8:12 Isus le-a vorbit din nou, si a zis: Eu sunt Lumina lumii; cine Ma urmeaza pe Mine, nu va umbla in intuneric, ci va avea lumina vietii.
Eu sunt. [Lumina lumii, Ioan 8,12-30]. Vezi la cap. 1,4-9; 6,20.
Lumina lumii. Dupa cum afirmatia lui Isus cu privire la apa vie (cap. 7,37.38) avea legatura cu ceremonia libatiei cu apa de la Sarbatoarea Corturilor, tot asa afirmatia Lui prin care Se declara ca este Lumina lumii era fara indoiala legata de ceremonia luminilor. Ceremonia aceasta este descrisa in Mishnah dupa cum urmeaza: ,,La sfarsitul celei dintai zile a Sarbatorii Corturilor ei coborau in Curtea Femeilor unde facusera o mare intocmire [o galerie speciala a femeilor]. Acolo erau trei sfesnice de aur cu patru rezervoare de aur in varful fiecaruia si patru scari [potrivit cu Talmudul sfesnicele erau inalte de cincizeci de coti] la fiecare si patru tineri din neam de preoti in a caror mana erau tinute vase continand o suta si douazeci de logi pe care le turnau in rezervoare.
,,Din pantalonii uzati si cingatoare uzate de-ale preotilor ei faceau festile si cu ele aprindeau candelele; si nu era nici o curte in Ierusalim care sa nu fi fost luminata de lumina locului de unde se scotea apa.
,,Oamenii evlaviosi si cu fapte bune obisnuiau sa danseze inaintea lor cu torte aprinse in maini si sa cante cantece de laude. Si leviti nenumarati cu harpe, lire, timbale si trambite si alte instrumente muzicale se aflau pe cele cincisprezece trepte care coborau de la Curtea Izraelitilor la Curtea Femeilor, corespunzand celor cincisprezece Cantari ale Treptelor din Psalmi [Psalmii 120134]. Pe acestea stateau Levitii cu instrumentele lor muzicale si isi cantau cantarile” (Sukkah 5, 2-4, ed. Soncino a Talmudului, p. 242, 243; cf. DA 463).
Pentru insemnatatea lui Isus ca ,,adevarata lumina” vezi la cap. 1,4; cf. DA 464, 465.
In intuneric. In unul din comentariile lor asupra cartii Exodului, iudeii prezinta cuvintele Torei (Legea) ca luminand pe acela care se ocupa de studiul lor. Cu privire la cel care nu se ocupa de studierea lor sau nu le cunoaste, comentariul zice: ,,El se poticneste de o piatra; apoi da de un sant, cade in el si se izbeste cu fata de pamant – si toate acestea pentru ca nu are o candela in mana. La fel este cu omul obisnuit, care nu are Tora in el insusi; se impiedica de pacat, se poticneste si moare” (Midrash Rabbah, la Exod. 20,20, ed. Soncino, p. 349).
Iudeii aveau pe Cineva care statea in mijlocul lor, care era mai mare decat Tora, deoarece El Insusi le daduse Tora. El era izvorul luminii din Tora (vezi PP 366). Dar rabinii intunecasera atat de mult lumina aceea cu traditiile lor, incat acela care incerca sa umble in lumina Torei asa cum era interpretata de rabini, umbla de fapt in intuneric.
Lumina vietii. Expresia aceasta poate fi interpretata ca lumina care este viata, sau care da viata, sau care isi are obarsia in viata. Nu numai ca Isus este lumina; El este si viata (cap. 11,25; 14,6; vezi la cap. 1,4). Cel care Il primeste, primeste viata: ,,Cine are pe Fiul, are viata” (1 Ioan 5,12). In Isus este ,,viata, originara, neimprumutata, nederivata” (DA 530). El a venit pe acest pamant pentru ca oamenii ,,sa aiba viata si s-o aiba din belsug” (Ioan 10,10). ,,Dumnezeu ne-a dat viata vesnica si aceasta viata este in Fiul Sau” (1 Ioan 5,11).