Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Iosua

Iosua 1:6


1:6 Intareste-te si imbarbateaza-te, caci tu vei da in stapanire poporului acestuia tara pe care am jurat parintilor lor ca le-o voi da.

Imbarbateaza-te. A nu avea curaj inseamna a nu avea credinta, si ,,fara credinta este cu neputinta sa fim placuti Lui” (Evrei 11,6). Una dintre cele mai mari nevoi actuale este curajul – curajul de a-L marturisi pe Hristos in cuvinte si fapte in toate ocaziile, curajul de a crede in Biblie si de a trai in armonie cu ea, curajul de a exprima si de a urma convingerile noastre cand suntem in minoritate. Satana nu are teama de invataturi, de influenta sau de bogatie, dar el se da inapoi in fata curajului neinfricat al unui suflet umilit, care merge inainte in credinta. Curajul inspirat pe cale divina inarmeaza sufletul cu putere invincibila. Dumnezeu il pregatea pe Iosua pentru o insarcinare care avea sa ceara deplina credinta si incredere in El.

Dar, desi este privilegiul nostru de a avea incredere nemarginita in Dumnezeu, totdeauna trebuie sa ne temem de noi si sa nu avem incredere in noi insine. Teama cand privim launtric trebuie sa fie calmata de curaj cand privim in sus, spre Dumnezeu. Fara indoiala Iosua era constient de propria nepotrivire. El nu aspirase la cinstea cea inalta si la marea raspundere care-i revenea acum. El nu o cautase. De aceea, cand a fost chemat sa preia insarcinarea lasata de Moise, curajul lui se poate sa fi slabit pentru un moment si el avea nevoie de incurajare atat de la Dumnezeu, cat si de la oameni. Cand oamenii isi simt propria neputinta, atunci Dumnezeu ii considera calificati sa ia asupra-le raspunderi mari si uneori chiar coplesitoare. Adesea noi suntem prea increzatori in noi insine pentru El, pentru a ne putea folosi in mod efectiv, prea plini de propriile planuri si cai de a face lucruri – ca Avraam (Geneza 12,11-13; 16, 1-3;) si Moise (Exod 2,12).

Tu vei da. ,,Tu” este accentuat in ebraica. ,,A imparti” inseamna ,,a face sa ia in stapanire”. Intr-un al doilea sens, aceasta ar include si impartirea tarii, probabil un proces cu mult mai dificil decat luarea lui in stapanire. Aceasta cere o conducere sanatoasa pentru a face lucrul acesta si multumindu-i in acelasi timp pe toti. Lipsa vadita a oricarei plangeri serioase arata ca Iosua a fost calauzit de intelepciunea de la Dumnezeu, cand s-a ocupat de aceasta sarcina delicata. Ne lasam noi in totalitate calauziti de Dumnezeu astfel incat cei care sunt sub conducerea noastra sa se simta multumiti sau conducerea noastra produce nemultumire si suspine?