14:6 Fiii lui Iuda s-au apropiat de Iosua, la Ghilgal; si Caleb, fiul lui Iefune, Chenizitul, i-a zis: Stii ce a spus Domnul lui Moise, omul lui Dumnezeu, cu privire la mine si cu privire la tine, la Cades-Barnea.
La Ghilgal. Unde mai era inca asezata tabara lui Israel si cortul intrunirii, pentru ca Iosua nu mutase tabara lui de aici. Lucrarea de impartire a tarii a inceput la Ghilgal. Ea a fost completata mai tarziu la Silo (cap. 18). Trebuie sa fi fost nevoie de timp considerabil pentru a face toate masuratorile geografice si observatiile necesare pentru impartirea potrivita si echitabila a tarii.
Caleb. Cat priveste nasterea si originea dupa tata a lui Caleb, apare o chestiune interesanta. Despre el se vorbeste intotdeauna ca despre fiul lui Iefune, si astfel nu trebuie sa fie confundat cu alti Calebi la care se refera 1 Cronici 2. Otniel, fratele lui mai mic, este numit fiul lui Chenaz (Judecatori 1,13), iar aici Caleb este numit Chenezitul. Este posibil ca Otniel sa fi fost fiul tatalui vitreg al lui Caleb. Sau, mai probabil, Chenaz si Caleb sa fi fost frati; pentru ca textul ebraic poate fi inteles in felul acesta. Aceasta ar face ca Otniel sa fie mai degraba un nepot decat frate al lui Caleb. Linia genealogica a lui Iefune nu poate fi urmarita inapoi, dar unii l-au considerat pe Caleb un descendent al lui Chenaz, stranepotul lui Esau (Geneza 36,11), iar Caleb era un prozelit, unul din multimea amestecata care se unise cu Israel ca unii dintre cheniti, rudele lui Moise (Judecatori 1,16; Geneza 15,19; vezi si despre 1 Samuel 15,2).
Deoarece Caleb a fost credincios si devotat, pentru ca el ,,a urmat in totul calea Domnului” (Numeri 32,12), i-a determinat pe unii sa considere ca acesta a fost motivul pentru care el a fost ales sa reprezinte semintia lui Iuda si i s-a dat o parte ,,in mijlocul fiilor lui Iuda” (Iosua 15,13)
A spus Domnul. Nu exista o declaratie directa raportata in Scriptura despre Caleb si urmasii lui ca trebuiau sa primeasca Hebronul si imprejurimile lui. Totusi Dumnezeu a facut fagaduinta ,,il voi face sa intre in tara in care s-a dus (Numeri 14,24); si iarasi ,, tara in care a mers, o voi da lui” (Deuteronom 1,35). Urmatoarele imprejurari au fost sugerate ca formand, probabil, fondul acestei fagaduinte. Este foarte probabil ca, spre a evita descoperirea, cele 12 iscoade n-au mers toate impreuna in grup. Poate ca ei au mers cate doi. In cazul acesta, probabil, Caleb si tovarasul sau au iscodit tara lui Anachim din jurul Hebronului, dar tovarasul lui ingrozit de dimensiunea locuitorilor si taria fortificatiilor lor n-a fost de parere ca Israel avea sa fie in stare sa ia cetatea. Aceasta ar face ca expresia: ,,tara in care s-a dus” (Numeri 14,24) si ,,tara in care a mers” (Deuteronom 1,36) sa se refere in mod special la Hebron. Caleb si Iosua hotarat ca aveau sa inteleaga la ce se referea Dumnezeu chiar daca Hebronul n-a fost amintit in mod special pe nume.