Printable ModeIoan, 7
|
7:1 Dupa aceea, Isus strabatea Galilea; nu voia sa stea in Iudea, pentru ca Iudeii cautau sa-L omoare. Dupa aceea. [,,Dupa lucrurile acestea”, KJV]. Expresia tradusa astfel este obisnuita in Ioan (cap. 3,22; 5,1,14; etc.). Ea denota o tranzitie de la o naratiune la alta, dar nu da nici indicatie cu privire la faptul ca intervalul este lung sau scurt. Strabatea. [,,Umbla”, KJV]. Gr. peripateo, literal, ,,a umbla imprejur”, metaforic ,,a trai”, ,,a-si petrece viata”, etc. Aici se aplica atat sensul literal, cat si cel metaforic. Iudeii. [,,Iudeimea”, KJV]. Mai degraba, Iudea, spre deosebire de Galileea, Samaria, Perea si Idumea. Sa-L omoare. Vezi cap. 5,18. Judecarea inaintea Sinedriului relatata in cap. 5 a avut loc cam cu un an inainte de evenimentele din cap. 6,1 la 7,1. La scurt timp dupa aducerea la judecata Isus Se retrasese in Galileea (vezi la Matei 4,12) si cam dupa un an a tinut predica despre Painea vietii (Ioan 6), cu care s-a terminat lucrarea Lui activa in Galileea. La data aceea ,,Pastele... erau aproape” (cap. 6,4) si expresia ,,nu voia sa stea in Iudea” (cap. 7,1) lasa sa se inteleaga ca Isus nu a luat parte la Pastele care se apropia (cf. DA 395). 7:2 Si praznicul Iudeilor, praznicul zis al Corturilor, era aproape. Corturilor. [La Sarbatoarea Corturilor, Ioan 7,2-13. Vezi harta p. 222; diagrama p. 229, 231]. Sarbatoarea aceasta incepea la cincisprezece Tisri (Levitic 23,34). Intervalul de la Paste la Corturi era de aproape sase luni. Sarbatoarea tinea sapte zile, timp in care israelitii locuiau in colibe, in amintirea locuirii lor in corturi cand au iesit din Egipt (Levitic 23,40-42; cf. Neemia 8,16). In plus ziua a opta trebuia sa fie un ,,sabat” (Levitic 23,39). Ca si Sarbatoarea Azimilor si Sarbatoarea Secerisului (Ziua Cincizecimii), aceasta Sarbatoare a Strangerii Roadelor era una din cele ,,de trei ori... pe an” cand fiecare iudeu de parte barbateasca era obligat sa se infatiseze inaintea Domnului (Exod 33,14; Deuteronom 16,16). Josephus spune ca acesta era ,,considerata deosebit de sfanta si de importanta de evrei” (Antichitati viii. 4. 1 [100]). Era, in acelasi timp, un monument de multumire pentru eliberarea nationala si o bucurie anuala la sfarsitul fiecarei strangeri a roadelor (Levitic 23,42,43; Deuteronom 16,13-16). 7:3 Fratii Lui I-au zis: Pleaca de aici, si du-Te in Iudea, ca sa vada si ucenicii Tai lucrarile, pe care le faci. Fratii Lui. Pentru o discutie despre fratii lui Isus vezi la Matei 1,18.25; 12,46; cf. DA 450, 451. Ei inca nu credeau in El (Ioan 7,15; vezi EGW Material suplimentar la Fapte. 1,14). Pleaca de aici. ,,Fratii” lui Isus erau dezamagiti de El. Ei nu puteau sa inteleaga felul Lui de purtare. Se mirau de ce nu profita de pe urma popularitatii Lui. Fara indoiala ei se gandeau la slava si folosul personal care avea sa le revina daca El Isi afirma mesianitatea. Acum cand multi din ucenicii Lui Il lepadasera (cap. 6,66), fratii acestia nadajduiau probabil ca prin manifestarea puterii Lui in orasul capitala, centrul religios al natiunii, El ar fi putut sa recastige ceva din prestigiul Sau pierdut. Ucenicii Tai. Lucrarea in Iudea produsese doar rezultate slabe (vezi la Matei 4,12; Ioan 3,22). Totusi Isus avea ucenici acolo. De fapt, El parasise Iudea datorita dificultatilor care aparusera din cauza popularitatii Sale intre oamenii din acea regiune (Ioan 4,1-3). 7:4 Nimeni nu face ceva in ascuns, cand cauta sa se faca cunoscut: daca faci aceste lucruri, arata-Te lumii. Lumii. Acesti ,,frati” doreau ca Isus sa Se arate multimilor care se adunau la Ierusalim pentru sarbatoare si sa desfasoare inaintea lor minunile Lui uimitoare. Acolo, nadajduiau ei, conducatorii urmau sa puna la incercare pretentiile Lui si daca El era Mesia si faptele Lui minunate erau autentice, atunci in mijlocul bucuriei sarbatorii, in cetatea imparateasca a domeniului Lui urma sa fie proclamat imparat. Zelul lor era asemanator cu acela al Mariei la sarbatoarea nuntii, care nadajduia ca Isus urma sa dovedeasca celor adunati acolo ca Dumnezeu Il alesese (cap. 2,3.4). 7:5 Caci nici fratii Lui nu credeau in El. Fratii Lui nu credeau. Ei stiau ca El face minuni, deoarece fara indoiala Il vazusera facandu-le. Chiar si acum ei nadajduiau ca El va merge la Ierusalim si va uimi ochii multimilor adunate cu minunile Sale. Dar, in ciuda minunilor, ei erau plini de indoiala si de necredinta. Isus nu a implinit conceptia pe care ei o aveau despre Mesia, iar ei se indoiau ca ar implini-o vreodata. Poate ei socoteau ca El este prea timid si incercau sa-I dea incurajarea care credeau ca Ii trebuie. 7:6 Isus le-a zis: Vremea Mea n-a sosit inca, dar voua vremea totdeauna va este prielnica. Vremea. Gr. kairos, ,,moment prielnic” (vezi la Marcu 1,15). N-a sosit inca. Comparati declaratia lui Isus fata de mama Sa (cap. 2,4). Fratii Lui poate erau bine intentionati in ceea ce propuneau, dar Isus stia mai bine. Pentru El evenimentele vietii erau marcate mai dinainte prin timpuri randuite de Dumnezeu, cu un timp corespunzator pentru implinirea fiecarui scop (vezi la Luca 2,49; Ioan 2,4). Totdeauna este prielnica. [,,Va este totdeauna gata”, KJV]. Ca orice iudeu atent, fratii lui Isus luau parte cu regularitate la sarbatoare, iar ziua anumita pe care ei o alegeau ca sa-si inceapa calatoria nu era fara o insemnatate deosebita. 7:7 Pe voi lumea nu va poate uri; pe Mine Ma uraste, pentru ca marturisesc despre ea ca lucrarile ei sunt rele. Lumea. Fratii Ii cerusera lui Isus sa Se arate lumii (v. 4), dar El le aminteste ca pe El ,,lumea” Il uraste (cf. cap. 15,18). Presupunerile lor (vezi la v. 3 si 4) erau false. Daca El ar fi urmat propunerea lor, El nu ar fi primit aclamatia pe care si-o inchipuiau ei. Pe de alta parte, simpatiile si interesele lor erau in armonie cu acelea ale lumii. In consecinta lumea nu i-ar fi urat, deoarece lumea iubeste ce este al ei (cap. 15,19). Marturisesc despre ea. Oamenilor le displace sa se dea pe fata caile lor rele. Cain a omorat pe Abel ,,pentruca faptele lui erau rele, iar ale fratelui sau erau neprihanite” (1 Ioan 3,12). ,,Oricine face raul, uraste lumina” (Ioan 3,20). 7:8 Suiti-va voi la praznicul acesta; Eu inca nu Ma sui la praznicul acesta, fiindca nu Mi s-a implinit inca vremea. Voi. In textul grec pronumele acesta este in pozitie emfatica. Inca. Dovezile textuale sunt impartite (cf. p. 146) asupra faptului daca cuvantul acesta era in manuscrisul original al Evangheliei. Nu Mi s-a implinit inca vremea. Vezi la v. 6. Inca. Cuvantul acesta a fost adaugat de traducatori. Nu suntem informati cat timp a ramas Isus in Galileea. El a sosit la Ierusalim cam pe la mijlocul sarbatorii (v. 14). 7:9 Dupa ce le-a spus aceste lucruri, a ramas in Galilea. Verset ce nu a fost comentat. 7:10 Dupa ce s-au suit fratii Lui la praznic, S-a suit si El, dar nu pe fata, ci cam pe ascuns. Pe ascuns. Expresia aceasta sugereaza ca El nu a calatorit pe drumurile obisnuite ale caravanelor. El a ales probabil un drum rareori folosit, prin tinutul Samariei (vf. DA 452). 7:11 Iudeii Il cautau in timpul praznicului, si ziceau: Unde este? Iudeii. Prin expresia aceasta Ioan se refera de obicei la reprezentantii oficiali ai natiunii si nu la poporul de rand (v. 12,25). Era, fara indoiala, multa incertitudine cu privire la faptul daca Isus urma sa fie de fata la sarbatoare. El lipsise de la Pastele precedent (vezi la cap. 6,1; 7,1). Unde este? Literal ,,Unde este acela?” ,,Acela unul”, Gr. ekeinos, ar putea fi folosit aici intr-un sens depreciativ. 7:12 Noroadele vorbeau mult in soapta despre El. Unii ziceau: Este un om bun. Altii ziceau: Nu, ci duce norodul in ratacire. Noroadele. [,,Oamenii”, KJV]. Adica, peregrinii din diferite regiuni, inclusiv cei din Galileea care fusesera de fata cand cei 5.000 fusesera hraniti si incercasera sa-L incoroneze pe Isus ca imparat (cap. 6,1-15). Cand Isus le-a dejucat straduintele, ei au cartit (v. 41; cf. v. 61). Ei fara indoiala au continuat carteala lor la sarbatoare si au molipsit pe altii prin atitudinea lor. Aici cuvantul pare sa insemne o discutie infranata, mai mult sau mai putin in taina, si nu o plangere pe fata. Afirmatia, ,,este bun” nu pare sa fie o plangere. Bun. Gr. agathos, ,,bun” din punct de vedere moral. Folosind cuvantul in sensul lui absolut, Isus vorbea despre Dumnezeu ca Singurul care este ,,bun” (vezi la Matei 19,17). Unii din multime ajunsesera convinsi ca Isus era cu adevarat Mesia si isi aparau convingerea, desi nu pe fata (Ioan 7,13). Duce norodul in ratacire. [,,Inseala”, KJV]. Gr. planao, ,,a duce in ratacire”, ,,a abate”. Conducatorii iudei se refereau la Isus numindu-L ,,inselatorul” (Matei 27,63). 7:13 Totusi, de frica Iudeilor, nimeni nu vorbea de El pe fata. De frica Iudeilor. Comparati cap. 19,38; 20,19. 7:14 Pe la jumatatea praznicului, Isus S-a suit la Templu. Si invata norodul. [,,Acum”, KJV]. [Invatand in Templu, Ioan 7,14-52. Vezi harta p. 222]. Jumatatea. Intrucat sarbatoarea tinea pana in a opta zi, mijlocul era probabil ziua a patra (cf. la v. 2,37). 7:15 Iudeii se mirau, si ziceau: Cum are omul acesta invatatura, caci n-a invatat niciodata? Se mirau. Literal ,,se mirau mereu”. Carte. [,,Litere”, KJV]. Gr. grammata. Cuvantul poate denota simbolurile aparte ale alfabetului (Luca 23,38), corespondenta (Fapte. 28,21), carti sau scrieri (Ioan 5,47), ,,[sfintele] scripturi” (2 Timotei 3,15), sau invatatura, elementara sau mai avansata, Ultima definitie pare sa se aplice cel mai bine aici. Surpriza nu era ca Isus putea sa citeasca sau sa scrie, ci ca El era atat de bine informat si ca era in stare sa tina o cuvantare atat de savanta. Ei stiau ca El nu fusese invatat in scolile rabinice. O persoana cu adevarat educata, potrivit cu definitia lor, era cineva care nu numai ca primise instructiunile de la un profesor recunoscut, dar si ca fusese de aproape asociat cu el si-i servise. Auto-instruirea din Scripturi nu era ceva nemaipomenit, dar o astfel de instruire era privita ca mult inferioara fata de invatatura recunoscuta din scolile rabinice. Vezi Talmud Sotah 22a, ed. Soncino, p. 109, 110. 7:16 Isus le-a raspuns: Invatatura Mea nu este a Mea, ci a Celui ce M-a trimis pe Mine. Invatatura. Gr. didache, ,,invatatura”, de la didasko, ,,a invata”, un cuvant care apare de 97 de ori in Noul Testament si este tradus corespunzator cu ,,a invata”. Nu este a Mea. Isus tagaduia ca-Si facuse auto-instruirea si, in acelasi timp, pretindea un izvor mult mai inalt decat scolile rabinice. Dumnezeu Insusi Ii fusese invatatorul. Ce M-a trimis. O expresie obisnuita in Ioan (cap. 4,34; 5,30; 6,38; etc. vezi la cap. 3,17). 7:17 Daca vrea cineva sa faca voia Lui, va ajunge sa cunoasca daca invatatura este de la Dumnezeu, sau daca Eu vorbesc de la Mine. Daca voieste cineva sa faca voia Lui. [,,Va face voia Lui”, KJV]. Sau ,,doreste sa faca voia lui”. Propozitia aceasta poate fi tradusa ,,daca voia cuiva este sa faca voia lui” (RSV). Cel care in mod sincer doreste sa faca voia lui Dumnezeu va fi luminat de Dumnezeu si facut in stare sa evalueze corect pretentiile altora. O conditie prealabila pentru a primi lumina este ca cercetatorul dupa adevar sa fie dispus sa urmeze lumina ce ar putea fi descoperita. Pentru comentariul cu privire la felul cum ne putem asigura din Biblie care este voia lui Dumnezeu, vezi la Ezechiel 22,28. Dificultatea de a descoperi ,,care este adevarul” in religie este un subiect obisnuit de plangere intre oameni. Ei atrag atentia la multele deosebiri care predomina printre crestini in materie de doctrina si spun ca nu sunt in stare sa decida cine are dreptate. In mii de cazuri aceasta declarata incapacitate de a descoperi adevarul devine o scuza pentru a trai fara nici o religie. 7:18 Cine vorbeste de la sine, cauta slava lui insusi; dar cine cauta slava Celui ce l-a trimis, acela este adevarat, si in el nu este strambatate. Slava. Gr. doxa, aici inseamna ,,onoare”, ,,faima”, ,,reputatie”. Invatatorii cu de-la-sine-putere se mandresc cu cunostintele lor si cauta lauda si onoare de la oameni. Mandria si inaltarea de sine sunt rau vazute de cer (vezi Matei 6,2.5.16). Acela care da pe fata aceste caracteristici nu este un invatator adevarat. Adevarat. Gr. alethes, cand este folosit cu privire la persoane, ca aici, ,,autentic”, ,,adevarat”, ,,onest”. Adjectivul este aplicat la Isus (Matei 22,16; Marcu 12,14; Ioan 7,18) si la Dumnezeu (Ioan 3,33; 8,26; Romani 3,4), dar in Noul Testament nu este aplicat la fiinte omenesti decat numai in 2 Corinteni 6,8. Alethes este comparat aici cu expresia ,,nu este nedreptate”. Implicatia in contrastul scos aici in evidenta este ca invatatorii cu de-la-sine-putere cu o exagerata apreciere a propriei lor importante si a propriului lor merit sunt nesinceri, necinstiti si nedrepti. 7:19 Oare nu v-a dat Moise Legea? Totusi nimeni din voi nu tine Legea. De ce cautati sa Ma omorati? Nu v-a dat Moise? Forma intrebarii in textul grec arata ca este asteptat un raspuns pozitiv. Intrebarea era una la care toti ascultatorii lui Hristos ar fi dat un raspuns afirmativ. Moise era mijlocitorul prin care legile lui Dumnezeu au fost date lui Israel (Levitic 1,1.2; 4,1.2; etc.; cf. Ioan 1,17). Poporul il tinea in cel mai mare respect si spunea ca il asculta cat se putea de credincios. ,,Legea” este folosita aici in intelesul general al instructiunilor Pentateucului. Nimeni din voi. Isus Isi dezvolta argumentatia pe premiza pusa in v. 17. Voia lui Dumnezeu era cuprinsa in Pentateuc, dar iudeii nu ascultau de voia aceasta. In consecinta ei erau incapabili de a judeca daca invataturile lui Isus erau din cer sau nu. Sa ma omorati. Vezi Ioan 5,16.18; vezi la Matei 20,18. Limitele ascultarii de voia divina sunt prea adesea marcate de prejudecatile si de opiniile cu privire la ceea ce inseamna ascultare. Prea multi sunt multumiti doar cu ceea ce este numai exterior. Prea putini se straduiesc sa obtina de la Hristos dreptatea Lui desavarsita. 7:20 Norodul I-a raspuns: Ai drac. Cine cauta sa Te omoare? Drac. [,,Diavol”, KJV]. Gr. daimonion, ,,demon”. Comparati acuzatia din Matei 9,34; 11,18. 7:21 Drept raspuns, Isus le-a zis: O lucrare am facut, si toti va mirati de ea. O lucrare. Adica, vindecarea slabanogului in ziua Sabatului cu prilejul ultimei Sale vizite la Ierusalim, cu 18 luni mai inainte (cap. 5; cf. DA 450). 7:22 Moise v-a dat porunca privitoare la taierea imprejur nu ca ea vine de la Moise, ci de la patriarhi si voi taiati imprejur pe om in ziua Sabatului. Taierea imprejur. Pentru porunca vezi la Levitic 12,3. De la patriarhi. [,,De la parinti”, KJV]. Taierea imprejur nu era de la Moise. Ea fusese introdusa pe vremea lui Avraam ca semn al legamantului (Geneza 17,10-14; cf. Rom 4,11). In ziua Sabatului. Potrivit cu Mishnah, iudeilor le era ingaduit sa savarseasca in Sabat toate lucrurile necesare pentru taierea imprejur (Shabbath 18. 3, ed. Soncino al Talmudului, p. 641). Rabi Jose spunea: ,,Taierea imprejur este un mare precept, deoarece depaseste [severitatea] Sabatului” (Mishnah Nedarim 3. 11, ed. Soncino al Talmudului, p. 93). 7:23 Daca un om primeste taierea imprejur in ziua Sabatului, ca sa nu se calce Legea lui Moise, de ce turbati de manie impotriva Mea, pentru ca am insanatosat un om intreg in ziua Sabatului? Ca sa nu se calce. Rabi Eliezer (c. anul 90 d.Hr.), a carui gandire probabil reflecta pe aceea a conducatorilor iudei de pe vremea lui Hristos, judeca in felul acesta: ,,Circumciderea depaseste Sabatul; de ce? Deoarece odata amanata dincolo de timpul randuit el ar fi supus din cauza aceasta nimicirii. ... Daca ea depaseste Sabatul datorita unuia din madularele sale, n-ar trebui sa depaseasca Sabatul pentru ca intregul lui trup [ar fi in primejdie de moarte]?” (Tosefta Shabbath 15. 16, citat in Strack si Billerbeck, Kommentar zum Neuen Testament, vol. 2, p. 488). Am insanatosit un om intreg. Circumciderea cuprindea indreptarea numai a unui madular al corpului. Isus indreptase intregul corp. Urmatoarea enuntare a Talmudului dateaza cam de prin anul 100 d.Hr., dar probabil reflecta o gandire anterioara: ,,Daca taierea imprejur, care este in legatura numai cu unul din cele doua sute patruzeci si opt de madulare ale trupului omenesc, suspenda Sabatul, cu cat mai mult [salvarea] intregului trup suspenda Sabatul!” (Yoma 85b, ed. Soncino, p. 421). Daca viata era in primejdie, iudeii ingaduiau servirea bolnavului; dar daca nu era primejdie imediata, tratamentul era interzis si amanat (vezi la cap. 5,16). Cazul omului slabanog de la Betesda nu intra in categoria aceasta. Suferindul asteptase 38 de ani si, daca s-ar fi amanat vindecarea lui cu inca o zi, nu ar fi facut nici o diferenta. Astfel, potrivit cu traditia iudeilor, Isus era condamnat. Totusi, rationamentul lor era nelogic. Daca ingaduiau ca circumcizia sa calce Sabatul, cu atat mai mult ar fi trebuit sa ingaduie un act de vindecare ca acela pe care il savarsise Isus. In plus, ei ingaduiau ca Sabatul sa fie calcat de repetate ori, deoarece in fiecare Sabat se savarseau multe circumcideri, iar Isus era condamnat pentru ,,o lucrare” (cap. 7,21). 7:24 Nu judecati dupa infatisare, ci judecati dupa dreptate. Nu judecati. Mai bine, ,,incetati de a judeca”. Adica, opriti obiceiul vostru de a judeca dupa infatisare. Infatisare. Comparati Deuteronom 16,18-20; 1 Samuel 16,7. Judecati dupa dreptate. [,,Judecati judecata dreapta”, KJV]. Astfel de judecati ar fi dus la concluzia ca faptele de indurare ca aceea pe care o facuse Isus in Sabat nu erau o violare a legii Sabatului. Legea traditionala iudaica cu privire la Sabat cuprindea numeroase prevederi prin care legea putea fi ocolita. De pilda, erau legi riguroase care interziceau purtarea de poveri in Sabat, totusi, daca iudeii doreau sa transporte un obiect in ziua aceea, ei aveau mijloace de a-si implini legal scopul. Urmatoarea enuntare din Mishnah ilustreaza lor legalitatea lor fictiva: ,,Daca cineva duce [un articol] fie cu dreapta sau cu stanga sa, in poala hainei lui sau pe umar, este vinovat, deoarece asa era felul de a transporta al fiilor lui Kohat. In felul invers, [de ex.], cu piciorul, in gura, cu cotul, in ureche, in par, in cingatoare sau cu gura in jos, intre curea si camasa, in tivul camasii sale, in ghetele sau sandalele sale, nu este vinovat, deoarece nu [l-a] purtat asa cum poarta oamenii [in general]” (Shabbath 10.3, ed. Soncino a Talmudului, p. 339, 340). 7:25 Niste locuitori din Ierusalim ziceau: Nu este El acela, pe care cauta ei sa-L omoare? Din Ierusalim. Locuitorii din Ierusalim sunt pomeniti aici indeosebi spre a fi distinsi de multimile din Galileea si din alte regiuni departate al Palestinei. Nu este El acela? Forma intrebarii in textul grec arata ca este asteptat un raspuns pozitiv. 7:26 Si totusi, iata ca vorbeste pe fata, si ei nu-I zic nimic! Nu cumva, in adevar, cei mai mari vor fi cunoscut ca El este Hristosul? Ei nu-i zic nimic. Aceasta este intr-adevar o surpriza. Isus vorbeste pe fata si curajos, iar conducatorii iudei tac. Oamenii propun un motiv posibil: ca cercetarea in plus a determinat pe conducatori sa traga concluzia ca Isus este cu adevarat Mesia. Cunoscut. [,,Stiu”, KJV]. Adica, au ajuns sa recunoasca? Oamenii erau gresiti in motivul propus de ei. Conducatorii erau tot atat de hotarati ca si mai inainte sa Il nimiceasca pe Isus. 7:27 Dar noi stim de unde este omul acesta; insa, cand va veni Hristosul, nimeni nu va sti de unde este. Omul acesta. Ei ii cunosteau pe inaintasii lui Isus. ,,Nu este El fiul tamplarului?” spusesera ei candva (Matei 13,55). Totusi, ei parea sa fie necunoscatori despre nasterea Lui in Betleem (Ioan 7,42). Cand va veni Hristosul. [,,Cand vine Hristos”, KJV]. Pentru titlul Hristos, insemnand Mesia, vezi la Matei 1,1; cf. Ioan 1,41. Afirmatia: ,,Nimeni nu va sti de unde este”, nu trebuie sa fie inteleasa ca insemnand ignoranta cu privire la descendenta lui Hristos din semintia lui David, deoarece iudeii erau familiari cu faptul acesta (Matei 22,42). Si nici nu lasa sa se inteleaga necunostinta cu privire la locul de nastere a lui Hristos, deoarece atunci cand Irod a intrebat pe preotii cei mai de seama si pe carturari unde trebuia sa se nasca Hristos, au raspuns: ,,In Betleemul Iudeii” (Matei 2,4,5). Aici este probabil o referire la o credinta populara cu privire la Mesia reflectata intr-o zicala a lui Trifo Iudeul: ,,Dar Hristos – daca S-a nascut cu adevarat si exista undeva – este necunoscut si nici El Insusi nu stie si nu are nici o putere pana vine Ilie Sa-L unga, si sa-L faca cunoscut tuturor” (Iustin Martirul, Dialog cu Trifo 8). 7:28 Si Isus, pe cand invata pe norod in Templu, striga: Ma cunoasteti si Ma stiti de unde sunt! Eu n-am venit de la Mine insumi, ci Cel ce M-a trimis, este adevarat, si voi nu-L cunoasteti. Ma cunoasteti. Isus n-a tagaduit faptele cu privire la descendenta Sa pamanteasca. Si nici nu S-a oprit pentru a combate punctul lor de teologie. In schimb El le-a facut reprosuri cu privire la ignoranta lor in ce priveste Dumnezeu si a afirmat din nou ca n-a venit pe temeiul propriei Sale autoritati (vezi la v. 15, 16). El era cunoscut oamenilor in chipul Sau omenesc, dar dorea ca ei sa-L cunoasca si cu privire la divinitatea Sa si in calitatea de Fiu al lui Dumnezeu. Adevarat. Gr. alethinos (vezi la cap. 1,9). Voi nu-L cunoasteti. [,,Pe care voi nu-L cunoasteti”, KJV]. Iudeii aveau o imagine foarte desfigurata a caracterului Parintelui ceresc. Veacuri de incapatanare si de rebeliune ii impiedicase sa-L vada pe Dumnezeu asa cum era intr-adevar un Parinte bun si milos. Ei Il socoteau aspru si exigent si in multe privinte nu prea deosebit de zeitatile pagane la care se inchinau natiunile inconjuratoare. Prin Isus, Dumnezeu alesese sa corecteze aceste pareri gresite. Cand oamenii priveau la Acela pe care-L trimisese Dumnezeu urmau sa obtina o imagine a ceea ce era de fapt Tatal (vezi la cap. 1,18). Isus declara: ,,Cine M-a vazut pe Mine, a vazut pe Tatal” (cap. 14,9). Lepadandu-L pe Isus, iudeii au lepadat descoperirea pe care Tatal o facuse cu privire la Sine si astfel au mers mai departe in necunoasterea lor de Tatal. 7:29 Eu Il cunosc, caci vin de la El, si El M-a trimis. Eu Il cunosc. Pentru o discutare a stransei legaturi dintre Tatal si Fiul vezi la cap. 1,1.18. 7:30 Ei cautau deci sa-L prinda; si nimeni n-a pus mana pe El, caci inca nu-I sosise ceasul. Ei cautau. Mai de graba, ,,ei au inceput sa caute”. Nu-i sosise. Vezi la v. 6. 7:31 Multi din norod au crezut in El, si ziceau: Cand va veni Hristosul, va face mai multe semne decat a facut omul acesta? Din norod. Spre deosebire de conducatori, care cautau sa-L omoare pe Isus. Mai multe semne. [,,Mai multe minuni”, KJV]. Constructia din textul grec arata ca se astepta un raspuns negativ. Traducerea urmatoare ilustreaza forta acestei constructii: ,,El nu va face mai multe minuni ca acesta, nu-i asa?” Pentru o discutare a minunilor vezi p. 208, 209. 7:32 Fariseii au auzit pe norod spunand in soapta aceste lucruri despre El. Atunci preotii cei mai de seama si Fariseii au trimis niste aprozi sa-L prinda. Fariseii. Secta aceasta era deosebit de ostila lui Isus, iar acum au luat initiativa de a convoca Sinedriul. Preotii cei mai de seama erau in cea mai mare parte Saduchei. Cu privire la Sinedriu vezi p. 67. Spunand in soapta. [,,Murmurau”, KJV]. Gr. gogguzo, aici denotand aparent o discutie sau dezbatere in soapta si nu o plangere (vezi la v. 12). Aprozi. [,,Slujbasi”, KJV]. Probabil politia Templului. 7:33 Isus a zis: Mai sunt cu voi putina vreme, si apoi Ma duc la Cel ce M-a trimis. [,,Le-a”, KJV]. Dovezi textuale favorizeaza (cf. p. 146) omiterea acestui cuvant. Contextul pare sa arate ca Isus a indreptat observatiile Sale aspra poporului in general, nu numai asupra politiei Templului trimisa sa-L aresteze, asa cum ar parea sa arate pronumele ,,le”. Putina vreme. [,,Inca putin”, KJV]. De la Sarbatoarea Corturilor pana la Paste in primavara urmatoare, erau sase luni. Trei ani din lucrarea Lui erau in trecut si mai ramanea numai o jumatate de an. 7:34 Voi Ma veti cauta, si nu Ma veti gasi; si unde voi fi Eu, voi nu puteti veni. Ma veti cauta. Aici probabil o referire la judecata viitoare cand oamenii vor deplange faptul ca L-au respins pe Hristos, dar vor cauta mantuirea in zadar, pentru ca este prea tarziu (vezi Ieremia 8,20; Amos 8,11.12; Matei 7,21-23; 25,11.12; Luca 13,25-30). 7:35 Iudeii au zis intre ei: Unde are de gand sa se duca omul acesta, ca sa nu-l putem gasi? Doar n-o avea de gand sa se duca la cei imprastiati printre Greci, si sa invete pe Greci? Imprastiati. Gr. diaspora, ,,imprastiere”. Cuvantul a fost transferat in alte limbi. Diaspora este un cuvant tehnic referandu-se la iudeii imprastiati in Lumea veche dupa exil. Greci. [,,Neamuri”, KJV]. Literal ,,greci”. Termenul desemneaza adesea natiuni pagane in general (Romani 1,16; 2,9; etc.). Aici probabil sunt intelesi iudeii elenisti. 7:36 Ce inseamna cuvintele acestea, pe care le-a spus: Ma veti cauta, si nu Ma veti gasi; si unde voi fi Eu, voi nu puteti veni? Ce inseamna? [,,Ce fel?”, KJV]. Iudeii nu puteau intelege cuvintele enigmatice. Nici chiar Petru nu putea sa prinda firul afirmatiilor lui Isus (cap. 13,37). 7:37 In ziua de pe urma, care era ziua cea mare a praznicului, Isus a stat in picioare, si a strigat: Daca inseteaza cineva, sa vina la Mine, si sa bea. In ziua de pe urma. Exista o deosebire de pareri asupra faptului daca este vorba de ziua a saptea sau a opta a sarbatorii. Exista o oarecare indoiala asupra faptului daca denumirea ,,ziua cea mare a praznicului” putea pe buna dreptate sa fie aplicata la ziua a opta. Sarbatoarea dura sapte zile (Levitic 23,34), dar ziua a opta era ,,o adunare sfanta” (Levitic 23,36). Daca afirmatia lui Isus face referire la o ceremonie de libatie cu apa imediat precedenta (vezi mai jos; cf. DA 454), pare necesar sa identificam ,,ziua de pe urma” ca fiind ziua a saptea, deoarece pe vremea lui Isus ceremonia era savarsita numai in primele sapte zile ale sarbatorii (vezi Mishnah Sukkah 4, 1, 9, ed. Soncino a Talmudului, p. 193, 226). Daca inseteaza cineva. Aceste cuvinte ale lui Isus se refera fara indoiala la ceremonia de libatie cu apa savarsita in cele sapte zile ale praznicului. Mishnah descrie ceremonia in felul urmator: ,,Cum era [savarsita] libatia cu apa? Un vas de aur continand trei logi era umplut din Siloam. Cand ajungea la Poarta Apei, dadeau un sunet teki’ah [trambitare prelunga], un teru’ah [o nota tremolo] si din nou un teki’ah [trambitare prelunga]. [Preotul atunci]mergea in sus pe urcusul [altarului] si se intorcea spre stanga sa unde erau doua cupe de argint... Cea de la apus era pentru apa si cea de la rasarit pentru vin” (Sukkah 4. 9, ed. Soncino a Talmudului, p. 226). Potrivit cu Talmudul (Sukkah 48b, ed. Soncino, p. 227) cele trei sunari din trambita au legatura cu cele spuse de Scripturi: ,,Veti scoate apa cu bucurie din izvoarele mantuirii” (Isaia 12,3). Ceremonia urma dupa arderea de tot de dimineata (Tosefta Sukkah 3. 16, citat in Strack si Billerbeck, vol. 2, p. 800) si era in legatura cu ritualul jertfei de bautura. Cele doua cupe aveau deschizaturi in legatura cu un canal de scurgere subteran. Marimea deschizaturilor erau de asa fel ca apa si vinul se scurgeau aproximativ in aceeasi durata de timp (Mishnah Sukkah 4. 9, ed. Soncino a Talmudului, 226; Talmud Sukkah 48b, ed. Soncino, p. 229; cf. DA 449). Sa vina la Mine. Timp de sapte zile succesive oamenii fusesera martori la ceremonia libatiei cu apa si participasera la celelalte activitati ale sarbatorii, dar nu fusese nimic care sa satisfaca dorul dupa viata spirituala. In mijlocul lor statea Acela care era izvorul vietii, care putea sa dea apele vii care sa implineasca orice nevoie adevarata. Mii de crestini pot sa marturiseasca cu privire la satisfactia care poate fi aflata in Hristos. Ei au gasit in El mai mult decat asteptasera. Ei gustasera pacea Lui, iar indoielile si temerile lor fusesera inlaturate. Ei aflasera har pe masura nevoii lor si tarie potrivit cu nevoile zilelor lor. In ei insisi fusesera adesea dezamagiti, dar niciodata nu fusesera dezamagiti in Hristos. 7:38 Cine crede in Mine, din inima lui vor curge rauri de apa vie, cum zice Scriptura. Cine crede in Mine. E posibil sa punem la text un semn de punctuatie, asa cum fac unii autori din vechime, asa incat sa se lege propozitia aceasta cu verbul ,,bea” din v. 37. Atunci ideea ar fi: ,,Daca cineva inseteaza sa vina la Mine; cine crede in Mine, sa bea”. Daca aceasta reflecta legatura intentionata, atunci ,,lui” din propozitia urmatoare se refera la Hristos si nu la credincios. Totusi, dovezile par sa fie in favoarea punctuatiei adoptata de KJV, RSV, etc. si sustinuta de parintii greci. Potrivit cu aceasta ,,lui” se refera la credincios care devine el insusi izvorul binecuvantarilor spirituale (vezi mai jos la ,,rauri de apa vie”). Manuscrisele vechi grecesti erau fara punctuatie, iar punctuatia care apare acum in Biblie este lucrarea unor redactori de mai tarziu. Pentru un exemplu de punctuatie defectuoasa vezi la Luca 23,43; cf. la Ioan 4,35.36. Inima. Gr. koilia, aici folosit metaforic pentru fiinta launtrica. Rauri de apa vie. Cel care traieste in comuniune cu Hristos devine el insusi un centru de influenta spirituala. Este in el o putere de viata care, atunci cand este insufletita de credinta, curge ca un rau, ducand viata si inviorare la altii. Adevaratul crestin care intelege un mare adevar care satisface propriile sale dorinte nu se poate abtine multa vreme sa-l exprime. El doreste sa-l transmita altora care cauta ape spirituale. Se formeaza inlauntrul lui un rau de ape pe care nici o stavila nu-l poate opri cu totul (vezi la cap. 4,14). Cum zice Scriptura. [,,Cum a zis Scriptura”, KJV]. Nu este sigur la care pasaj anumit din Scriptura se face referire aici. Poate expresia se refera la gandul precedent sau urmator. Pot fi comparate urmatoarele pasaje: Proverbele 18,4; Isaia 12,3; 44,3; 55,1; 58,11; Ezechiel 47,1; Zaharia 14,8. 7:39 Spunea cuvintele acestea despre Duhul, pe care aveau sa-L primeasca cei ce vor crede in El. Caci Duhul Sfant inca nu fusese dat, fiindca Isus nu fusese inca proslavit. Despre Duhul. Versetul acesta este o paranteza explicativa din partea lui Ioan menita sa clarifice si sa sublinieze gandul anterior. Ioan a scris Evanghelia sa cam la 60 de ani dupa incidentul relatat aici. Intre timp el vazuse lucrarea eficienta a Duhul Sfant in raspandirea Evangheliei. Inca nu fusese dat. Vezi Fapte. 1,4.5.8; 2,1-4. Nu inca proslavit. O referire la moartea si invierea lui Isus (vezi cap. 12,16.23.24). 7:40 Unii din norod, cand au auzit aceste cuvinte, ziceau: Acesta este cu adevarat Prorocul. Proorocul. Vezi la Deuteronom 18,15; Ioan 1,21. In gandirea iudeilor ,,Proorocul” nu pare sa fi fost identificat totdeauna cu Mesia. 7:41 Altii ziceau: Acesta este Hristosul. Si altii ziceau: Cum, din Galilea are sa vina Hristosul? Hristosul. Adica, Mesia (vezi la Matei 1,1). Din Galileea. Comparati cap. 1,46. Argumentele lor sunt bazate pe aparente exterioare. Isus petrecuse cea mai mare parte a vietii Sale acolo si lucrarea Lui fusese restransa la provincia aceea. Ei cunosteau bine profetia din Mica 5,2 (vezi Ioan 7,42), dar separe ca nu cunosteau importanta aceleia din Isaia 9,1.2. 7:42 Nu zice Scriptura ca Hristosul are sa vina din samanta lui David, si din satul Betleem, unde era David? Samanta lui David. Vezi la 2 Samuel 7,12.13. Satul Betleem. Vezi la Mica 5,2. Unde era David. Vezi 1 Samuel 16,1. 7:43 S-a facut deci dezbinare in norod din pricina Lui. S-a facut deci dezbinare. Comparati cap. 9,16; 10,19. 7:44 Unii din ei voiau sa-L prinda; dar nimeni n-a pus mana pe El. Voiau sa-L prinda. Textul grec poate fi redat: ,,voiau sa-L ia”. Unii, probabil din multime, erau acum gata sa treaca la fapte, sau cel putin sa ajute si sa incurajeze pe slujbasii de stat derutati in sarcina lor, dar nimeni n-a pus mainile pe El. Ceasul Lui inca nu venise (vezi la v. 6). 7:45 Aprozii s-au intors deci la preotii cei mai de seama si la Farisei. Si acestia le-au zis: De ce nu L-ati adus? Nu L-ati adus. Vezi v. 32. Membrii Sinedriului erau fara indoiala foarte indignati de faptul ca planul lor de a-L aresta pe Isus fusese dejucat. 7:46 Aprozii au raspuns: Niciodata n-a vorbit vreun om ca omul acesta. Ca omul acesta. Vezi la Matei 7,29. Cu privire la felul precis al vorbirii publice a Domnului ne putem face numai o slaba idee. Actiunea si vocea, expunerea si articularea, sunt lucruri care trebuie sa fie vazute si auzite pentru a fi apreciate. Nu trebuie sa ne indoim ca felul de a vorbi al Domnului era deosebit de solemn, impresionant si izbitor. Era probabil ceva foarte neasemanator cu intonatiile iudaice la citirile din Lege si cu totul deosebit de ceea ce slujbasii si poporul erau obisnuiti sa auda. 7:47 Fariseii le-au raspuns: Doar n-ati fi fost dusi si voi in ratacire? Dusi si voi in ratacire? In textul grec accentul este pe ,,voi”. ,,Voi” este o adaugare la multime (v. 40, 41). Potrivit cu naratiunea, Fariseii n-au intrebat ce se spusese. Hotararea lor era deja luata. In ce-i priveste, Isus este un inselator al poporului (vezi Matei 27,63; cf. Ioan 7,12). 7:48 A crezut in El vreunul din mai marii nostri sau din Farisei? Mai marii. [,,Conducatorii”, KJV]. Adica, autoritatile, membrii Sinedriului si probabil altii. Lipsiti de sprijin biblic, oamenii cauta sa inlocuiasca lipsa prin folosirea fortei si a puterii autoritatii. Oamenii care rezista isi sigileaza adesea marturia cu sangele lor. Viitorul va vedea o incercare asemanatoare din partea autoritatilor civile pentru a reprima adevarul (Apocalipsa 13). 7:49 Dar norodul acesta, care nu stie Legea, este blestemat! Poporul acesta care nu stie. Pe vremuri, iudeii culti se refereau cu dispret la poporul de rand ca, literal, ,,oamenii pamantului”. Ebr. ‘amme ha’ares (singular ‘am ha’ares, aramaic ‘amma’ de’ar‘a’). Vezi p. 55; vezi la cap. 7,52. 7:50 Nicodim, cel care venise la Isus noaptea, si care era unul din ei, le-a zis: Nicodim. Pentru identitatea lui vezi la cap. 3,1. Acela care L-a cautat pe Isus in timpul noptii vorbeste acum in favoarea Lui ziua. Enuntarea Lui era un raspuns la intrebarea lor: ,,A crezut in El vreunul din mai marii nostri sau din Farisei?” (v. 48). 7:51 Legea noastra osandeste ea pe un om inainte ca sa-l asculte si sa stie ce face? Daca nu aude mai intai de la el. [,,Inainte de a-l asculta”, KJV]. Pentru principiul exprimat aici vezi Deuteronom 1,16.17; 17,2-7; 19,15. Nicodim pledeaza pentru un tratament drept si cinstit, potrivit cu prevederile Legii. Cand Isus a fost ulterior arestat si condamnat la moarte, multe reguli ale jurisprudentei iudaice au fost incalcate (vezi Note aditionale la Matei 26, Nota 2). 7:52 Drept raspuns, ei i-au zis: Si tu esti din Galilea? Cerceteaza bine, si vei vedea ca din Galilea nu s-a ridicat nici un proroc. Si tu esti din Galileea? Prin intrebarea aceasta mai marii cauta sa fuga de intrebarea lui Nicodim, o intrebare la care nu putea sa fie decat un singur raspuns. Fariseii lasa sa se inteleaga ca Nicodim se unise cu simpatizantii galieeni ai lui Isus. Gelozia lor fata de provinciali este reflectata in dispretul lor fata de iudeii galileeni mai putini cultivati (vezi la cap. 7,49). Se ridica. Dovezile textuale pot fi citate (cf. p. 146) pentru exprimarea ,,a aparut”. O astfel de exprimare ar scoate in evidenta confuzia gandirii lor, deoarece ei nu ar fi fost in stare sa apere o astfel de generalizare. Iona este descris (2 Regi 14,25) ca fiind din Gat Hefer, un sat din Zabulon, in Galileea de jos (vezi vol. IV, p. 995). Este posibil ca Elcos, locul de nastere al profetului Naum, era si el in Galileea (vezi la Naum 1,1). Contra generalizarii este si marturia lui Rabi Eliezer (c. anul 90 d.Hr.): ,,Nu a fost semintie in Israel din care sa nu se ridice profeti” (Talmud Sukkah 27b, ed. Soncino, p. 121). Daca este adoptata exprimarea ,,ridica”, atunci aplicatia poate fi la viitor, adica, cineva nu s-ar astepta ca un viitor profet sa se ridice din Galileea. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1 MB 2 1–15 DA 447–454 3, 4 DA 450 6 DA 485 6–9 DA 451 10 DA 452 11–13 DA 451 14 DA 452 15 DA 70, 453 16 GC 243 16, 17 DA 455 16–36 DA 455–462 17 CE 61; CM 42; COL 36; CSW 28; DA 258, 459; FE 125, 307; GC 528, 599; PP 384; SC 111; TM 179; 2T 514; 3T 427; 4T 335, 527; 5T 705 18 DA 21 18–22 DA 456 19 TM 75 19–23 TM 76 23–32 DA 457 27, 28 TM 76 33–35 DA 458 37 DA 453, 454; Ed 116; Ev 266; GW 34; MH 179; ML 157; Te 106; 8T 12, 20; 9T 146, 179 37, 38 CT 450; DA 453; Ed 83; MH 103; 7T 276 37–39 PP 412 38 AA 13; Ev 382; PK 233; 6T 274; 7T 24 44–48 DA 459 45, 46 EW 161 46 CSW 48; CT 29, 260; CW 80; DA 251, 459; Ed 81; EW 161; FE 181, 236; MH 23, 52, 469; 5T 433, 747; 6T 248 47, 48 DA 459 51 DA 699 51, 52 TM 370 51–53 DA 460 53 MH 86; 2T 508 7:53 (Si s-a intors fiecare acasa. Verset ce nu a fost comentat. |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: