3.9). Oameni neevlaviosi. Gr. asebeis, forma de plural de la asebes (vezi comentariul de la Romani 4,5). Petru foloseste acest cuvant cu privire la antediluvieni (2 Petru 2,5). Schimba. Gr. metatithemi, ,,a transfera”, ,,a schimba” (vezi comentariul de la Galateni 1,6). Desfranare. [,,Senzualitate”, KJV]. Gr. aselgeia (vezi comentariul de la 2 Petru 2,2). Descrierea pe care o face Iuda caracterului si lucrarii invatatorilor mincinosi e asemanatoare cu cea facuta de Petru. Acesti invatatori rastalmaceau cuvintele Scripturii pentru scopurile lor imorale (vezi comentariul de la 2 Petru 2,2). Harul. Gr. charis (vezi comentariul de la Romani 3,24). Tagaduiesc pe singurul nostru Stapan si Domn, Isus Hristos. [,,Tagaduind pe singurul Stapan, Dumnezeu, si pe singurul Domn, Isus Hristos”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza omiterea cuvantului ,,Dumnezeu”. Atunci intreaga propozitie poate fi redata astfel: ,,tagaduiesc pe singurul Stapan [despotes], adica pe Domnul [kurios] nostru Isus Hristos”. Dintre scriitorii Noului Testament, Petru este singurul care aplica direct cuvantul despotes, ,,stapan”, la Hristos. In ce priveste despotes, vezi comentariul de la 2 Petru 2,1. 1:5 Vreau sa va aduc aminte, macar ca stiti odata pentru totdeauna toate aceste lucruri, ca Domnul, dupa ce a izbavit pe poporul Sau din tara Egiptului, in urma a nimicit pe cei ce n-au crezut. Aduc aminte. Nu trebuie sa tragem de aici concluzia ca cititorii uitasera lucrurile pe care Iuda e gata sa le reaminteasca. Scriitorul le aduce aminte anumite lucruri pentru ca vrea sa apere credinta. Pentru o exprimare asemanatoare compara cu 2 Petru 1,12.13; 3,1. Macar ca stiti o data pentru totdeauna toate aceste lucruri. [,,Desi odata stiati acestea”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza exprimarea ,,desi stiti toate lucrurile o data pentru totdeauna”, confirmand interpretarea data mai sus cuvintelor ,,aduc aminte”. Domnul. Adica Hristos, care a scos poporul Israel din Egipt (vezi comentariul de la Exodul 23,20; 1 Corinteni 10,4). In urma. [,,Apoi”, KJV]. Literal, ,,a doua oara”, adica evenimentul urmator a fost nimicirea necredinciosilor mentionati in v. 4 (Numeri 14,26–39). 1:6 El a pastrat pentru judecata zilei celei mari, pusi in lanturi vesnice, in intuneric, pe ingerii care nu si-au pastrat vrednicia, ci si-au parasit locuinta. A pastrat. Vezi comentariul de la 2 Petru 2,4.9. Judecata. Gr. krisis (vezi 2 Petru 2:4). Zilei cele mari. Adica ziua judecatii (vezi comentariul de la 2 Petru 2,4.9). In lanturi vesnice, in intuneric. O exprimare care se deosebeste clar de 2 Petru 2,4 (vezi comentariul de acolo), unde dovezile textuale atesta exprimarea ,,prapastii ale intunericului”. ,,Lanturile” sau ,,legaturile” sunt vesnice in sensul ca ingerii rai nu pot scapa de ele. Ingerii. Vezi pasajul similar, de la 2 Petru 2,4. Aici Iuda ofera mai multe amanunte decat Petru. Vrednicia. [,,Starea dintai”, KJV]. Gr. arche, in general tradusa cu ,,inceput” (Ioan 1,1; etc.). Pavel foloseste cuvantul arche si forma sa de plural, archai, cu referire la stapaniri (vezi comentariul de la Romani 8,38; Efeseni 1,21; 6,12; etc.). Cuvantul arche e tradus o data ,,domnie” (vezi 1 Corinteni 15,4). Este evident ca Iuda se refera clar la pozitia de care s-au bucurat ingerii la inceput, dar pe care au pierdut-o cand l-au urmat pe Lucifer si au fost alungati din cer (vezi comentariul de la Isaia 14,12; Ezechiel 28,16–18; Apocalipsa 12,7–9). 1:7 Tot asa, Sodoma si Gomora si cetatile dimprejurul lor, care se dadusera ca si ele la curvie si au poftit dupa trupul altuia, ne stau inainte ca o pilda, suferind pedeapsa unui foc vesnic. Sodoma si Gomora. Vezi comentariul de la 2 Petru 2,6; compara cu Genesa 19,23–28. Iuda nu mai vorbeste despre Noe si antediluvieni si nu-l mentioneaza nici pe Lot (2 Petru 2,5.7.8). Cetatile dimprejurul lor. Adica cetatile invecinate, Adma si Teboim (Deuteronom 29,23), pe care Petru nu le mentioneaza. Se dadusera … la curvie. In greceste aici este folosit un singur cuvant, care apare doar aici in Noul Testament si implica o depravare sexuala completa. Trupul altuia. Sau ,,alta carne”, dupa cat se pare o referire la sodomie, asa cum era practicata de locuitorii cetatilor campiei (vezi comentariul de la Genesa 19,5). Ne stau inainte. [,,Ne sunt prezentate”, KJV]. Gr. prokeimai, ,,a fi asezat inainte”, ,,a fi lasat in lumina”. Pacatul si soarta cetatilor au fost intotdeauna socotite o avertizare cu privire la rezultatele teribile care vin pe urma unei vieti nelegiuite. Marea Moarta, lipsita de orice forma de viata si cu trasaturile neobisnuite ale apelor ei, arata care este plata pacatului (compara cu Iacov 1,15). O pilda. [,,Un exemplu”, KJV]. ,,Focul vesnic” care ii va nimici pe nelegiuiti e comparat cu ,,focul vesnic” care a nimicit cetatile Sodoma si Gomora. Dupa cum acesta din urma a avut efecte vesnice, tot asa va avea si primul. Suferind. Gr. hupecho, literal, ,,a rezista sub”, de unde ,,a trece prin”. Folosirea timpului prezent da de inteles ca cetatile nimicite inca mai sufera pedeapsa, care este de fapt nimicirea deplina. Prin urmare, pedeapsa lor continua. Pedeapsa. [,,Razbunarea”, KJV]. Gr. dike, ,,pedeapsa”, ,,penalitate”. Foc vesnic. Vezi comentariul de la Matei 25,41. Unii comentatori au adoptat urmatoarea interpretare a cuvintelor lui Iuda: ,,ne stau inainte ca o pilda de foc vesnic, suferind pedeapsa”; dar exprimarea aceasta nu se armonizeaza cu 2 Petru 2,6, si constituie un efort inutil de a evita o intelegere corecta a ,,focului vesnic”. Focul care a distrus cetatile Sodoma si Gomora si-a facut indeplinit rolul. Cand tot ce putea fi ars arsese, focul s-a stins. El a incetat de mult sa mai arda, dar are efecte vesnice. Acesta este senul in care cetatile au suferit ,,pedeapsa unui foc vesnic”. 1:8 Totusi oamenii acestia, tarati de visarile lor, isi pangaresc la fel trupul, nesocotesc stapanirea si batjocoresc dregatoriile. Oamenii acestia tarati de visarile lor. [,,Acesti oameni, cu vise murdare”, KJV]. Literal, ,,acestia care viseaza”, adica invatatorii mincinosi. Cei care au tradus KJV au adaugat cuvantul ,,murdare” pe temeiul cuvintelor care urmeaza, ,,isi pangaresc la fel trupul”. Totusi, cuvantul ,,visari” poate sa faca referire la pretentia acestor invatatori, de a fi profeti, si la activitatile lor in acest sens. Pangaresc ... trupul. Compara cu exprimarea ,,umbla poftind trupul altuia” (2 Petru 2,10). La fel. Sau ,,cu toate acestea, la fel”, aratand ca, in ciuda exemplului teribil al sodomitilor, acesti invatatori mincinosi staruiau pe aceeasi cale. Nesocotesc stapanirea. Vezi comentariul de la 2 Petru 2,10. Iuda foloseste un verb diferit (atheteo, ,,a anula”, ,,a lepada”), dar acelasi substantiv, kuriotes, tradus ,,stapanire”. Batjocoresc dregatoriile. Vezi comentariul de la 2 Petru 2,10. 1:9 Arhanghelul Mihail, cand se impotrivea diavolului si se certa cu el pentru trupul lui Moise, n-a indraznit sa rosteasca impotriva lui o judecata de ocara, ci doar a zis: Domnul sa te mustre! Arhanghelul. Gr. archaggelos (vezi comentariul de la 1 Tesaloniceni 4,16). Ingerii sunt fiinte create, iar Hristos este Creatorul (vezi Coloseni 1,16.17). Hristos este Dumnezeu adevarat (vezi Vol. V, p. 917; vezi comentariul de la Ioan 1,1–3), iar ingerilor li se porunceste sa I se inchine (vezi comentariul de la Evrei 1,3–8. 13.14). Mihail. Comentariul acesta sustine ca ,,Mihail” este un nume al lui Hristos (vezi comentariul de la Daniel 10,13; 1 Tesaloniceni 4,16; Apocalipsa 12,7); nu ingerul cel mai important, ci Domnul ingerilor. Cand Se impotrivea. Petru nu face referire la acelasi incident pe care il mentioneaza acum Iuda (vezi comentariul de la 2 Petru 2,11), ci vorbeste despre comportamentul circumspect pe care il au ingerii in prezenta Domnului. Iuda e mai specific, dand aici exemplul intalnirii personale dintre Mihail si Diavolul. Diavolului. Gr. diabolos (vezi comentariul de la Matei 4,1; Efeseni 4,27). Trupul lui Moise. In afara de cele povestite aici de Iuda, unica referire biblica cu privire la inmormantarea lui Moise se gaseste la Deuteronom 34,5.6, unde se spune ca Domnul l-a ingropat pe servul Sau credincios si ca oamenii nu au fost instiintati de locul unde se afla mormantul lui. Aici Iuda arata ca trupul mort a fost cauza unei dispute intre Hristos si Satana. Din faptul ca Moise a aparut impreuna cu Ilie pe Muntele Schimbarii la Fata se poate trage concluzia ca Domnul a castigat in lupta cu Diavolul si l-a inviat pe Moise din mormantul sau, facandu-l primul exemplu al puterii lui Hristos de a invia (vezi comentariul de la Deuteronom 34,6; Matei 17,3; vezi PP 478, 479). Indraznit. Gr. tolmao, ,,a indrazni”, ,,a se incumeta”, ,,a avea curajul [sa faca ceva]”. Nu-i sta in fire caracterului divin sa batjocoreasca pe cineva, nici chiar pe Diavolul, iar Hristos nu a indraznit sa faca ceva contrar naturii Sale si caracterului desavarsit al lui Dumnezeu. Hristos nu ar fi rostit ,,impotriva lui [a diavolului] o judecata de ocara”, asa cum nu ar fi mintit sau furat. Satana este ,,parasul” (Apocalipsa 12,10; Zaharia 3,1.2), iar Hristos nu Se putea preta sa foloseasca mijloacele lui Satana. Sa rosteasca. [,,Sa aduca”, KJV]. Sau ,,sa pronunte”. Judecata de ocara. [,,Invinuire injurioasa”, KJV]. Literal, ,,judecata defaimatoare”. Domnul sa te mustre. Compara cu Zaharia 3,2, cand Domnul l-a mustrat pe Diavol. Nu poate exista o mustrare mai puternica decat cea a Domnului. Vezi comentariul de la 2 Petru 2,11. Clement din Alexandria, Origen si Didim declara ca Iuda 9 este un citat dintr-un pasaj din lucrarea pseudo-epigrafica The Assumption of Moses (,,Moartea lui Moise”) (vezi Vol. V, p. 89). Lucrarea aceasta este pastrata doar in fragmente, iar partile existente nu contin pasajul in discutie. Totusi, invatatii sunt in general de acord ca nu exista motive pentru a pune la indoiala cuvintele acestor parinti bisericesti. Faptul ca Iuda citeaza din The Assumption of Moses (,,Moartea lui Moise”) nu inseamna ca aceasta lucrare este inspirata. Daca a citat din ea, Iuda nu a facut altceva decat sa se foloseasca de un anumit material cuprins in ea (vezi comentariul de la v. 14). 1:10 Acestia, dimpotriva, batjocoresc ce nu cunosc, si se pierd singuri in ceea ce stiu din fire, ca dobitoacele fara minte. Acestia. Adica invatatorii mincinosi. Intregul verset este foarte asemanator cu pasajul paralel, 2 Petru 2,12 (vezi comentariul de acolo). 1:11 Vai de ei! Caci au urmat pe calea lui Cain! S-au aruncat in ratacirea lui Balaam, din dorinta de castig! Au pierit intr-o rascoala ca a lui Core! Vai de ei! Vezi comentariul de la Matei 11,21; compara cu Apocalipsa 8,13. Exclamatia lui Iuda indreapta atentia catre rezultatele care vor veni cu siguranta asupra celor care urmeaza calea proorocilor mincinosi. Au urmat. Iuda putea sa-si intemeieze judecata pe care o pronunta cu privire la acesti invatatori pe comportamentul lor anterior, deoarece ei urmasera deja calea altor oameni nelegiuiti. Cain. Iuda vorbise deja despre exemplul Israelului necredincios (v. 5), al ingerilor decazuti (v. 6), si al Sodomei si Gomorei (v. 7). Acum el ii adauga la aceasta lista pe Cain, Balaam si Core, ilustrand prin sase exemple categoria careia ii apartineau invatatorii mincinosi. Numele lui Cain sugereaza pacatul uciderii. Fara indoiala ca Iuda are in minte aceasta crima atroce a lui Cain, deoarece faptele amagitorilor aveau ca rezultat moartea spirituala. S-au aruncat. [,,Au alergat cu lacomie”, KJV]. Gr. ekcheo, ,,a varsa”, sugerand aici ca invatatorii s-au dedat cu nesabuinta la pacatul lui Balaam. Ratacirea lui Balaam. Petru declara ca invatatorii mincinosi ,,au urmat (planao) calea lui Balaam”, in timp ce Iuda spune ca ei ,,s-au aruncat in ratacirea (plane) lui Balaam”. Folosind cuvinte foarte apropiate, cei doi scriitori exprima idei similare. In ce priveste analogia dintre Balaam si invatatorii mincinosi, vezi comentariul de la 2 Petru 2,15. Rascoala. Gr. antilogia, ,,contradictie”, de unde ,,opozitie”, sau, in cazul acesta, ,,rascoala”. Core. Core, Datan si Abiram s-au rasculat impotriva lui Moise, care era randuit de Dumnezeu, si au dat nastere la o rascoala in tabara lui Israel. Iuda spune ca si invatatorii mincinosi s-au rasculat impotriva autoritatii. Drept urmare, ei vor pieri la fel de sigur ca si Core si tovarasii lui, din cauza pacatului lor (vezi comentariul de la Numeri 16,1–35). 1:12 Sunt niste stanci ascunse la mesele voastre de dragoste, unde se ospateaza fara rusine impreuna cu voi, si se indoapa de-a binelea; niste nori fara apa, manati incoace si incolo de vanturi, niste pomi tomnatici fara rod, de doua ori morti, dezradacinati; Stanci ascunse. [,,Pete”, KJV]. Mai degraba ,,stanci ascunse”, o metafora care-i descrie pe cei care le pricinuiesc altora naufragiu. Mesele ... de dragoste. Vezi comentariul de la 2 Petru 2,13. Se ospateaza. Literal, ,,se pastoresc”, adica se ingrijesc in mod egoist de propriile lor interese, in dauna altora. Ei urmeaza aceasta cale ,,fara rusine”, adica fara frica de Dumnezeu, cu neobrazare. In versetul acesta Iuda foloseste trei cuvinte grecesti care incep cu a, care inseamna ,,fara” – aphobos, ,,fara rusine”, anudroi, ,,fara apa”, akarpa, ,,fara rod” (vezi comentariul de mai jos). Nori. Iuda continua lista metaforelor, pe care a inceput-o cand i-a numit pe invatatori ,,stanci ascunse la mesele voastre”. El adauga alte patru cuvinte de comparatie – ,,nori”, ,,pomi”, ,,valuri” si ,,stele”. Cuvintele ,,nori fara apa” sugereaza ca, la fel ca norii care nu uda pamantul uscat, acesti invatatori nu implinesc fagaduinta ploii spirituale. In acest sens sunt ei inselatori, dezamagindu-i pe cei care asteapta de la ei inviorare spirituala. Manati. Mai degraba ,,purtati pe sus”, ca norii care trec fara a varsa din apa lor. Pomi tomnatici fara rod. [,,Pomi a caror roada se usuca”, KJV]. Sau ,,pomi tomnatici” (RSV). Toamna este timpul cand se asteapta roadele, dar acesti prooroci mincinosi sunt ,,fara rod” (vezi comentariul de la 2 Petru 1,8). De doua ori morti. ,,Pomii” nu doar ca sunt lipsiti de rod, dar au fost si dezradacinati. La fel, invatatorii mincinosi la care se face referire fusesera inainte morti in pacat, iar acum s-au reintors la acea stare spirituala. Dezradacinati. [,,Smulsi din radacina”, KJV]. Nici chiar un pom viu n-ar putea sa supravietuiasca unui asemenea tratament. Invatatorii mincinosi nu au ramas prinsi de Hristos. Ei nu au ,,radacina si temelia pusa in dragoste” (Efeseni 3,17), ci in egoism. 1:13 niste valuri infuriate ale marii, care isi spumega rusinile lor, niste stele ratacitoare, carora le este pastrata negura intunericului pentru vecie. Valuri infuriate. [,,Valuri violente”, KJV]. Sau ,,valuri nedomolite”, referindu-se la pasiunile nestapanite ale invatatorilor apostaziati. Isi spumega rusinile. Asa cum marea isi aduna spuma pe valuri, tot asa invatatorii isi arata poftele lor rusinoase, fiind vazute de toti. Forma de plural, ,,rusinile”, face referire la toate obiceiurile urate ale invatatorilor mincinosi. Stele ratacitoare. Stelele stabile sunt de ajutor pentru navigatie, dar stelele cazatoare sau ratacitoare, prin care poate Iuda vrea sa spuna ,,comete”, nu servesc la nimic util, neoferind nici lumina, nici calauzire. Tot asa, acesti invatatori mincinosi, oricat ar parea ei de stralucitori, nu ajuta pe nimeni sa faca progrese in drumul lor catre cer. Carora le este pastrata negura intunericului pentru vecie. Expresia de aici apare si la 2 Petru 2,17 (vezi comentariul de acolo). Dupa cum meteoritii, care stralucesc pe cerul intunecat si apoi se afunda in intuneric, sunt pe veci pierduti pentru privirea omeneasca, tot asa amagitorii, dupa putina popularitate, vor disparea. 1:14 Si pentru ei a prorocit Enoh, al saptelea patriarh de la Adam, cand a zis: Iata ca a venit Domnul cu zecile de mii de sfinti ai Sai, Si ... Enoh. Referirea la Enoh si la citatul din profetia sa a iscat multa discutie. Comentatorii sunt in general de acord ca pe la mijlocul sec. I i.Hr. cartea pseudo-epigrafica, numita 1 Enoh, circula printre iudei (vezi Vol. V, pp. 87, 88). In cap. 1,9 din aceasta lucrare necanonica se zice astfel: ,,Si iata! El vine cu zeci de mii din sfintii Sai ca sa-i judece pe toti si sa nimiceasca pe cei care nu se tem de Dumnezeu; si sa convinga toata firea de toate faptele neevlavioase pe care le-a comis si de toate lucrurile grave pe care pacatosii neevlaviosi le-au rostit impotriva Lui” (R. H. Charles, The Apocrypha and Pseudepigrapha of the Old Testament, vol. 2, p. 189). In general se crede ca Iuda a citat din aceasta lucrare necanonica, desi unii sustin tocmai contrariul. Iuda a citat din 1 Enoh doar manat de Duhul Sfant. Al saptelea patriarh de la Adam. [,,Al saptelea de la Adam”, KJV]. In 1 Enoh 60,8 de asemenea se spune ca acest patriarh a fost al saptelea de la Adam. In Genesa 5,4–20 este trasata urmatoarea descendenta: Adam, Set, Enos, Cainan, Mahalaleel, Iared si Enoh. Enoh este al saptelea din acest sir, incepand de la Adam inclusiv, conform unei metode antice bine statornicite, numita ,,calcularea inclusiva” (vezi Vol. II, pp. 136, 137). In terminologia moderna, el ar fi al saselea de la Adam. A venit Domnul. [,,Domnul vine”, KJV]. Literal, ,,a venit Domnul”, fiind folosit timpul trecut din cauza certitudinii implinirii profetiei. In epistola lui Petru, dupa ce sunt descrisi invatatorii mincinosi si este prezisa soarta lor, cea mai mare parte a capitolului al treilea (2 Petru 3) vorbeste despre revenirea Domnului. Iuda se multumeste cu o scurta aluzie, care consta in intregime dintrun citat din profetia lui Enoh (Iuda 14, 15), poate pentru ca dorea sa-si pastreze scrisoarea (vezi comentariul de la v. 3) intr-un cadru restrans. Atat Petru cat si Iuda considera ca venirea Domnului are legatura cu invatatorii neevlaviosi, Iuda punand un accent mai mare pe judecata amagitorilor. Zecile de mii. Literal, ,,in sfintele Sale miriade”, adica in mijlocul sfintelor Sale miriade. De la cuvantul tradus ,,zecile de mii” (muriades) vine cuvantul nostru ,,miriade” (vezi comentariul de la Luca 12,1). Sfinti. Nu e sigur daca Iuda se refera aici la vasta ostire a sfintilor ingeri care il va insoti pe Hristos cand va reveni pe pamant (vezi comentariul de la Daniel 7,10; Matei 25,31; 1 Tesaloniceni 3,13) sau la cei rascumparati care vor cobori cu El la sfarsitul celor 1000 de ani (vezi comentariul de la Apocalipsa 20,4–9). 1:15 ca sa faca o judecata impotriva tuturor, si sa incredinteze pe toti cei nelegiuiti, de toate faptele nelegiuite, pe care le-au facut in chip nelegiuit, si de toate cuvintele de ocara, pe care le-au rostit impotriva Lui acesti pacatosi nelegiuiti. Judecata. Gr. krisis (vezi comentariul de la 2 Petru 2,4). Hristos vine sa rosteasca judecata asupra tuturor oamenilor, dintre care unii vor fi mantuiti, iar altii pierduti (vezi comentariul de la Ioan 3,17; 5,22.27). Sa incredinteze. Vezi comentariul de la Ioan 8,46; 16,8. Pe toti cei nelegiuiti. Literal, ,,toti nelegiuitii”. In ce priveste cuvantul ,,nelegiuiti” (asebeis), vezi comentariul de la v. 4. Faptul ca adjectivul ,,nelegiuit” apare de patru ori in acest verset, arata natura stricata a invatatorilor din v. 4 si atrage atentia asupra certitudinii pedepsirii lor. Cuvinte de ocara. [,,Vorbirea aspra”, KJV]. Mai bine, ,,lucruri grave”. Pacatosii au rostit intotdeauna cuvinte de ocara cu privire la Dumnezeu si la Hristos, ca scuza pentru propria lor pacatosenie si pentru a submina din intelepciunea si dreptatea Domnului. La judecata finala aceste acuzatii vor primi raspuns si rasplata. 1:16 Ei sunt niste cartitori, nemultumiti cu soarta lor; traiesc dupa poftele lor; gura le este plina de vorbe trufase, si slavesc pe oameni pentru castig. Ei sunt. Iuda se intoarce acum la discutia cu privire la invatatorii mincinosi (compara cu v. 12; 2 Petru 2,17), sugerand ca ei sunt inclusi intre cei cu privire la care profetia declara ca sunt ,,nelegiuiti”. Cartitori. Gr. goggustai, ,,nemultumitori”, de la gogguzo, un cuvant onomatopeic (pronuntat ,,gongudzo”), ,,a fi nemultumit”, ,,a carti”. Vezi comentariul de la 1 Petru 4,9. Nemultumiti. [,,Care se plang”, KJV]. Adica cei nemultumiti cu soarta lor si care in consecinta murmura impotriva lui Dumnezeu. Dupa poftele lor. Vezi comentariul de la 2 Petru 3,3. Vorbe trufase. [,,Cuvinte bombastice”, KJV]. Gr. huperogka (vezi comentariul de la 2 Petru 2,18). Slavesc pe oameni. Literal, ,,admira fetele”, adica privesc la fata oamenilor, contrar eticii crestine (vezi comentariul de la Iacov 2,1). Invatatorii falsi erau morti din punct de vedere moral si nu se sfiiau sa foloseasca flatarea in interes personal. Nimeni nu trebuie aiba incredere in astfel de oameni, iar Iuda era atent sa avertizeze pe cititori cu privire la inselaciunile lor. 1:17 Dar voi, preaiubitilor, aduceti-va aminte de vorbele vestite mai dinainte de apostolii Domnului nostru Isus Hristos. Dar voi, preaiubitilor. [,,Dar, iubitilor”, KJV]. Literal, ,,Dar voi, preaiubitilor”, cu accentul pe pronumele ,,voi”, pentru a face deosebire intre crestinul credincios si cel nemultumitor. Aduceti-va aminte. A uita ceea ce spusesera apostolii avea sa-i faca pe credinciosi susceptibili la invataturile amagitoare ale vrajmasului si sa-i duca la apostazie. Vorbele vestite mai dinainte. Desi aceste cuvinte ar putea fi o aluzie la invataturile orale, nu le exclud pe cele scrise. Fara indoiala ca cea mai mare parte din cele scrise de apostoli fusesera mai intai expuse oral. Apostolii. Cuvantul acesta ii include probabil pe Pavel si pe principalii sai tovarasi (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 1,2; 1 Tesaloniceni 2,6). Pentru a-si sprijini afirmatiile, apostolii, la randul lor, apelau la invatatura Domnului si la Vechiul Testament (vezi comentariul de la 2 Petru 3,2). 1:18 Cum va spuneau ca in vremurile din urma vor fi batjocoritori, care vor trai dupa poftele lor nelegiuite. Va spuneau. Nu e sigur daca aici Iuda face aluzie la 2 Petru 3,3 sau la vreo alta sursa. Unii sustin ca atat Iuda cat si Petru citeaza dintr-o profetie mai veche, bine cunoscuta pe atunci. Altii considera ca aceste cuvinte ale lui Iuda sunt un citat aproape literal din 2 Petru 3:3, prezentand urmatoarele rationamente in sprijinul opiniei lor: (1) Iuda declara ca le reamintea cititorilor sai ,,vorbele vestite mai dinainte de apostolii Domnului nostru Isus Hristos” (v. 17). (2) El citeaza apoi o profetie care se gaseste numai in 2 Petru 3,3. (3) Pe de alta parte, Petru, desi se refera atat la invatatura Vechiului Testament cat si a Noului Testament (vezi comentariul de la 2 Petru 3,2), nu sustine ca citeaza, ci face pur si simplu o afirmatie personala care e vrednica de incredere deoarece e bazata pe o instructiune anterioara, inspirata si e in armonie cu ea (vezi comentariul de la v. 3). Unii considera ca aceasta este o dovada ca a doua epistola a lui Petru a fost scrisa inainte de cea a lui Iuda (vezi Introducerea, cadrul istoric). Oricum ar fi, Iuda le reaminteste cititorilor despre faptul ca apostolii prezisera ca ,,in vremurile din urma vor fi batjocoritori”, care, declara el (v. 4), deja s-au strecurat in biserica. Ioan de asemenea le reaminteste cititorilor avertizarea care fusese facuta cu privire la antihrist (1 Ioan 2,18), si apoi adauga: ,,Acum s-au ridicat multi antihristi; prin aceasta cunoastem ca este ceasul de pe urma” (vezi comentariul de la 1 Ioan 4,3; vezi Nota Suplimentara de la Romani 13). Diferentele de exprimare dintre Iuda 18 si 2 Petru 3,3 vor fi aratate in continuare, dar ideea celor doua pasaje este aceeasi (vezi comentariul de la 2 Petru 3,3). In vremurile din urma. Petru zice ,,in zilele din urma” (2 Petru 3:3). Vor fi. Petru zice: ,,vor veni” (2 Petru 3:3). Batjocoritori. La fel ca in 2 Petru 3:3. Care vor trai. Sau ,,traiesc”, la fel ca in 2 Petru 3:3. Dupa poftele lor nelegiuite. Sau ,,dupa poftele nelegiuirii lor”, adica sub indemnul poftelor care se ivesc din practicile lor neevlavioase. Petru vorbeste numai de ,,poftele lor” si nu se refera la obarsia sau la natura lor. 1:19 Ei sunt aceia care dau nastere la dezbinari, oameni supusi poftelor firii, care n-au Duhul. Ei sunt. In greceste sunt aceleasi cuvinte ca in v. 16. Dau nastere la dezbinare. [,,Se despart”, KJV]. Sau ,,fac despartiri”, adica, urmarind propriile lor scopuri, produc dezbinare in biserica. Cel care nutreste ambitii nelegiuite nu prea are cum sa-si implineasca planurile intr-o biserica unita. De aceea, el cauta ocazii sa dea nastere la dezbinari printre membri. Adevarata viata spirituala dispare atunci cand apare dezbinarea (compara cu 1 Corinteni 1,10–13). Oameni supusi poftelor firii. [,,Oameni senzuali”, KJV]. Gr. psuchikoi (vezi comentariul de la 1 Corinteni 15,44; Iacov 3,15). Psuchikoi sta in opozitie cu specificarea ,,n-au Duhul”, adica sunt oameni nespirituali. Duhul. Literal, ,,Duh”. E posibil sa interpretam cuvintele lui Iuda, ,,n-au Duhul”, ca ,,nu au viata spirituala”, in acord cu ideea anterioara, a nespiritualitatii invatatorilor mincinosi. Dar tinand cont ca in v. 20 se vorbeste de Duhul Sfant, este probabil ca Iuda se gandeste aici tot la Duhul Sfant. Cu siguranta ca cei care produc dezbinari in biserica si sunt nespirituali nu au cum sa fie stapaniti de Duhul Sfant. 1:20 Dar voi, preaiubitilor, ziditi-va sufleteste pe credinta voastra prea sfanta, rugati-va prin Duhul Sfant, Dar voi, preaiubitilor. Ca in traducerea literala a v. 17 (vezi comentariul de acolo), aici fiind subliniata deosebirea dintre adevaratii credinciosi si cei care dezbina biserica. Ziditi-va. Iuda ii indeamna pe cititori sa-si zideasca credinta ca o aparare impotriva amagitorilor, care fusesera foarte activi in a-si distruge propria viata, dar si pe a altora. In ce priveste imaginea sugerata prin cuvantul ,,ziditi-va”, vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 9,31; 20,32; compara cu cel de la 1 Petru 2,5. Pe credinta voastra preasfanta. Sau ,,prin credinta voastra preasfanta”, adica tot ce biserica invata cu privire la Hristos. Pavel vorbeste despre zidirea pe temelia apostolilor, a profetilor si a lui Isus Hristos (Efeseni 2,20), si e probabil ca Iuda sa se fi gandit la acelasi lucru. Cu greu ar fi putut credinta personala a cuiva in Isus Hristos sa fie numita ,,preasfanta”. Rugati-va prin Duhul Sfant. Adica sa se roage in conformitate cu instructiunile Duhului Sfant si cu ajutorul Sau (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 9,31; Efeseni 6,18). In ce priveste valoarea spirituala a rugaciunii, vezi comentariul de la Luca 18,1. 1:21 tineti-va in dragostea lui Dumnezeu, si asteptati indurarea Domnului nostru Isus Hristos pentru viata vesnica. Tineti-va. Desi crestinii sunt ,,paziti de puterea lui Dumnezeu” (1 Petru 1,5; vezi comentariul de la Ioan 17,11), ei trebuie sa se fereasca de rau si sa ramana in sfera influentelor bune (vezi comentariul de la 1 Timotei 5,22; Iacov 1,27; 1 Ioan 5,18.21). In dragostea lui Dumnezeu. Adica in sfera iubirii lui Dumnezeu pentru oameni. Cei care se departeaza de iubirea ocrotitoare a lui Dumnezeu, asa cum facusera invatatorii mincinosi, nu se pot astepta sa fie ocrotiti de rau. In ce priveste iubirea lui Dumnezeu, vezi comentariul de la Romani 5,5; 1 Corinteni 13,1. Asteptati. Gr. prosdechomai, ,,a astepta” (vezi comentariul de la Tit 2,13). Vezi si comentariul de la 2 Petru 3,12. Indurarea Domnului nostru. Scriptura vorbeste despre indurarea lui Dumnezeu (vezi comentariul de la Efeseni 2,4; 1 Petru 1,3), dar Hristos, fiind de aceeasi natura ca Tatal, este la fel de indurator. Atributul acesta, de care depinde viitorul nostru, isi va afla culmea implinirii la a doua venire, cand Domnul Se va intoarce pentru a-i rascumpara pe cei care au acceptat viata vesnica, oferita prin indurarea Sa. Crestinul asteapta cu nerabdare aceasta implinire. 1:22 Mustrati pe cei ce se despart de voi; Mustrati. [,,Pentru unii sa aveti mila”, KJV]. Pot fi citate dovezi textuale pentru exprimarea ,,pe unii mustrati-i”. Acceptand exprimarea sugerata mai jos, la ,,cei ce se despart”, am putea citi aici, ,,pe unii mustrati-i”, sau ,,pe unii convingeti-i”. Cei ce se despart. Dovezile textuale favorizeaza exprimarea ,,cei ce se indoiesc”, sau ,,cei care sunt certareti”. 1:23 cautati sa mantuiti pe unii, smulgandu-i din foc; de altii iarasi fie-va mila cu frica, urand pana si camasa manjita de carne. Cautati sa mantuiti pe unii ... cu frica. Textul de aici este la fel nesigur (vezi comentariul de la v. 22), dar e clar ca Iuda ii indeamna pe cititori sa lucreze in favoarea altora. De asemenea, ei trebuie sa fie fara incetare motivati de soarta care-i asteapta pe cei nelegiuiti si sa recunoasca incapacitatea de a-si indeplini singuri responsabilitatea. Smulgandu-i. Gr. harpazo (vezi comentariul de la Filipeni 2,6). Foc. Se poate ca aceasta figura de stil sa fie sugerata de referirea pe care Iuda o facuse deja la focul de care au avut parte Sodoma si Gomora (v. 7), Core si adeptii sai (v. 11; compara cu Numeri 16,35). O figura asemanatoare e folosita in Amos 4,11; Zaharia 3,2. Urand. Acest cuvant sugereaza scarba pe care o simte crestinul fata de necazurile cauzate de pacat, chiar si in timp ce se ingrijeste, cu dragoste, de victimele pacatului. Camasa. [,,Haina”, KJV]. Gr. chiton, vesmantul purtat direct pe piele (vezi comentariul de la Matei 5,40) si care era cel mai probabil sa fie contaminata de bolile contagioase. Manjita de carne. S-ar putea ca Iuda sa se fi gandit la lepra, boala despre care de obicei se credea ca preinchipuia pacatul (compara cu DA 266), sau la ,,carne” simbol, al dorintelor pacatoase ale omului (vezi comentariul de la Romani 6,19; 8,3–5). Figura aceasta de stil indreapta atentia catre scarba pe care omul pocait o simte fata de toate formele pacatului. 1:24 Iar a Aceluia, care poate sa va pazeasca de orice cadere, si sa va faca sa va infatisati fara prihana si plini de bucurie inaintea slavei Sale, Iar. [,,Acum”, KJV]. Incheindu-si scrisoarea, Iuda ii lasa la o parte pe invatatorii mincinosi si prototipurile lor si le indreapta cititorilor atentia catre slava de nespus a Domnului. Doxologia aceasta seamana bine cu cea din Romani 16,25–27 (vezi comentariul de acolo). Aceluia care poate. Aceleasi cuvinte grecesti sunt traduse cu ,,Aceluia care poate sa va intareasca” [,,Aceluia care are puterea”] in Romani 16,25 (vezi comentariul de acolo si de la Efeseni 3,20). Sa va pazeasca. O imagine vie a grijii statornice a Domnului pentru copiii Sai. De orice cadere. [,,De cadere”, KJV]. Acela care accepta paza lui Dumnezeu poate trai fara pacat (vezi comentariul de la 1 Ioan 3,6.9). Sa va faca sa va infatisati. [,,Sa va infatiseze”, KJV]. Punctul culminant al grijii lui Dumnezeu de a-l pazi pe credincios va fi atunci cand acesta va sta fara de teama in prezenta divina, in ziua judecatii (vezi comentariul de la 1 Ioan 2,28). Prin harul lui Hristos crestinul traieste cu incredere in puterea lui Dumnezeu de a-l feri sa nu cada in pacat si de a-l face in stare ca intr-o zi sa stea in prezenta lui Dumnezeu fara prihana si fara a se rusina de ceva. Fara prihana. [,,Fara pata”, KJV]. Gr. amomoi (vezi comentariul de la Efeseni 1,4). Plini de bucurie. Adica o bucurie atat de mare incat nu poate fi exprimata de cuvintele omenesti. Mintea nu reuseste sa descrie bucuria care va umple inima credinciosului cand in cele din urma va sta in fata tronului lui Dumnezeu. Inaintea slavei Sale. Proba finala a neprihanirii este capacitatea de a sta inaintea lui Dumnezeu, care locuieste ,,intr-o lumina de care nu te poti apropia” (1 Timotei 6,16). Scopul Evangheliei este sa-i pregateasca pe oameni pentru acea experienta (Coloseni 1,22). In ce priveste ,,slava” (doxa), vezi comentariul de la Ioan 1,14; Romani 3,23. 1:25 singurului Dumnezeu, Mantuitorul nostru, prin Isus Hristos, Domnul nostru, sa fie slava, maretie, putere si stapanire, mai inainte de toti vecii, si acum si in veci. Amin. Singurului Dumnezeu. [,,Singurului Dumnezeu intelept”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza exprimarea ,,singurului Dumnezeu”. Astfel, este accentuata unicitatea lui Dumnezeu (vezi comentariul de la Ioan 5,44; compara-l cu cel de la Romani 16,27; 1 Timotei 1,17). Mantuitorul nostru. Dovezile textuale favorizeaza includerea cuvintelor ,,prin Isus Hristos Domnul nostru” (care apar in traducerea Cornilescu) dupa cuvintele ,,Mantuitorul nostru” (compara cu Romani 6,27). Pentru titlul ,,Mantuitor”, aplicat Tatalui, vezi comentariul de la Luca 1,47; 1 Timotei 1,1; 4,10. Sa fie slava. Uimit peste masura fata de infinita maretie si bunatate a lui Dumnezeu, Iuda Ii atribuie Lui toata slava si maretia. Pentru cuvantul ,,slava” (doxa), vezi comentariul de la Ioan 1,14; Romani 3,23. Maretie. Gr. megalosune (vezi comentariul de la Evrei 1,3). Putere. Gr. exousia, ,,autoritate” (vezi comentariul de la Matei 10,1; Marcu 2,10). Stapanire. Gr. kratos, tradus si ,,putere” (vezi comentariul de la Efeseni 1,19). Acum si in veci. Literal, ,,acum si in toti vecii”. Dovezile textuale atesta includerea cuvintelor ,,inainte de toata vesnicia” sau ,,inainte de tot timpul” (pro pantos tou aionos) inainte de expresia ,,acum si in veci”. In felul acesta Iuda marturiseste despre preexistenta si vesnicia lui Isus Hristos, prin care Tatal a primit, primeste si va primi slava, maretie, putere si stapanire. A fost din totdeauna sarcina Mantuitorului aceea de a-L proslavi pe Tatal (Ioan 17,1–5), si va continua lucrarea aceasta de-a lungul vesniciei. Amin. Gr. amen (vezi comentariul de la Matei 5,18). Folosind aici acest cuvant, Iuda poate sugera faptul ca este de acord cu aceasta lauda adusa lui Dumnezeu, sau poate isi exprima dorinta ca cititorii sa fie feriti de cadere, pentru ca la randul lor sa se poata alatura la cantarea de lauda adresata Tatalui. Probabil ca scriitorul intentioneaza ca acest ,,Amin” sa se refere la ambele idei. Cu siguranta ca epistola sa, asa scurta cum este, trebuie sa fi adus statornicie spirituala in viata acelora care au ascultat de ea. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 3 Ev 361; GC 51, 64, 298; MM 22; 5T 16, 525, 601; 8T 158, 198, 199, 211 4 1T 610 6 GC 548, 661 9 DA 421; EW 164; MB 57; PP 479; SR 173; TM 222, 249; 1T 626; 3T 220; 9T 239, 242 11 CS 139; PP 81 12 TM 81; 1T 527; 2T 376; 4T 335 13 1T 327, 414 14 PP 85; SR 58 14, 15 GC 299, 426, 548; GW 52; PP 86, 393; TM 230; 6T 392; 8T 330 16 1T 475 20 7T 22, 184 20, 21 SC 97 20–236T 280 21 CT 191; FE 267; 7T 201 21–23CT 253; 7T 268 22 MH 178; 4T 221 22, 23 COL 236; Ev 368; TM 123; 1T 382; 2T 220, 673; 3T 108, 270, 420; 5T 255 23 EW 120; 1T 152; 2T 504; 8T 18 24 DA 632; Ed 309; GC 646; MB 42; 8T 127 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: