Printable ModeIoan, 8
|
8:1 Isus S-a dus la muntele Maslinilor. Isus S-a dus. [Femeia prinsa in adulter, Ioan 7,53 la 8,11. Vezi harta p. 222; diagrama p. 231]. Toata aceasta parte (cap. 7,53 la 8,11) apare numai in unul din manuscrisele unciale (D), desi Ieronim pretinde ca se gasea intr-un numar de manuscrise grecesti. Marea majoritate a manuscriselor vechi latine nu o au. Pasajul nu este nicaieri comentat in scrierile existente ale parintilor bisericesti timpurii. Cele dintai comentarii sunt gasite dupa timpul lui Ieronim, in Apus si numai din secolul al X-lea in Rasarit. Cateva manuscrise plaseaza naratiunea dupa Luca 21,38. Consideratia aceasta si altele, ca de pilda o presupusa deosebire de stil, au condus pe invatati la concluzia ca naratiunea nu a aparut in copia autografa a lui Ioan. Totusi, ei admit ca naratiunea pare sa fie autentica si ca este in deplina armonie cu ceea ce Isus a facut si a invatat. Comentariul de fata adopta pozitia ca naratiunea este autentica. Muntele Maslinilor. Vezi la Matei 21,1; 26,30. 8:2 Dar dis-de-dimineata, a venit din nou in Templu; si tot norodul a venit la El. El a sezut jos, si-i invata. Dis-de-dimineata. Incidentul acesta a avut loc in dimineata urmatoare, in ziua a opta a Sarbatorii Corturilor (vezi la cap. 7,37). A sezut jos. Cu privire la postura aceasta in timp ce se dadea invatatura vezi la Matei 5,1. Ii invata. Mai degraba ,,a inceput sa invete”, asa cum facuse si mai devreme (cap. 7,14). 8:3 Atunci carturarii si Fariseii I-au adus o femeie prinsa in preacurvie. Au pus-o in mijlocul norodului, o in mijlocul norodului, I-au adus. Astfel de cazuri ar fi trebuit sa fie aduse la curtile de judecata. Carturarii si Fariseii facusera un complot ca sa Il prinda in cursa pe Isus astfel incat sa poata asigura condamnarea Lui. Procedura lor era vrednica de dispret. Nu era nevoie sa faca o astfel de demonstratie publica inaintea multimilor adunate la Templu. Propria lor umilire publica care a urmat (v. 9) era pe deplin meritata. 8:4 si au zis lui Isus: Invatatorule, femeia aceasta a fost prinsa chiar cand savarsea preacurvia. Invatatorule. Literal ,,Invatator”. 8:5 Moise, in Lege, ne-a poruncit sa ucidem cu pietre pe astfel de femei: Tu dar ce zici? Sa ucidem cu pietre. Legea lui Moise prescria moartea pentru adulter cand era vorba de o femeie casatorita, dar nu specifica felul de moarte. Potrivit cu Mishnah in cazurile acestea moartea era realizata prin strangulare (Sanhedrin 11,1, ed. Soncino a Talmudului, p. 558). Legea prescria uciderea cu pietre cand era vorba de o femeie logodita (Deuteronom 22,23.24). Aceasta este si regula din Mishnah (Sanhedrin 7. 4, 9, ed. Soncino a Talmudului, p, 359, 451, 452). Pare probabil, deci ca in cazul acesta era vorba de o femeie logodita. Tu dar ce zici? In textul grec cuvantul ,,tu” este in pozitia emfatica. Isus este pus fata in fata cu Moise. Fariseii erau mai mult preocupati cu prinderea in cursa a lui Isus decat cu pedepsirea femeii. Ei credeau ca indiferent ce raspuns ar fi dat Isus, ei il puteau amesteca in condamnare. Fara indoiala ei cunosteau bunavointa Lui de a ierta si poate asteptau ca El sa recomande indulgenta. In cazul acesta puteau sa-L acuze ca desfiinteaza Legea. Daca recomanda executarea pedepsei, puteau sa-L acuze de uzurpare a autoritatii Romei, care pe vremea aceea isi rezerva jurisdictia in cazuri de pedeapsa cu moartea. 8:6 Spuneau lucrul acesta ca sa-L ispiteasca si sa-L poata invinui. Dar Isus S-a plecat in jos, si scria cu degetul pe pamant. Sa-L ispiteasca. [,,Ispitandu-L”, KJV]. Vezi la v. 5. Scria. Aceasta este singura relatare ca Isus scria. Cu adevarat s-au scris multe despre El, dar nici una din scrierile Lui nu s-a pastrat. Literele pe care El le-a trasat pe praful pavajului s-au sters repede prin circulatia din Templu. Potrivit traditiei El a scris pacatele parasilor (cf. DA 461). Practica de a scrie pe nisip este pomenita in Mishnah (Shabbath 12. 5, ed. Soncino a Talmudului, p. 503). 8:7 Fiindca ei nu incetau sa-L intrebe, El S-a ridicat in sus, si le-a zis: Cine dintre voi este fara pacat, sa arunce cel dintai cu piatra in ea. Fara pacat. Isus da interogatorilor staruitori un raspuns la care ei nu se asteptau si pentru care nu erau pregatiti. Nici unul dintre ei nu putea pretinde ca este fara pacat. Poate inaintea tribunalului Cerului unii din ei sunt mai vinovati decat femeia (cf. DA 461). Nici unul din ei nu accepta provocarea. Isus nu enunta un principiu general care sa faca din lipsa absoluta de pacat conditia necesara pentru ca cineva sa fie calificat sa ia parte la pedepsirea vinovatiei. Aceasta ar anula Legea, deoarece nu s-a putea gasi nimeni care sa fie calificat sa aplice pedeapsa. El vorbeste aici de un caz cand oamenii se aseza ca judecatori ai altora, pe care nu ar trebui sa-i osandeasca afara de cazul ca ei insisi sunt fara de vina. Isus avea oroare de adulter (vezi la Matei 5,27-32), dar avea oroare si de judecata plina de indreptatirea de sine (vezi la Matei 7,1-5). Sa arunce... cu piatra. Potrivit cu Deuteronom 17,7 (cf. cap. 13,9), martorii trebuia sa fie cei dintai care sa arunce o piatra asupra omului condamnat. Procedura uciderii cu pietre este descrisa in Mishnah dupa cum urmeaza: ,,Locul uciderii cu pietre era de doua ori cat inaltimea unui om. Unul din martori il impingea de solduri, [asa ca] el era rasturnat pe inima lui. Apoi era rasturnat pe spate. Daca aceasta ii pricinuia moartea, el isi implinise [datoria]; daca nu, al doilea martor lua piatra si i-o trantea pe piept. Daca murea din aceasta, el isi facuse [datoria]; dar daca nu, el [criminalul] era lovit cu pietre de tot Israelul, deoarece sta scris: Mana martorilor sa fie cea dintai asupra lui pentru a-l ucide si apoi mana intregului popor [Deuteronom 17,7]” (Sanhedrin 6. 4, ed. Soncino a Talmudului, p. 295). Cel dintai. Adica, sa fie cel dintai din grup care sa arunce piatra. 8:8 Apoi S-a plecat iarasi, si scria cu degetul pe pamant. Scria. Mai de graba, ,,continua sa scrie”. Vezi la v. 6. 8:9 Cand au auzit ei cuvintele acestea, s-au simtit mustrati de cugetul lor, si au iesit afara, unul cate unul, incepand de la cei mai batrani, pana la cei din urma. Si Isus a ramas singur cu femeia, care statea in mijloc. Mustrati. [,,Condamnati”, KJV]. Ei venisera sa condamne femeia. Au plecat condamnati de propria lor constiinta. Ei au parasit scena temandu-se fara indoiala ca tainele vinovate ale vietii lor si indeosebi propria lor complicitate la cazul acesta (vezi DA 461), ar fi date pe fata inaintea multimii. Infrangerea lor nu ar fi putut fi mai dramatica. 8:10 Atunci S-a ridicat in sus; si, cand n-a mai vazut pe nimeni decat pe femeie, Isus i-a zis: Femeie, unde sunt parasii tai? Nimeni nu te-a osandit? Femeie. Vezi la cap. 2,4. 8:11 Nimeni, Doamne, I-a raspuns ea. Si Isus i-a zis: Nici Eu nu te osandesc. Du-te, si sa nu mai pacatuiesti.) Doamne. Gr. kurios, aici poate simplu ,,domnule” (vezi la cap. 4,11). Totusi, este posibil ca ea sa fi auzit mai inainte de Isus si sa fi stiut ceva despre revendicarile Lui. Daca lucrurile stau asa, ea s-ar fi putut sa foloseasca adresarea cu un inteles mai adanc, ca o recunoastere a pozitiei Lui ca Fiu al lui Dumnezeu. Nu exista nici o incercare de aparare. Nu exista nici o incercare de iertare. Sa nu mai pacatuiesti. Comparati cap. 5,14. ,,Dumnezeu, intr-adevar, n-a trimis pe Fiul Sau in lume ca sa judece lumea, ci ca lumea sa fie mantuita prin El” (cap. 3,17). Cuvintele lui Isus au ajuns la inima femeii care tremura de spaima, ca niste cuvinte de mila, in abrupt contrast cu vorbele manioase ale parasilor ei. Isus i-a atras atentia la lucrul principal de care ea avea nevoie – parasirea de indata a pacatelor. Pocainta trebuie sa fie cinstita si sincera. Nu numai ca trebuia sa-i para rau de pacatul ei; ea trebuia sa se departeze de el. Pocainta care nu consta decat din sentiment, vorbarie, declaratii, dorinta, nadajduire, este cu totul fara valoare inaintea lui Dumnezeu. Pana cand un om nu inceteaza sa faca raul si nu se intoarce de la pacatele sale, nu se pocaieste cu adevarat (vezi la Psalmii 32,1.6; 1 Ioan 1,7.9). 8:12 Isus le-a vorbit din nou, si a zis: Eu sunt Lumina lumii; cine Ma urmeaza pe Mine, nu va umbla in intuneric, ci va avea lumina vietii. Eu sunt. [Lumina lumii, Ioan 8,12-30]. Vezi la cap. 1,4-9; 6,20. Lumina lumii. Dupa cum afirmatia lui Isus cu privire la apa vie (cap. 7,37.38) avea legatura cu ceremonia libatiei cu apa de la Sarbatoarea Corturilor, tot asa afirmatia Lui prin care Se declara ca este Lumina lumii era fara indoiala legata de ceremonia luminilor. Ceremonia aceasta este descrisa in Mishnah dupa cum urmeaza: ,,La sfarsitul celei dintai zile a Sarbatorii Corturilor ei coborau in Curtea Femeilor unde facusera o mare intocmire [o galerie speciala a femeilor]. Acolo erau trei sfesnice de aur cu patru rezervoare de aur in varful fiecaruia si patru scari [potrivit cu Talmudul sfesnicele erau inalte de cincizeci de coti] la fiecare si patru tineri din neam de preoti in a caror mana erau tinute vase continand o suta si douazeci de logi pe care le turnau in rezervoare. ,,Din pantalonii uzati si cingatoare uzate de-ale preotilor ei faceau festile si cu ele aprindeau candelele; si nu era nici o curte in Ierusalim care sa nu fi fost luminata de lumina locului de unde se scotea apa. ,,Oamenii evlaviosi si cu fapte bune obisnuiau sa danseze inaintea lor cu torte aprinse in maini si sa cante cantece de laude. Si leviti nenumarati cu harpe, lire, timbale si trambite si alte instrumente muzicale se aflau pe cele cincisprezece trepte care coborau de la Curtea Izraelitilor la Curtea Femeilor, corespunzand celor cincisprezece Cantari ale Treptelor din Psalmi [Psalmii 120134]. Pe acestea stateau Levitii cu instrumentele lor muzicale si isi cantau cantarile” (Sukkah 5, 2-4, ed. Soncino a Talmudului, p. 242, 243; cf. DA 463). Pentru insemnatatea lui Isus ca ,,adevarata lumina” vezi la cap. 1,4; cf. DA 464, 465. In intuneric. In unul din comentariile lor asupra cartii Exodului, iudeii prezinta cuvintele Torei (Legea) ca luminand pe acela care se ocupa de studiul lor. Cu privire la cel care nu se ocupa de studierea lor sau nu le cunoaste, comentariul zice: ,,El se poticneste de o piatra; apoi da de un sant, cade in el si se izbeste cu fata de pamant – si toate acestea pentru ca nu are o candela in mana. La fel este cu omul obisnuit, care nu are Tora in el insusi; se impiedica de pacat, se poticneste si moare” (Midrash Rabbah, la Exod. 20,20, ed. Soncino, p. 349). Iudeii aveau pe Cineva care statea in mijlocul lor, care era mai mare decat Tora, deoarece El Insusi le daduse Tora. El era izvorul luminii din Tora (vezi PP 366). Dar rabinii intunecasera atat de mult lumina aceea cu traditiile lor, incat acela care incerca sa umble in lumina Torei asa cum era interpretata de rabini, umbla de fapt in intuneric. Lumina vietii. Expresia aceasta poate fi interpretata ca lumina care este viata, sau care da viata, sau care isi are obarsia in viata. Nu numai ca Isus este lumina; El este si viata (cap. 11,25; 14,6; vezi la cap. 1,4). Cel care Il primeste, primeste viata: ,,Cine are pe Fiul, are viata” (1 Ioan 5,12). In Isus este ,,viata, originara, neimprumutata, nederivata” (DA 530). El a venit pe acest pamant pentru ca oamenii ,,sa aiba viata si s-o aiba din belsug” (Ioan 10,10). ,,Dumnezeu ne-a dat viata vesnica si aceasta viata este in Fiul Sau” (1 Ioan 5,11). 8:13 La auzul acestor vorbe, Fariseii I-au zis: Tu marturisesti despre Tine insuti: deci marturia Ta nu este adevarata. Marturia Ta nu este adevarata. Dupa incidentul de la Betesda Isus Insusi expusese principiul la care iudeii faceau acum apel (cap. 5,31). Legea lui Moise stipula clar ca in cazurile de pedeapsa cu moartea marturia unui singur om nu era deajuns pentru condamnare (Numeri 35,30; Deuteronom 17,6). Principiul acesta apare si in Mishnah: ,,Nimeni nu poate marturisi cu privire la sine” (Ketuboth 2. 9. ed. Soncino a Talmudului, p. 151). ,,O persoana nu este autorizata [sa zica ,,sfintit”] despre sine insusi” (Rash Hashanah 3. 1, ed. Soncino a Talmudului, p. 113). 8:14 Drept raspuns, Isus le-a zis: Chiar daca Eu marturisesc despre Mine insumi, totusi marturia Mea este adevarata; caci Eu stiu de unde am venit si unde Ma duc, dar voi nu stiti nici de unde vin nici unde Ma duc. Marturia Mea este adevarata. Marturia cu privire la sine a cuiva nu este in mod necesar falsa. Marturia unui om cinstit ar fi vrednica de incredere. Isus, fiind Cine era, o Fiinta divina, si venind de la Dumnezeu, care nu poate sa minta (Tit 1,2), ar spune cu siguranta adevarul. Dar iudeii faceau din El un om obisnuit. Ei nu recunosteau nici obarsia Lui divina, nici destinul Lui. Mai mult, daca se cerea o marturie colaterala, El avea una: Tatal, care-L trimisese, era cu El (Ioan 8,16.18; vezi la cap. 5,31-39). 8:15 Voi judecati dupa infatisare; Eu nu judec pe nimeni. Dupa infatisare. [,,Dupa trup”, KJV]. Ei judecau partea omeneasca a lui Isus, neintelegand dumnezeirea Lui. Expresia aceasta apare si in 1 Corinteni 1,26; 2 Corinteni 5,16. Comparati Ioan 7,24. Eu nu judec pe nimeni. Lucrarea prezenta a lui Isus nu era aceea de a judeca, ci de a mantui (vezi la cap. 3,17). El nu va judeca ,,viii si mortii” mai devreme de sfarsitul veacului (2 Timotei 4,1; cf. Fapte. 10,42; 2 Corinteni 5,10). 8:16 Si chiar daca judec, judecata Mea este adevarata, pentru ca nu sunt singur, ci Tatal, care M-a trimis, este cu Mine. Judecata Mea. Vezi la v. 14. 8:17 In Legea voastra este scris ca marturia a doi oameni este adevarata: Legea voastra. Expresia aceasta apare din nou in cap. 10,34; si expresia comparabila ,,Legea lor”, in cap. 15,25. Pasajele acestea nu trebuie sa fie interpretate ca insemnand ca Isus se lepada de Lege sau ca era potrivnic ei. El nu venise sa nimiceasca Legea sau proorocii (Matei 5,17). El Insusi daduse preceptele sfinte lui Moise. Prin ,,Legea voastra” intelegea fie Legea pe care ei pretindeau ca o explica, o apara si o tin, fie interpretarea lor traditionala a ei (vezi la Marcu 7,5-13). Marturia a doi oameni. Vezi Deuteronom 17,6; 19,15; cf. Numeri 35,30. 8:18 deci despre Mine insumi, marturisesc Eu, si despre Mine marturiseste si Tatal, care M-a trimis. Marturiseste. Vezi la v. 14. 8:19 Ei I-au zis deci: Unde este Tatal Tau? Isus a raspuns: Voi nu Ma cunoasteti nici pe Mine, nici pe Tatal Meu. Daca M-ati cunoaste pe Mine, ati cunoaste si pe Tatal Meu. Unde este Tatal Tau? Cuvintele acestea sunt probabil vorbite cu dispret si cu o posibila aluzie la imprejurarile nasterii lui Isus. Nici pe Tatal Meu. Isus arata adevarata cauza a necunoasterii din partea lor Tatalui si anume neglijarea din partea lor a mijloacelor prin care Tatal alesese sa Se descopere. Mijloacele erau atunci la indemana. Isus descoperea caracterul si persoana Tatalui inaintea lor (vezi la cap. 1,14). Daca L-ar fi cunoscut cum trebuie pe Isus, L-ar fi cunoscut si pe Tatal Sau. Ucenicilor Sai Isus le spunea: ,,Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine. Daca M-ati fi cunoscut pe Mine, ati fi cunoscut si pe Tatal Meu” (cap. 14,6.7). 8:20 Isus a spus aceste cuvinte, pe cand invata pe norod in Templu, in locul unde era vistieria; si nimeni n-a pus mana pe el, pentru ca inca nu-I sosise ceasul. Cutia pentru daruri. Pentru amplasarea ,,cutiei pentru daruri” unde Isus a invatat vezi la Marcu 12,41. Probabil era in Curtea Femeilor, deoarece femeile aveau intrare la ea (Marcu 12,41). Vezi Josephus, Razboi V. 5. 2. (200). Inca nu-I sosise. Vezi la v. 6. 8:21 Isus le-a mai spus: Eu Ma duc, si Ma veti cauta, si veti muri in pacatul vostru; acolo unde Ma duc Eu, voi nu puteti veni. Ma veti cauta. Vezi la cap. 7,24. Veti muri in pacatul vostru. Multi din ascultatorii Lui urmau sa-L caute prea tarziu, dupa ce descoperisera prea tarziu ca El era Mesia pe care ar fi trebuit sa-L fi primit cata vreme avusesera prilejul sa faca asa ceva. Dar usa milei urma sa se inchida pentru ei. Rezultatul urma sa fie ca ei aveau sa piara in pacatele lor, fara indulgenta sau iertare (vezi la Ieremia 8,20). 8:22 Atunci Iudeii au zis: Doar n-o avea de gand sa se omoare, de zice: Unde Ma duc Eu, voi nu puteti veni! N-o avea de gand sa se omoare? Forma intrebarii in textul grec arata ca se asteapta un raspuns negativ. Sugestia este foarte diferita de aceea din cap. 7,35. Unii au presupus ca iudeii se refereau la ,,cel mai intunecat loc din Hades”, unde, declara Josephus (Razboi iii. 8. 5. [375]), sunt consemnati sinucigasii. Locul ar fi inaccesibil pentru cei vii. Intrebarea nu era cu totul nelalocul ei: Isus urma sa moara, iar moartea Lui urma sa-L aseze dincolo de posibilitatea ca ei sa ajunga la El. Dar El urma sa mearga la cer, un loc unde ei, in nepocainta lor, nu aveau sa ajunga niciodata, nu in Hades asa cum ar fi intentionat ei sa lase sa se inteleaga. Intrebarea lor din cap. 7,35 era la fel de vag profetica. Dupa moartea Lui emisarii Sai urmau sa mearga la iudeii imprastiati printre Neamuri si, de asemenea, sa invete Neamurile (Fapte. 1,8). 8:23 Voi sunteti de jos, le-a zis El; Eu sunt de sus: voi sunteti din lumea aceasta, Eu nu sunt din lumea aceasta. De jos. Vezi la cap. 3,31. Contrastul este intre lumea aceasta prezenta si cer (cf. Coloseni 3,1). Ei odraslesc din lumea aceasta de jos; in consecinta ei sunt influentati de consideratiuni trase din cele pamantesti, senzuale, superficiale si trecatoare. Isus venea din cer ca Rascumparator al omului, Mesia cel de multa vreme asteptat. Cu privire la acest mare fapt cautase Isus sa le lumineze mintea. 8:24 De aceea v-am spus ca veti muri in pacatele voastre; caci, daca nu credeti ca Eu sunt, veti muri in pacatele voastre. Veti muri in pacatele voastre. In ce priveste mantuirea iudeii era dependenti de primirea Eliberatorului pe care Il trimisese Dumnezeu. In nimeni altul nu era mantuire (Fapte. 4,12). Lepadarea din partea lor a Mantuitorului i-a lasat fara o mantie care sa le acopere pacatele (Ioan 15,22). Eu sunt. Gr. ego eimi. Aceeasi expresie apare in v. 28, 58 si din nou in cap. 13,19. In LXX-a ego eimi reprezinta ebr. ’ani hu’, literal, ,,eu sunt acela” (Deuteronom 32,39; Isaia 43,10). Tocmai legatura aceasta i-a determinat fara indoiala pe unii traducatori sa adauge pe ,,acela” in pasajul de fata. Comparati expresia ,,Eu sunt Cel ce sunt” (Gr. ego eimi ho on) (Exod 3,14). S-ar putea sa fi fost o aluzie directa la Isaia 43,10, unde formularea este impresionant de asemanatoare cu pasajul de fata, ,,ca sa stiti, ca sa Ma credeti si sa intelegeti ca Eu sunt”. Vezi la Ioan 6,20. 8:25 Cine esti Tu? I-au zis ei. Isus le-a raspuns: Ceea ce de la inceput va spun ca sunt. Cine esti Tu? Literal, ,,Tu, cine esti tu?” Era o neclaritate in afirmatia lui Isus si astfel intrebarea de fata era probabil o incercare de a obtine de la El vreo afirmatie care putea fi facuta temeiul unei acuzatii tehnice. Dar Isus a evitat sa dea un raspuns definit la intrebare. De la inceput. Gr. ten archen. A existat multa discutie asupra traducerii acestei expresii, dar in general traducerea aceasta, asa cum apare ea in KJV, RSV, etc., pare preferabila si este usor de sustinut. Unii sugereaza ca expresia ar trebui sa fie redata ,,in primul rand [in esenta]”. Altii sugereaza traducerea ,,totusi” si fac din pasaj o intrebare: ,,Cum se face ca Eu v-am vorbit totusi?” (RV marginal). Totusi, contextul favorizeaza exprimarea ,,de la inceput”. Isus spune in esenta: ,,V-am informat despre acesta tot timpul”. 8:26 Am multe de zis despre voi si de osandit in voi; dar Cel ce M-a trimis, este adevarat; si Eu, ce am auzit de la El, aceea spun lumii. Am multe. Prima parte a acestui verset poate fi tradusa: ,,As putea sa spun multe lucruri despre voi si sa condamn, dar” etc. O astfel de exprimare ofera o mai buna explicatie pentru adversativul ,,dar” decat traducerea obisnuita. Despre voi. Literal, ,,cu privire la voi”. Cel ce M-a trimis. Comparati v. 16; cf. cap. 12,49; vezi la cap. 3,17. 8:27 Ei n-au inteles ca le vorbea despre Tatal. Ei n-au inteles. Pentru ca mintea lor era intunecata din punct de vedere spiritual (vezi la Osea 4,6). 8:28 Isus deci le-a zis: Cand veti inalta pe Fiul omului, atunci veti cunoaste ca Eu sunt, si ca nu fac nimic de la Mine insumi, ci vorbesc dupa cum M-a invatat Tatal Meu. Cand veti inalta. [,,Veti fi inaltat”, KJV]. Referirea este aici la rastignire, desi cuvantul tradus ,,inalta” este folosit si cu privire la inaltarea lui Hristos la dreapta Tatalui (Fapte. 2,33; vezi la Ioan 3,14; cf. Ioan 12,32). Pentru iudei enuntarea era enigmatica, desi unii din cei de fata fara indoiala au inteles-o dupa rastignire. Lucru plin de insemnatate, rusinoasa inaltare pe cruce a fost preludiul adevaratei inaltari a lui Hristos (Filipeni 2,9). Fiul Omului. Vezi la Matei 1,1; Marcu 2,10. Atunci veti cunoaste. Evenimentele legate de rastignire si inviere au dat dovada ca Isus era tot ceea ce El pretindea ca este. Nimicirea Ierusalimului a confirmat profetia lui Isus. Eu sunt. Vezi la v. 24. 8:29 Cel ce M-a trimis, este cu Mine; Tatal nu M-a lasat singur, pentru ca totdeauna fac ce-I este placut. Nu M-a lasat singur. Isus scoate din nou in evidenta unirea Lui cu Tatal (cf. cap. 17,21). El conlucrase totdeauna cu Tatal la scopul si planul divin si facuse totdeauna ceea ce-I era bine si placut. El nu fusese niciodata lasat singur. Tatal marturisise despre placerea Lui in Fiul (Matei 3,17). 8:30 Pe cand vorbea Isus astfel, multi au crezut in El. Au crezut. Mai degraba ,,au inceput sa creada” sau ,,au ajuns sa creada”. 8:31 Si a zis Iudeilor, care crezusera in El: Daca ramaneti in cuvantul Meu, sunteti in adevar ucenicii Mei; A zis. [,,Atunci a zis Isus”, KJV]. [Discutia despre descinderea din Avraam, Ioan 8,31-59]. In El. Literal, ,,pe El”. In v. 30 expresia ,,in El” este o redare literala a textului grec. E posibil ca este intentionata o deosebire intre grupa mentionata in v. 30 si aceea mentionata aici. Exista o deosebire intre a crede in cineva si a crede pe cineva (vezi la cap. 1,12; cf. cap. 3,16). In ultimul caz cineva poate sa creada ca anumite lucruri pe care el le spune sunt adevarate. Daca deosebirea este valabila, schimbarea de atitudine a ,,credinciosilor” care este vadita in restul capitolului este mai usor de explicat. Ramaneti. [,,Staruiti”, KJV]. Gr. meno. Acelasi cuvant este tradus ,,ramaneti” in cap. 15,4-7. Ramanerea in doctrina lui Isus este dovada sinceritatii marturisirii originale de credinta in Isus. In adevar. Gr. alethos, tradusa diferit ,,cu adevarat” (Matei 27,54), ,,adevarat” (Luca 9,27), ,,nu mai incape indoiala” (Matei 26,73), ,,cu adevarat” (1 Ioan 2,5 [G. Gal.]). Rabdatoarea staruire in cuvant in fata unei incercari sau a impotrivirii este semnul ca cineva este cu adevarat ucenic. Isus indemna pe aceia care isi fixasera credinta in El sa ramana statornici. Era primejdia ca multi din ei sa fie ascultatori de felul terenului batatorit sau a celui pietros (vezi la Matei 13,4.5). 8:32 veti cunoaste adevarul, si adevarul va va face slobozi. Adevarul. Un cuvant des intalnit la Ioan. In intelesul lui fundamental adevarul este ceea ce corespunde realitatii. Ca aici, Ioan foloseste adesea cuvantul intr-un inteles mai larg pentru a insemna ce este adevarat in lucrurile cu privire la Dumnezeu si datoriile omului sau, intr-un sens mai restrans, realitatile invatate in religia crestina cu privire la Dumnezeu si implinirea scopurilor Sale prin Hristos. Descoperirea aceasta fusese data prin Isus (cap. 1,17). El era de fapt ,,adevarul” (cap. 14,6). El era ,,plin de har si de adevar” (cap. 1,14). Realitatile acestea cu privire la religia crestina sunt descoperite si de Duhul, care este El Insusi adevarul (1 Ioan 5,6; cf. Ioan 14,17.26) si prin Cuvant (Ioan 17,17). Vezi la cap. 1,14. Va va face slobozi. Adevarurile marete ale Evangheliei fusesera prefigurate in cartile lui Moise si in profeti. Pavel descrie era Vechiului Testament ca o era de ,,slava” si noteaza ca era noua o va depasi cu mult (2 Corinteni 3,9). Dar multe din adevarurile cu privire la religia lui Iehova fusesera intunecate de nascocirile iudeilor. Mintea oamenilor era orbita si un val era asezat pe inima lor cand citeau Vechiul Testament (2 Corinteni 3,14.15). Ei erau legati de traditiile impovaratoare ale batranilor (Matei 23,4; vezi la Marcu 7,1-13) si de pacatele lor (Romani 2,17-24; cf. Romani 6,14; Galateni 4,21). Isus a venit ca sa-i elibereze. El a declarat ca misiunea Lui era ,,sa propovaduiasca robilor de razboi ,,slobozirea” (Luca 4,18). Celor care acceptau adevarul El le fagaduia libertatea (cf. 2 Corinteni 3,17; Galateni 5,1). 8:33 Ei I-au raspuns: Noi suntem samanta lui Avraam, si n-am fost niciodata robii nimanui; cum zici Tu: Veti fi slobozi! Samanta lui Avraam. Pentru lauda iudeilor cu privire la coborarea lor din Avraam (vezi la Matei 3,9; Ioan 3,3.4). N-am fost niciodata robii nimanui. Aceasta era o minciuna, daca era vorba de robia literala. Egiptul fusese pentru ei ,,casa robiei” (Exod 20,2). Perioada judecatorilor fusese intrerupta de repetate oprimari straine. Mai tarziu fusese umilire nationala din partea asirienilor si babilonienilor. Totusi, este posibil ca iudeii sa se refere la libertatea spirituala a sufletului, pe care ei aici, fara indoiala, se falesc ca nu au pierdut-o niciodata. Aceasta s-ar putea reflecta intr-o declaratie a lui Eleazar, capetenia unei bande de iudei, care a rezistat romanilor dupa caderea Ierusalimului: ,,De multa vreme, bravii mei oameni, ne-am hotarat sa nu servim nici romanilor si nimanui altcuiva decat numai lui Dumnezeu, deoarece numai El este adevaratul si indreptatitul Domn al omului” (Josephus, Razboi vii. 8. 6 [323]; ed. Loeb, vol. 3, p. 595). 8:34 Adevarat, adevarat, va spun, le-a raspuns Isus, ca, oricine traieste in pacat, este rob al pacatului. Adevarat. Vezi la Matei 5,18; Ioan 1,51. Traieste in pacat. [,,Savarseste pacat”, KJV]. Adica, potrivit textului grec, in mod obisnuit (vezi la 1 Ioan 3,9). Rob. [,,Slujitor”, KJV]. Gr. doulos, ,,cineva legat”, ,,un sclav”. In Biblie douloi sunt adesea pusi in contrast cu cei liberi (1 Corinteni 12,13; Galateni 3,28; Efeseni 6,8; Coloseni 3,11; Apocalipsa 19,18). Onisim, sclavul fugit, este numit un doulos si Pavel recomanda ca el sa fie tratat mai pe sus decat un doulos (Filimon 16). Expresia ,,robii” [,,in robie”] (Ioan 8,33) vine de la douleo, care exprima ideea verbala a substantivului doulos. Legatura dintre v. 33, 34 este in felul acesta vazuta clar in textul grec. Iudeii ziceau: ,,N-am fost niciodata robii nimanui”; Isus le-a zis: ,,Oricine traieste in pacat, este rob al pacatului”. Figura cu robia fata de pacat este folosita de asemenea de Pavel (Romani 6,16-20). 8:35 Si robul nu ramane pururea in casa; fiul insa ramane pururea. Robul. [,,Slujitorul”, KJV]. Mai degraba ,,robul” (vezi la v. 34). Termenul de slujire al unui rob nu e permanent. El oricand poate sa displaca stapanului sau si sa fie alungat. Nu tot asa este cu fiul. Sangele stapanului sau alearga prin venele sale. El este mostenitorul si ramane in familie cat timp traieste. Iudeii se faleau cu descendenta lor din Avraam (vezi la v. 33), dar Avraam a avut doi fii, unul dintr-o femeie roaba si celalalt dintr-o femeie libera (vezi alegoria din Galateni 4). Iudeii erau sclavi (vezi la Ioan 8,34) si deci in primejdia de a fi lepadati. Dar Fiul putea sa-i emancipeze, schimbandu-le situatia (vezi la cap. 3,3,4; 8,36). 8:36 Deci, daca Fiul va face slobozi, veti fi cu adevarat slobozi. Cu adevarat slobozi. Iudeii se considerau a fi fiii liberi ai lui Avraam si se faleau cu libertatea lor (vezi la v. 33). Ei nu erau dispusi sa-si recunoasca robia, literala sau spirituala. Dar libertatea cu care ei se faleau era falsa. Isus venise sa le ofere adevarata libertate (Romani 8,2; 2 Corinteni 3,17; Galateni 5,1). Liber este numai acela care este liber de pacat. Aceia care doresc libertatea aceasta trebuie sa se adreseze Domnului Isus Hristos si trebuie sa se conformeze conditiilor. E slujba si privilegiul Lui aparte de a elibera pe toti aceia care Il primesc. Numai prin libertatea spirituala putea natiunea sa ajunga la libertatea politica pe care ei o doreau cu atata infocare (vezi vol. IV, p. 3032). 8:37 Stiu ca sunteti samanta lui Avraam; dar cautati sa Ma omorati, pentru ca nu patrunde in voi cuvantul Meu. Samanta lui Avraam. Faptul descendentei literale nu putea fi pus in discutie (cf. v. 33). Sa Ma omorati. Vezi cap. 7,1.19.25; etc. Faptul ca iudeii unelteau uciderea era dovada ca ei erau sclavi ai pacatului (vezi la Ioan 8,34; cf. Romani 6,16). Nu patrunde in voi Cuvantul Meu. [,,Cuvantul Meu nu are loc”, KJV]. Comparati expresia ,,ramaneti in cuvantul Meu” (v. 31). Iudeii nu erau dispusi sa primeasca solia lui Isus, o solie care i-ar fi eliberat din sclavia pacatului (vezi la v. 32). 8:38 Eu spun ce am vazut la Tatal Meu; si voi faceti ce ati auzit de la tatal vostru. La Tatal Meu. Pentru o discutare a stransei asociatii a lui Hristos cu Tatal vezi la cap. 1,1; 5,19. Faceti. Adica, potrivit cu textul grec, in mod obisnuit. Copiii reflecta in mod natural caracteristicile tatalui lor si asculta de poruncile lui. Tatal vostru. Ulterior Isus il identifica cu diavolul (v. 44), exact antiteza Tatalui iubirii nesfarsite. 8:39 Tatal nostru, I-au raspuns ei, este Avraam. Isus le-a zis: Daca ati fi copii ai lui Avraam, ati face faptele lui Avraam. Tatal nostru... este Avraam. Lucrul acesta ei il sustinusera deja (vezi la v. 33). Poate ca vedeau subintelesul afirmatiei lui Isus din v. 38 si nadajduiau sa o pareze. Isus a cautat sa arate ca simpla descendenta fizica din patriarh nu era un avantaj. Dumnezeu apreciaza insusirile de caracter. Comparati argumentatia lui Pavel din Romani 2,28.29; 9,6.7. Faptele lui Avraam. Iudeii erau samanta fizica a lui Avraam, dar nu erau copiii lui spirituali. Un copil adevarat poarta amprenta morala a tatalui. Mishnah descrie pe ucenicii lui Avraam in felul urmator: ,,Ucenicii lui Avraam, tatal nostru, [poseda] un ochi bun, un duh smerit si un suflet plecat” (Aboth 5. 19, ed. Soncino al Talmudului, p. 72). 8:40 Dar acum cautati sa Ma omorati, pe Mine, un om, care v-am spus adevarul, pe care l-am auzit de la Dumnezeu. Asa ceva Avraam n-a facut. Sa ma omorati. Vezi v. 37; cf. cap. 7,1.25. Om. [,,Un om”, KJV]. Gr. anthropos, folosit aici in sensul de persoana. Adevarul. Vezi la v. 32. Singura ,,crima” a lui Isus era ca venise sa le spuna adevarul pe care-l primise de la Dumnezeu. Asa ceva Avraam n-a facut. Avraam asculta de glasul dumnezeiesc. Cand i s-a cerut sa-si paraseasca neamul si casa tatalui sau, el ,,a ascultat si a plecat fara sa stie unde se duce” (Evrei 11,8; cf. Geneza 12,1). Staruitoarea lui umblare in credinta i-a castigat titlul de ,,tatal tuturor celor ce cred” (Romani 4,11). Cand Hristos l-a vizitat pe Avraam in campiile Mamre, Avraam nu a cautat sa-L omoare, ci L-a primit ca pe un oaspete onorat (Geneza 18,1-5). 8:41 Voi faceti faptele tatalui vostru. Ei I-au zis: Noi nu suntem copii nascuti din curvie; avem un singur Tata: pe Dumnezeu. Tatal vostru. Isus ii informase deja pe iudei ca Tatal Lui nu era tatal lor (v. 38), dar inca nu-l identificase pe tatal lor ca fiind diavolul (vezi v. 44). Ei au vazut probabil implicatia si s-au grabit sa o tagaduiasca. Din curvie. Aici este probabil o ironie la presupusele imprejurari ale nasterii lui Isus, subintelesul fiind ca Isus era nascut din curvie. Pe Dumnezeu. Daca Isus Se referea la stramosi spirituali, atunci iudeii revendicau tot atat de mult ca si Isus. Ideea ca Dumnezeu era tatal lui Israel nu era ceva nou (vezi Deuteronom 32,6; Isaia 64,8; etc.). 8:42 Isus le-a zis: Daca ar fi Dumnezeu Tatal vostru, M-ati iubi si pe Mine, caci Eu am iesit si vin de la Dumnezeu: n-am venit de la Mine insumi, ci El M-a trimis. Daca ar fi Dumnezeu Tatal vostru. In mod clar, iudeii nu erau copiii lui Dumnezeu. Daca ar fi fost, L-ar fi primit pe Acela pe care-L trimisese Dumnezeu. Principiul acesta este afirmat in 1 Ioan 5,1.2. De la Mine insumi. Aceasta este o tema des repetata in Evanghelia dupa Ioan. Isus tagaduieste ca este o satisfacere de sine din partea Sa (vezi cap. 7,16.18; etc.). 8:43 Pentru ce nu intelegeti vorbirea Mea? Pentru ca nu puteti asculta Cuvantul Meu. Pentru ca nu puteti asculta. Poate insemnand ,,pentru ca nu puteti suferi sa auziti” (RVS) sau ,,pentru ca nu vreti sa ascultati” (Robertson). Rezultatul era gresita intelegere si gresita interpretare a vorbirii lui Isus. Daca ei erau adevaratii copii ai Tatalui ceresc, ar fi inteles graiul familiei. 8:44 Voi aveti de tata pe diavolul; si vreti sa impliniti poftele tatalui vostru. El de la inceput a fost ucigas; si nu sta in adevar, pentru ca in el nu este adevar. Ori de cate ori spune o minciuna, vorbeste din ale lui, caci este mincinos si tatal minciunii. Diavolul. Literal, ,,barfitorul” (vezi la Matei 4,1). Poftele. Gr. epithumiai, ,,dorintele”, bune (Luca 22,15; Filipeni 1,23), sau, mai adesea, rele (Romani 1,24; 6,12; 7,7.8; etc.). Inrudit cu epithumia este verbul epithumeo, cuvantul redat ,,poftesti” in porunca a zecea asa cum este citata de Pavel in Romani 7,7; 13,9. ,,Poftele tatalui vostru” sunt dorintele rele care il caracterizeaza sau dorintele pe care el le insufla celor care fac voia lui. Vreti sa impliniti. Literal, ,,doriti sa faceti” sau ,,doriti sa practicati”. De la inceput. Aceasta a fost adesea considerata o aluzie la cel dintai omor relatat, acela al lui Abel (Geneza 4,1-8). Dar spiritul uciderii se gaseste in trecut, la inceputul pacatului. Prin rebeliunea lui, Lucifer a atras sentinta mortii asupra sa si asupra ingerilor care s-au unit cu el in revolta lui (2 Petru 2,4). Cand a manat pe primii nostri parinti la pacat, el a adus moartea asupra lor si asupra intregii familii omenesti (Romani 5,12). Dorinta lor de a-L omori pe Isus era dovada stransei afinitati a iudeilor cu arhiomoratorul. Nu sta. O referire la caderea originara a lui Lucifer (Iuda 6; 2 Petru 2,4; vezi la Isaia 14,12-14; Ezechiel 28,12-14). In adevar. Pentru o definitie a adevarului vezi la v. 32. Nu este adevar. Adica, sinceritate. Adevarul si Satana nu au nimic de-a face unul cu altul. Din ale lui. Literal, ,,din [lucrurile] sale”, adica din cele esentiale ale sale. Este natura lui de a minti. Pe de alta parte, Isus nu vorbea de la Sine, ci vorbea adevarul pe care-l auzise de la Tatal (v. 38). Este mincinos. [,,Este un mincinos”, KJV]. Viata lui de minciuna a inceput in cer, unde de prima data a interpretat rau caracterul si scopurile lui Dumnezeu inaintea ingerilor. Prin insinuarile si minciunile sale din Gradina Edenului el a adus caderea primilor nostri parinti (vezi la Geneza 3,4). Talmudul (Sanhedrin 89b, ed. Soncino, p. 596) contine legenda ca inainte de sacrificarea lui Isaac, Satana a incercat sa insufle indoieli in mintea lui Avraam cu privire la Dumnezeu si ca Avraam l-a respins cu cuvintele, ,,Este pedeapsa unui mincinos, ca chiar daca ar spune adevarul, sa nu se asculte la el”. Tatal minciunii. [,,Tatal ei”, KJV]. Potrivit cu textul grec expresia aceasta inseamna fie tatal mincinosului, fie tatal minciunii. Fiecare desemneaza corect pe marele incepator al minciunii. Ca mincinos, Satana a fost indepartat din cer si niciodata nu va mai recastiga domiciliul acolo. Si nici copiii lui, deoarece ,,afara sunt cainii, vrajitorii, curvarii, ucigasii, inchinatorii la idoli si oricine iubeste minciuna si traieste in minciuna” (Apocalipsa 22,15). 8:45 Iar pe Mine, pentru ca spun adevarul, nu Ma credeti. Iar pe Mine. [,,Fiindca Eu”, KJV]. In textul grec ,,Eu” sta in pozitia emfatica. Isus Se evidentiaza prin contrast. Iudeii credeau cu lacomie minciunile facute de arhiinselatorul. El le sugerase conceptiile false cu privire la Mesia (vezi la Luca 4,19). Ei acceptasera lucrurile acestea degraba deoarece le flatau ambitiile personale. Adevarul pe care Isus li-l adusese era neagreabil pentru inimile lor iubitoare de pacat, asa ca l-au respins. Comparati Ioan 3,19. 8:46 Cine din voi Ma poate dovedi ca am pacat? Daca spun adevarul, pentru ce nu Ma credeti? Dovezi. [,,Convinge”, KJV]. Gr. elegcho, ,,a convinge”, ,,a mustra”, aici, cea dintai. Cuvantul este tradus ,,convinsi” [KJV], [,,mustrati” Cornilescu] in v. 9, si ar fi corespunzator tradus asa in cap. 16,8, unde KJV zice ,,mustrati” (vezi comentarii acolo) [,,dovedi” Cornilescu]. Isus apeleaza la cunostintele pe care iudeii le aveau cu privire la viata Lui fara pacat. El Insusi daduse marturie despre intreaga Sa conformare la voia Tatalui (cap. 8,29). In ciuda intregului spionaj al conducatorilor religiosi, nici o pata de pacat nu fusese descoperita. Tacerea lor cu ocazia aceasta confirma marturia Lui. Intrucat in chip tacit admiteau curatenia vietii Lui Isus, absurditatea purtarii lor era data pe fata. Cu privire la absoluta lipsa de pacat a lui Isus vezi 2 Corinteni 5,21; Evrei 4,15; 7,26; 1 Petru 1,19; 2,22; 1 Ioan 3,5. 8:47 Cine este din Dumnezeu, asculta cuvintele lui Dumnezeu; voi de aceea n-ascultati, pentru ca nu sunteti din Dumnezeu. Din Dumnezeu. Comparati Ioan 1,13; 1 Ioan 3,10; 4,6. Asculta. Inclinatia de a lua aminte la cuvantul lui Dumnezeu este un indiciu adevarat al starii inimii. Cineva a remarcat: ,,Nu este un semn mai sigur al naturii nesfintite decat neplacerea fata de cuvantul lui Dumnezeu”. 8:48 Iudeii I-au raspuns: Nu zicem noi bine ca esti Samaritean, si ca ai drac? Nu zicem noi bine? Adica ,,N-avem noi dreptate sa zicem?” Samaritean. Pentru atitudinea iudeilor fata de samariteni vezi cap. 4,9. Drac. O veche acuzatie (vezi Matei 12,24; Ioan 7,20; 10,20). 8:49 N-am drac le-a raspuns Isus; ci Eu cinstesc pe Tatal Meu, dar voi nu Ma cinstiti. N-am drac. Isus trece cu vederea acuzatia ,,esti Samaritean”, poate ca nu merita sa fie luata in consideratie. A fi Samaritean nu era de fapt o dezonoare; la Dumnezeu nu este cautare la fata (Romani 2,11). ,,Nu este nici Iudeu nici grec” (Galateni 3,28), ci ,,orice neam, cine se teme de El si traieste in neprihanire, este primit de El” (Fapte 10,35). In forma de parabola Isus a prezentat ulterior un Samaritean ca un model de iubire de aproapele (Luca 10,33-37). De asemenea, El a observat ca din cei zece leprosi care au fost curatiti, cel care s-a intors sa aduca multumiri era un samaritean (Luca 17,16). Vezi la Matei 12,22-30. Isus a tagaduit acuzatia ca avea un diavol. El a spus iudeilor pusi pe cearta ca, in schimb, El Ii aducea onoare Tatalui Sau, in timp ce ei, la randul lor, Il insultau. 8:50 Eu nu caut slava Mea; este Unul care o cauta si care judeca. Slava Mea. Comparati cap. 5,41; 7,18; 8,54. Unul care o cauta. Adica, Dumnezeu. El este Acela care cauta onoarea Fiului (v. 54). Judeca. Tatal este Acela care va judeca in controversa de fata, aparandu-Si Fiul si osandind pe adversarii Sai. 8:51 Adevarat, adevarat, va spun, ca, daca pazeste cineva cuvantul Meu, in veac nu va vedea moartea. Adevarat, adevarat. Vezi la Matei 5,18; Ioan 1,51. In veac nu va vedea moartea. Ideea aceasta este fara indoiala legata cu aceea din versetul precedent. Isus introdusese subiectul judecatii Tatalui Sau. In judecata aceea, celor care staruie in cuvantul lui Hristos le va fi acordata viata vesnica. Moartea la care se face referire aici nu este moartea fizica de care au parte si dreptii si nelegiuitii la fel, ci a doua moarte, care in cele din urma va desfiinta pe nelegiuiti (Apocalipsa 20,6.14.15). Opusul mortii a doua este viata vesnica (Ioan 3,16), care este prezentata in Scripturi ca fiind acordata credinciosului in clipa in care Il accepta pe Domnul sau (1 Ioan 3,14; 5,11.12; cf DA 388). Biruitorul nu pierde niciodata darul acesta. Descompunerea fizica la moarte si starea de inconstienta dintre moarte si inviere nu-l lipseste de acest dar. Viata lui continua sa fie ,,ascunsa cu Hristos in Dumnezeu” (Coloseni 3,3) pentru a fi transformata in nemurire glorioasa in dimineata invierii. 8:52 Acum, I-au zis Iudeii, vedem bine ca ai drac; Avraam a murit, prorocii de asemenea au murit, si tu zici: Daca pazeste cineva cuvantul Meu, in veac nu va gusta moartea. Acum... vedem bine. [,,Acum cunoastem”, KJV]. Ei socoteau ca acum au dovezi convingatoare ca Isus era sub stapanirea unui demon. Vezi la Matei 12,24. Avraam a murit. [,,Avraam este mort”, KJV]. Literal, ,,Avraam a murit”. Traditia iudaica ulterioara numea noua persoane care au intrat in Paradis fara sa vada moartea, dar Avraam nu era pe lista. Totusi, iudeii au inteles gresit afirmatia lui Isus. Ei s-au gandit ca Isus vorbea de moartea fizica atunci cand a zis ,,nu va vedea moartea” (v. 51). Cu certitudine Avraam trebuie deci sa fi fost crutat de ravagiile mortii, deoarece Isus Insusi marturisise cu privire la dreptatea lui (v. 39, 40). Gusta moartea. O figura obisnuita de vorbire (Matei 16,28; Evrei 2,9). Intelesul ei esential nu este diferit de expresia ,,vedea moartea” (Ioan 8,51), o alta figura folosita de Isus. Deci, iudeii nu-L citau de fapt gresit pe Isus, asa cum ar putea sa para. 8:53 Doar n-ai fi Tu mai mare decat parintele nostru Avraam, care a murit? Si decat prorocii, care de asemenea au murit? Cine te crezi Tu ca esti? Doar n-ai fi Tu mai mare. [,,Esti Tu mai mare?”, KJV]. Constructia greaca arata ca se asteapta un raspuns negativ. Ei probabil banuiau ca Isus va prezenta pretentia ca era Mesia (cf. cap. 5,18). In traditia ulterioara iudeii nu aveau obiectii fata de ideea ca Mesia urma sa fie mai mare decat Avraam (Midras Psalmii 18, sec. 29 [79a], Strack si Billerbeck, Kommentar zum Neuen Testament, vol. 1, p. 980) si o astfel de obiectie nu ar mai putut sa existe acum. Totusi, ei nu erau dispusi sa admita ca Isus era adevaratul Mesia. El nu implinea asteptarile lor cu privire la rolul lui Mesia. Comparati intrebarea femeii Samaritene: ,,Esti Tu mai mare decat parintele nostru Iacov?” (cap. 4,12). 8:54 Isus a raspuns: Daca Ma slavesc Eu insumi, slava Mea nu este nimic; Tatal Meu Ma slaveste, El, despre care voi ziceti ca este Dumnezeul vostru; Ma slavesc Eu insumi. Iudeii intrebasera: ,,Cine Te faci Tu pe Tine Insuti?” Implicatia intrebarii era ca Isus nu avea imputerniciri valabile. Totusi El a tagaduit de repetate ori ca era un trimis cu de-la-Sine-putere (cap. 7,28; 8,28.38.42.50) si afirma acum inca o data ca onoarea Lui venea de la Tatal Lui. Despre care voi ziceti. Vezi v. 41. 8:55 si totusi nu-L cunoasteti. Eu Il cunosc bine; si daca as zice ca nu-L cunosc, as fi si Eu un mincinos ca voi. Dar il cunosc si pazesc Cuvantul Lui. Nu-L cunoasteti. Daca L-ar fi cunoscut pe Dumnezeu, ar fi tinut poruncile Lui (1 Ioan 2,4). L-ar fi primit pe Isus, deoarece El venea de la Dumnezeu (Ioan 8,42). Eu Il cunosc. Vezi la cap. 1,18; cf. cap. 8,42. Un mincinos ca voi. Ei marturiseau ca Il cunosc pe Dumnezeu si totusi, prin faptele lor, Il tagaduiau (vezi 1 Ioan 2,4). 8:56 Tatal vostru Avraam a saltat de bucurie ca are sa vada ziua Mea: a vazut-o si s-a bucurat. o si s-a bucurat." Sa vada ziua Mea. O veche traditie iudaica spunea ca in legatura cu experienta relatata in Geneza 15,9-21, Avraam a primit o descoperire a viitorului. Cartea apocrifa 4 Ezra (2 Ezra in versiunile engleze) contine urmatoarele: ,,Tu ai ales pentru tine pe unul dintre ei al carui nume era Avraam: pe el l-ai iubit si numai lui i-ai descoperit sfarsitul timpurilor in taina noaptea” (3,14, ed. R.H. Charles). A vazut-o si s-a bucurat. Iudeilor le displacea aplicarea din partea Lui a viziunii despre viitor a lui Avraam la Sine. Avraam dorise cu infocare sa Il vada pe Mantuitorul fagaduit si cand i s-a dat descoperirea, s-a bucurat. Prin contrast, iudeii, al caror privilegiu era sa vada zilele lui Mesia in realitate, erau turburati si maniosi. 8:57 N-ai nici cincizeci ce ani, I-au zis Iudeii, si ai vazut pe Avraam! N-ai nici cincizeci de ani. Potrivit cu Numeri 4,3 fiii lui Chehat urmau sa serveasca de la varsta de 30 de ani la aceea de 50 de ani. Varsta de 50 de ani era deci intr-un anumit sens o varsta de pensionare. Dincolo de aceasta, serviciul obligatoriu inceta, dar puteau sa dea ajutor in Cort potrivit cu puterea lor (Numeri 8,25.26). Iudeii, fara indoiala, vorbeau in numere rotunde. Isus era de fapt numai de 33 de ani (vezi p. 242; vezi la Luca 3,23). 8:58 Isus le-a zis: Adevarat, adevarat, va spun ca, mai inainte ca sa se nasca Avraam, sunt Eu. Adevarat. Vezi la Matei 5,18. Enuntarea care avea sa urmeze era cat se poate de solemna si plina de o insemnatate vesnica. Inainte ca sa se nasca Avraam. [,,Inainte de a fi fost Avraam”, KJV]. Mai degraba, ,,inainte ca Avraam sa ajunga la existenta”. Verbul este ginomai ca in cap. 1,6 si nu eimi ca mai tarziu in versetul acesta (vezi la cap. 1,1). Aceeasi combinare de verbe apare in LXX-a la Psalmii 90,2: ,,Inainte ca muntii sa fi fost dati la iveala [ginomai]... din vesnicie in vesnicie tu esti [eimi] Dumnezeu.” Vezi la Ioan 1,1. Eu sunt. Gr. ego eimi, folosit aici in intelesul lui absolut si inteles de iudei ca o revendicare de divinitate (vezi la v. 24). Pentru o discutare a acestui titlu al Dumnezeirii vezi vol. I, p. 170-173. 8:59 La auzul acestor vorbe, au luat pietre ca sa arunce in El. Dar Isus S-a ascuns, si a iesit din Templu, trecand prin mijlocul lor. Si asa a plecat din Templu. Au luat pietre. Intrebarea de unde puteau fi obtinute pietre in Templu isi poate gasi raspunsul in faptul ca Templul lui Irod era inca in curs de construire. Cateva luni mai tarziu iudeii au facut o noua incercare de a-L ucide cu pietre pe Isus pentru ca pretindea divinitatea (cap. 10,30-33). A iesit. Ceasul Lui inca nu venise (vezi la cap. 7,6).COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1 MH 86; 2T 508 1–5 DA 460 1–11 DA 460–462 4, 5 MH 87 6–11 DA 461 7 DA 462; MH 88, 89; 3T 105; 4T 238, 326; 5T 35, 53; 7T 279 10, 11 MH 88 11 MH 89; MM 28; 7T 96; 9T 164 12 CT 28, 512; CSW 175; DA 463, 464, 465; FE 47, 128; GC 312, 476; LS 39; MH 419; MM 203; MYP 63, 169; PP 367; TM 178, 211, 332; 1T 31, 406; 4T 190, 231; 7T 272; 9T 141 12–59 DA 463–475 16 CS 143 25 DA 465 28 DA 21 28, 29 DA 465; MH 488 29 DA 468, 685; GC 469; MB 15; MH 426; PP 372; 8T 208, 289 31 5T 433 31–34 DA 466 32 DA 258; 8T 152, 251 33 COL 268 36–40 DA 466 39 PP 154 39, 40 COL 268 41, 42 DA 467 44 DA 739; Ev 597, 598; EW 90, 228, 264; GC 502; PP 337; TM 365; 4T 623; 5T 137 44–46 DA 467 46 DA 287 47 DA 468; 5T 433, 694, 696 48 COL 381; MB 25 50 DA 21 51, 52 DA 787 56 DA 468; PK 683; PP 154 57, 58 DA 469 59 DA 470; EW 159 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: