Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Iosua

Iosua 22:10


22:10 Cand au ajuns pe malurile Iordanului, care fac parte din tara Canaanului, fiii lui Ruben, fiii lui Gad si jumatate din semintia lui Manase, au zidit acolo un altar langa Iordan, un altar a carui marime izbea privirile.

Malurile Iordanului. In mod literal, ,,ocoalele Iordanului”, sau ,,sectoarele Iordanului”. Unii au socotit ca expresia se refera la sectoarele fertile la rasarit de Iordanul superior, poate la regiunile de pasune fertila din cotiturile raului Iordan. Raul curge cam 200 de mile in cotiturile lui, de colo pana colo, pe scurta distanta de 65 de mile dintre Marea Galileii si Marea Moarta. Totusi, aceasta identificare nu pare sa se potriveasca cu specificarile narative. Septuaginta si Siriaca au numele propriu Ghilgal in loc de ,,maluri”. Acesta ar fi locul cel mai natural pentru semintii spre a trece Iordanul. Drumul care trece prin Ghilgal duce la ambele hotare ale lui Ruben si ale lui Gad. Daca semintiile ar fi calatorit la nord prin Iordanul superior, ele ar fi trebuit sa mearga cam 100 de mile in afara teritoriului lor. Un alt loc cu putinta de trecut ar fi fost pe la Adama, dar aceasta era tot o cale indirecta de intoarcere pentru Gad si Ruben, precum si un drum necunoscut. In felul acesta este numai logic sa se creada ca semintiile s-au intors pe drumul de la Ghilgal (vezi PP 518). Ajungand pe ,,malurile” Iordanului, ei au zidit un altar pe inaltime aproape de pietrele pe care le ridicase Iosua, desi, poate pe cealalta parte a raului (vezi v. 11).

Tara Canaanului. Sugerand ca locul poate sa fi fost pe partea de vest a Iordanului, desi aceasta in nici un caz nu este sigur.

Izbea privirile. Mai bine, ,,ca infatisare”. Expresia indica un mare altar destul de inalt spre a fi vazut de la o mare distanta. Cuvantul acesta mai poate sa exprime intelesul ca altarul a fost zidit numai pentru infatisare si pentru nici o alta folosire, ca de pilda, pentru jertfe. Totusi, el a avut forma altarului arderilor de tot de la cortul intalnirii (v. 28), care avea sa faca din el un amintitor al faptului ca semintiile de la rasarit erau o parte din Israelul lui Dumnezeu.