5:2 In Ierusalim, langa Poarta Oilor, este o scaldatoare, numita in evreieste Betesda, care are cinci pridvoare.
Poarta Oilor. [ ,,Targul oilor”, KJV]. Gr. probatike, un adjectiv care se refera la ceva care are de a face cu oile. Traducatorii difera asupra faptului daca aceasta trebuie sa fie inteleasa aici ca insemnand ,,targul oilor”, ,,scaldatoarea oilor” sau ,,poarta oilor”, care sunt toate interpretari posibile. In favoarea luarii cuvintelor ,,oi” si ,,scaldatoare” impreuna si exprimarii: ,,In Ierusalim este la scaldatoarea oilor [un loc] numit evreieste Betesda”, este faptul ca toti scriitorii crestini pana in secolul al XIII-lea care se ocupa de acest pasaj il inteleg in felul acesta. Pe de alta parte daca ,,oi” si ,,scaldatoare” nu sunt luate impreuna, iar ,,oi” este inteles ca fiind numele prescurtat al unui anumit loc din Ierusalim, ,,poarta oilor” (Neemia 3,1; 12,39) pare sa fie o identificare probabila.
Scaldatoare. Desi a fost o oarecare discutie cu privire la amplasarea acestei scaldatori ea este identificata in general cu o scaldatoare dubla, aflata acum sub ruinele bisericii Sfanta Ana, la nord de actuala Via Dolorosa. Scriind in secolul al III-lea, Origen descrie aceasta scaldatoare ca fiind inconjurata de patru pridvoare cu al cincilea taind-o de-a curmezisul, lucru care corespunde cu relatarea lui Ioan. Asa cum exista astazi, este lunga de 55 de picioare si lata de 12 si se afla la cateva picioare mai jos de nivelul terenului pentru ca nivelul terenului este acum mai sus decat in timpurile antice. Ea este acoperita de cinci arcade care sustin podeaua vechii biserici care fusese cladita deasupra ei.
Betesda. Numele acestui loc apare folosit in manuscrise ca Bethezda, Bethzata, Belzatha, si Bethsaida, iar dovezile textuale pentru fiecare din exprimarile acestea nu sunt fara importanta. Desi nu se poate lua o decizie finala asupra acestei chestiuni, pare probabil ca exprimarea originara era Bethzata, sau ceva asemanator, intrucat partea de nord-est a cetatii, in care se pare ca a fost situata scaldatoarea aceasta (vezi mai sus la ,,scaldatoare”) era numita Bezetha (vezi Iosif, Razboi, ii.19.4.[530; v. 4,2 [151]), care ar fi putut fi usor o varianta a lui Bethzata.
Numele Betesda reiese ca deriva din aramaica (aici numita ,,ebraica”) la fel ca si in alte locuri din Ioan; vezi cap. 19,13.17; 20,16) beth chesda, ,,casa milei”. Se poate ca el sa fi fost introdus in manuscrisele de mai tarziu deoarece era un nume potrivit pentru un loc unde Isus ii vindecase pe bolnavi. Totusi, intrucat Ioan nu face nici o incercare de a talcui numele aici, este evident el nu intentiona sa faca ceva deosebit din insemnatatea cuvantului si traducatorii moderni ar face bine sa urmeze exemplul lui, abtinandu-se de a alegoriza numele.
Cinci pridvoare. Vezi mai sus la ,,Scaldatoare”.