4:1 Lucrul acesta n-a placut deloc lui Iona, si s-a maniat.
N-a placut deloc. Cea dintai propozitie suna literal: ,,A fost rau pentru Iona, un mare rau”. Capitolul 4 infatiseaza un contrast izbitor intre nerabdarea inimii omenesti si indelunga rabdare a lui Dumnezeu. Lui Iona lucrul acesta nu numai ca nu i-a placut de loc, ci i-a produs o indignare extrema faptul ca ,,Dumnezeu S-a cait de raul pe care il hotarase” (cap. 3,10). In loc sa se bucure ca harul lui Dumnezeu ii iertase pe ninivitenii pocaiti, el i-a ingaduit mandriei sale egoiste si pacatoase sa-l umple de nemultumire. Deoarece ceea ce prezisese el nu s-a intamplat, avea impresia ca urma sa fie privit ca un profet mincinos. Reputatia era pentru el de o mai mare valoare decat toate sufletele din capitala asiriana. Poate ca a mai considerat si ca cunoasterea viitorului de catre Domnul urma sa fie discreditata printre pagani datorita profetiei neimplinite.
S-a maniat. Mila lui Dumnezeu fata de niniviteni (cap. 3,10) l-a infuriat pe Iona. Desi aceeasi mila divina ii crutase propria viata atunci cand el a fost neascultator, a fost plin de invidie cand Dumnezeu a aratat-o si fata de altii.
4:2 S-a rugat Domnului, si a zis: Ah! Doamne, nu este aceasta tocmai ce ziceam eu cand eram inca in tara mea? Tocmai lucrul acesta voiam sa-l inlatur fugind la Tars. Caci stiam ca esti un Dumnezeu milos si plin de indurare, indelung rabdator, si bogat in bunatate, si ca Te caiesti de rau!
S-a rugat. Cat de deosebite erau imprejurarile acestei rugaciuni, comparate cu acelea din cap. 2 si cat de deosebit duhul care a starnit-o! Acolo se ruga pentru viata; aici pentru moarte. Acolo era smerit; aici este maniat.
4:3 Acum, Doamne, ia-mi viata, caci vreau mai bine sa mor decat sa traiesc!
Ia-mi viata. Cat de deosebita este cererea adresata de Iona lui Dumnezeu de aceea a lui Moise, care, in adevaratul spirit de lepadare de sine, era dispus ca numele lui sa fie sters pentru ca poporul sau vinovat sa poata trai (vezi Exod 32,31.32). Iona a lasat loc unei descurajari complete.
4:4 Domnul a raspuns: Bine faci Tu de te manii?
Te manii. Mania lui Iona era nascuta cu totul din egoism, nu dintr-o indignare nobila ca aceea care L-a determinat pe Isus sa-i alunge din Templu pe schimbatorii de bani (vezi Ioan 2,13-17). Prin duhul lui pripit, profetul s-a privat de o mare binecuvantare (vezi Proverbe 14,29; 16,32).
4:5 Si Iona a iesit din cetate, si s-a asezat la rasarit de cetate. Acolo si-a facut un umbrar, si a stat sub el, pana va vedea ce are sa se intample cu cetatea.
Pana va vedea. Unii au sugerat ca Iona a interpretat intrebarea: ,,Bine faci tu ca te manii?”
(v. 4), ca implicand ca in graba lui judecase gresit intentia divina, si ca prin urmare inca mai exista o posibilitate ca Ninive sa fie distrusa; altii, ca Iona poate sa fi crezut ca pocainta oamenilor din Ninive nu a fost sincera si ca pana la urma Dumnezeu tot avea sa-i pedepseasca. Mai degraba este posibil ca reactia lui sa fi reflectat atitudinea si insistenta lui incapatanata ca Dumnezeu sa implineasca ceea ce El amenintase.
4:6 Domnul Dumnezeu a facut sa creasca un curcubete, care s-a ridicat peste Iona, ca sa faca umbra capului lui si sa-l faca sa-i treaca mania. Iona s-a bucurat foarte mult de curcubetele acesta.
A facut. Ebr. manah, ,,a randui”.
Curcubete. Ebr. qiqayon, o planta necunoscuta. S-au propus diferite identificari, ca de pilda planta de ricin, o varietate de castravete, etc. Planta a crescut in mod miraculos si nu este necesar sa o identificam cu vreo planta cunoscuta pentru faptul ca are o crestere rapida, desi ar fi putut sa fie o varietate bine cunoscuta in regiunile acelea, probabil neidentificata Kukkanitu din akadiana.
Mania. Ebr. ra’ah, un cuvant general reprezentand raul, nefericirea, necazul, mizeria. Indispozitia lui Iona nu era atat de mult fizica, cat mintala si spirituala datorit supararii, umilintei si dezamagirii pe care el le simtea.
4:7 Dar a doua zi, la rasaritul soarelui, Dumnezeu a adus un vierme, care a intepat curcubetele, si curcubetele s-a uscat.
A adus. Sau ,,A pregatit”. Vezi comentariul la v. 6.
S-a uscat. Cat de adesea se intampla in viata omului ca atunci cand o noua zi de bucurie si fericire pare sa inceapa, vreun vierme al nefericirii sau al intristarii vine sa schimbe nadejdea in disperare!
4:8 Cand a rasarit soarele, Dumnezeu a facut sa sufle un vant uscat de la rasarit, si soarele a batut peste capul lui Iona, si Iona a lesinat. Atunci a dorit sa moara, si a zis: Mai bine sa mor decat sa traiesc!
A facut. Vezi comentariul la v. 6.
Uscat. Ebr. charishith, un cuvant care apare doar aici si care probabil inseamna ,,arzator” sau ,,inabusitor”.
4:9 Dar Dumnezeu a zis lui Iona: Bine faci tu de te manii din pricina curcubetelui? El a raspuns: Da, bine fac ca ma manii pana la moarte!
Bine fac. Profetul isi apara cu nerabdare si incapatanare mania si hotararea de a muri. Dumnezeu cauta sa stimuleze inlauntrul sauo atitudine rezonabila.
4:10 Atunci si Domnul a zis: Tie iti este mila de curcubetele acesta, care nu te-a costat nici o truda si pe care nu tu l-ai facut sa creasca, ci intr-o noapte s-a nascut si intr-o noapte a pierit.
-1 0 -
si intr-o noapte a pierit.
Tie iti este mila. ,,Tie” este accentuat in ebraica. Iona, profetul mincinos si lipsit de simpatie, era gata sa arate mila si sa crute un curcubete lipsit de importanta si de mica valoare pentru care el nu depusese vreo munca sau osteneala, dar nu era gata sa arate aceleasi simtaminte fata de oamenii din marea cetate Ninive. LXX reda prima parte a versetului in felul urmator: ,,Si Domnul a zis: ‚Tu ai avut mila de curcubete, pentru care nu ai suferit si nici nu l-ai crescut.’”
Iona era maniat pentru faptul ca Dumnezeu nu voia sa-i nimiceasca pe niniviteni (v. 1 si 4) si s-a maniat cand Dumnezeu a ingaduit ca acel curcubete sa se usuce (v. 9). Cat de distorsionat este simtul valorilor! Lui Iona ii pasa mai mult de curcubete decat de oamenii Ninivei.
4:11 Si mie sa nu-Mi fie mila de Ninive, cetatea cea mare, in care se afla mai mult de o suta douazeci de mii de oameni, care nu stiu sa deosebeasca dreapta de stanga lor, afara de o multime de vite!
Sa nu-Mi fie mila. Ebr. chus, ,,a-i parea rau de”, ,,a arata mila fata de”. Chus este tradus ,,iti este mila”, in v. 10. O suta doua zeci de mii. Cu privire la populatia Ninivei, vezi Nota Aditionala la capitolul 1.
Care nu stiu sa deosebeasca. Unii au aplicat expresia aceasta la copilasii care nu erau suficient de mari ca sa determine care mana era mai puternica si mai folositoare. Daca se presupune ca acesti copilasi alcatuiau o cincime din populatie, Ninive ar fi fost un oras cu circa 600.000 de locuitori. Cifra aceasta este imposibil de mare si nu poate fi impacata cu marimea cunoscuta a vechiului oras. Mai degraba expresia ,,nu stiu sa deosebeasca” pare metaforica, desemnandu-i pe aceia care posedau o cunoastere imperfecta a binelui si a raului. Daca expresia urmeaza sa fie privita ca literala, atunci se va avea in vedere Ninive impreuna cu imprejurimile ei (vezi Nota Aditionala la capitolul 1).
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1, 2 LS 78
1–3PK 271
2 SC 10; 5T 649
4–11PK 272