6:1 Dupa aceea, Isus S-a dus dincolo de marea Galileii, numita marea Tiberiadei.
Dupa aceea. [,,Dupa aceste lucruri”, KJV]. [Hranirea celor cinci mii, Ioan 6,1-14 = Matei 14,13-21 = Marcu 6,30-44 = Luca 9,10-17. Comentariu major: Marcu si Ioan. Vezi harta p. 220; diagrama p. 231; despre minuni p. 208–213]. In Evanghelia a patra expresia aceasta arata in general ca trecuse o considerabila perioada de timp de la evenimentele narate mai inainte si nu inseamna in mod necesar ca incidentul care este pe punctul de a fi narat a avut loc imediat dupa cele precedente (cf. cap. 5,1; 7,1; despre insemnatatea unei expresii similare, la singular, vezi la cap. 2,12). Evenimentele din cap. 6 au avut loc aproape la un an dupa cele din cap. 6, daca sarbatoarea nenumita din cap. 5,1 a fost Pastele (vezi p. 193, 247; vezi la cap. 5,1). De fapt, Ioan trece aici in tacere peste intreaga perioada a lucrarii publice a lui Isus in Galileea. Potrivit cu cronologia adoptata de acest comentariu cap. 6 este datat cam pe vremea Pastelui (vezi v. 4) anului 30 d.Hr.
Evenimentele acestui capitol sunt singurele din perioada lucrarii galileene a lui Isus de care Ioan ia nota (vezi p. 197, 198). Se poate pune intrebarea de ce, la compunerea naratiunii cu incidente aparent fara legatura din viata lui Isus, Ioan sa fi ales sa relateze minunea hranirii celor cinci mii. S-ar putea sa fi observat, mai intai, ca din cele patru sarbatori de Paste ale timpului lucrarii lui Isus, acesta este singura pe care El nu a sarbatorit-o la Ierusalim. Ioan, intr-adevar, ia nota ingrijita de sarbatorile acestea si mentioneaza participarea lui Isus la fiecare din celelalte (vezi cap.2,13: 5,1; 12,1.12). Poate, cel putin in parte, el intentiona ca naratiunea din cap. 6 sa marcheze acest sezon pascal si sa explice de ce Isus nu a mers la Ierusalim. Lucru si mai important, evenimentele din cap. 6 explica cum oamenii din Galileea, candva atat de doritori sa-L urmeze pe Isus (vezi la Marcu 1,44.45; 3,7-12; Ioan 4,45), s-au intors acum impotriva Lui (vezi la Ioan 6,66), asa cum, cu un an inainte, conducatorii din Ierusalim se intorsesera impotriva Lui (vezi la cap. 5,1). Asa cum acel singur incident pusese capat lucrarii Lui iudeene, tot asa evenimentele din cap. 6 marcheaza sfarsitul lucrarii Lui publice in Galileea (vezi la Matei 15,21).
Evanghelia lui Ioan da o deosebita atentie dovezilor ca Isus era intr-adevar Mesia (vezi p. 892) si faptului ca iudeii credeau sau nu credeau aceasta dovada (vezi la Ioan 1,12). In acord cu aceasta, s-ar parea, Ioan traseaza pasii cei mai de seama prin care natiunea s-a intors impotriva lui Hristos si cu timpul L-a respins. Obiectivul acesta ar justifica pe deplin alegerea evenimentelor din cap. 6. Poate, iarasi, Ioan si-a dat seama ca evangheliile sinoptice deja cuprinsesera perioada lucrarii galileene cu destule detalii.
Dincolo de marea. Adica, de la Capernaum in vecinatatea Betsaidei Iulia (vezi Luca 9,10; cf. la Marcu 6,33), la capatul de nord al lacului. La sfarsitul cap. 5 Isus era inca in Iudea. Acum se spune ca a mers ,,dincolo de marea Tiberiadei”, care lasa sa se inteleaga ca intre evenimentele din cap. 5 si 6 El S-a reintors in Galileea. Pentru imprejurarile si scopul acestei calatorii vezi la Marcu 6,30.
Tiberiadei. Ioan era unicul scriitor biblic care se refera la Lacul Galileii ca Marea Tiberiadei (vezi si cap. 21,1). Aceasta ar putea reflecta faptul ca el a scris Evanghelia sa probabil, la cateva decade dupa celelalte, si numele Tiberiada, aplicat la lac, era fara indoiala folosit mai pe larg atunci de cum fusese mai inainte. Pe vremea lui Isus, cetatea Tiberiadei, de la care lacul si-a luat numele, fusese zidita de Iord Antipa si, in consecinta, lacul nu era inca cunoscut, cel putin in general, sub acel nume.