22:33 Copiii lui Israel au ramas multumiti; au binecuvantat pe Dumnezeu, si n-au mai vorbit sa se suie inarmati ca sa pustiasca tara pe care o locuiau fiii lui Ruben si fiii lui Gad.
N-am mai vorbit. In mod literal ,,n-am spus”. In 2 Samuel 21:16 se afla o folosire asemanatoare a cuvantului ,,spus” in propozitia, ,,Si Isbi-Benot... a voit sa omoare pe David”. Textul ebraic reda, ,,spus sa omoare”, adica, a avut drept scop sau a intentionat. Asa si aici, poporul a renuntat la intentia de a ,,se sui”. Declaratiile delegatilor lor i-au convins ca aceasta nu era necesar, si drept urmare au abandonat ideea in intregime.