6:27 Lucrati nu pentru mancarea pieritoare, ci pentru mancarea, care ramane pentru viata vesnica, si pe care v-o va da Fiul omului; caci Tatal, adica, insusi Dumnezeu, pe el L-a insemnat cu pecetea Lui.
Lucrati nu. Munca pe care o mustra aici Isus nu este cea necesara pentru a castiga cele necesare traiului. Mustrarea Lui este indreptata mai degraba contra acelora care duc o astfel de munca pana acolo incat sa neglijeze hranirea sufletului. Ceea ce mustra Isus aici este obiceiul raspandit de a lucra numai pentru lucrurile vremelnice si de a le ignora pe cele vesnice.
Mancarea. Gr. brosis, referindu-se la ceva ce este mancat, de unde hrana in general.
Viata vesnica. Vezi la v. 53, 54.
Insemnat cu pecetea Lui. [,,Sigilat”, KJV]. In vechime sigiliul era folosit in mare masura cum este folosita azi semnatura; el era un semn al atestarii personale sau de proprietate. In cap. 3,33 cuvantul acesta este folosit in primul dintre aceste sensuri, iar in cazul de fata pare sa fie folosit la fel, aratand ca Tatal a certificat ca Isus este Fiul Sau. Toate minunile lui Isus, savarsite cu puterea Tatalui, erau astfel de marturii; totusi, intrucat sigilarea este legata de Pavel indeosebi cu primirea Duhului Sfant, care de obicei insotea botezul (vezi Efeseni 1,13; 4,30), nu pare nelogic sa intelegem ca referirea specifica a lui Isus de aici este la propria Sa primire a Duhului insotita de aprobarea Tatalui Sau la data botezului Sau (vezi Matei 3,16.17).