5:37 Si Tatal, care M-a trimis, a marturisit El insusi despre Mine. Voi nu I-ati auzit niciodata glasul, nu I-ati vazut deloc fata;
Tatal. Marturia suprema cu privire la adevarul care este in Hristos nu se gaseste nici in marturia omeneasca, nici in lucrarile lui Hristos, ci in glasul lui Dumnezeu vorbind inimii omenesti. Cand crestinul cunoaste in propria sa inima ca ,,Tatal …a marturisit El insusi despre” Hristos, el poseda o certitudine care intrece toate celelalte asigurari. Poate Isus se gandea si la glasul din cer de la propriul Sau botez (vezi la Matei 3,17).
Voi nu…aici. Ascultatorii lui Isus auzisera marturia lui Ioan si vazusera lucrarile lui Isus, dar in ce priveste al treilea fel de marturie, marturia Tatalui descoperita inimii, ei nu stiau nimic, pentru ca, asa cum le spunea Isus, ,,nu credeti in Acela pe care L-a trimis El” (v. 38). Desi auzirea marturiei omenesti si observarea faptelor lui Isus s-ar putea sa vina inaintea credintei, dovada suprema a mesianitatii si divinitatii lui Hristos poate fi avuta numai dupa ce credinta a inceput sa creasca in inima. Numai cu urechea si ochiul credintei poate sa fie auzit si vazut Tatal si cuvantul Sau, pe care-l rosteste despre Isus Hristos, poate sa ramana in om si sa fie inteles de el. Dar cand acest cuvant ramane inauntru si este inteles, nu exista certitudine mai mare.