5:32 Este un Altul, care marturiseste despre mine; si stiu ca marturisirea, pe care o face El despre Mine, este adevarata.
Un Altul. Din vechime comentatorii au inteles versetul acesta in doua feluri. Unii au luat cuvintele ,,un altul” ca referindu-se la Ioan Botezatorul, avand in vedere contextul imediat (v. 3335), si fara indoiala ascultatorii de atunci L-au inteles in felul acesta (vezi la v. 34). Astfel, recunoscand ca propria Sa autoritate nu era acceptata (v. 31), Isus a dezvoltat propria Sa argumentatie printr-un apel la patru marturii diferite: 1) la marturia lui Ioan (v. 32-35); 2) la minuni
(v. 36), pe care iudeii nu le puteau trece cu vederea; 2) la marturia Tatalui (v. 39); si 4) la Scripturi
(v.39) si indeosebi la scrierile lui Moise (v. 45-47), pe care iudeii il recunosteau ca fiind autorul lor cel mai de frunte.
In timp ce nu tagaduiesc impatrita argumentare a lui Isus, multi alti interpreti au inteles ca versetul de fata se aplica mai degraba la Tatal, in anticipare fata de v. 37. Ei au atras atentia la faptul ca v. 32 este la timpul prezent, o exprimare corespunzatoare a marturiei continue a Tatalui cu privire la Fiul Sau, in timp ce v. 33-35, care se aplica deslusit la Ioan, sunt la trecut, intrucat lucrarea lui in timpul de fata se terminase.