Printable ModeIoan, 2
|
2:1 A treia zi s-a facut o nunta in Cana din Galilea. Mama lui Isus era acolo. A treia zi. [Ospatul nuntii din Cana, Ioan 2,1-12. Vezi harta p. 216; diagrama p. 230; despre minuni p. 208-213.] Un idiom comun ebraic si grec insemnand ,,a doua zi” sau asa cum am spune noi ,,poimaine” (cf. Luca 13,32; vezi vol. I, p. 181, 182; vol. V, p. 248-250), in cazul acesta a doua zi dupa incidentul din Ioan 1,43-51. Isus a plecat din imprejurimile Betabarei (vezi la cap. 1,28); a calatorit in restul zilei mentionata in cap. 1,43, toata ziua urmatoare si cea mai mare parte din ,,ziua a treia”, o distanta aproape de 65 de mile. Naratiunea din cap. 1 continua fara intrerupere. Daca botezul lui Hristos a avut loc cam pe timpul sarbatorii corturilor (vezi la Matei 3,13) acum ar fi fost cam luna decembrie. Trecusera vreo doua luni de cand Isus parasise Nazaretul (vezi DA 145). O nunta. Gr. gamos, ,,o nunta”, ,,festivitati de nunta”. Acestea erau de obicei tinute in casa mirelui si durau cateva zile (vezi DA 145, 146; Matei 25,1-13). Cana. Identificata traditional din vremurile bizantine ca Kefr Kenna, la 31/2 mile la nord de Nazaret, dar acum considerata a fi modernul Khirbet Qana cam la 8 mile la nord de Nazaret (vezi harta p. 218). Cana inseamna ,,locul trestiilor”. Trestiile abunda in mlastinile din apropiere de Khirbet Qana, si s-au gasit acolo cioburi de olarie de pe vremea romanilor. De asemenea, numele Qana corespunde mai de aproape cu vechiul nume pentru Cana. Natanael era din Cana (cap. 21,2). Aici L-a gasit pe Isus omul de neam mare cu vreun an mai tarziu (cap. 4,43-54). Mama lui Isus. Ioan nu se refera niciodata la Maria pe nume (vezi cap. 2,12; 6,42; 19,25). Iosif era fara indoiala mort la data aceasta (vezi la Luca 2,51). Cu privire la Maria ca mama a lui Isus vezi la Matei 1,23; Luca 1,27.28. 2:2 Si la nunta a fost chemat si Isus cu ucenicii Lui. A fost chemat si Isus. Adica, invitat. El avusese cunostinta de nunta si pare ca S-a inapoiat in Galileea la data aceasta pentru a fi prezent (DA 144). Ucenicii Sai. Erau cinci – Ioan, Andrei, Petru, Filip si Natanael (vezi cap. 1,40-45). Poate ca erau prieteni sau rude ale celor doua familii. Sau au primit invitatia cand au aparut la Cana ca insotitori ai lui Isus. Prezenta lor marturisea despre faptul ca Isus incepuse lucrarea Sa de invatator. Vezi la cap. 1,37.40. 2:3 Cand s-a ispravit vinul, mama lui Isus I-a zis: Nu mai au vin. S-a ispravit vinul. Literal, ,,vinul lipsea”. Ca una care daduse ajutor la pregatirile pentru nunta (vezi DA 146), Maria simtea raspunderea sa faca fata lipsei si a cautat sa evite incurcaturile care altminteri ar fi urmat. Increderea Mariei prin venirea la Isus cu problema este demna de retinut. Ca fiu ascultator, Isus fusese totdeauna atent fata de dorintele ei si gasise o solutie potrivita la fiecare problema. Nu este clar din naratiune daca Maria astepta ca Isus sa savarseasca o minune, ceea ce nu facuse pana acum (vezi la Luca 2,52) sau sa implineasca lipsa in vreun alt fel, (cf. DA 145, 146). 2:4 Isus i-a raspuns: Femeie, ce am a face Eu cu tine? Nu Mi-a venit inca ceasul. Femeie. In Orient o forma de adresare obisnuita si plina de demnitate (cap. 19,26; cf. DA 146). Acela care poruncise oamenilor sa-i cinsteasca pe parintii lor (Exod 20,12; cf. PP 366) era El Insusi un exemplu viu cu privire la principiul acesta. De treizeci de ani El fusese un fiu iubitor, ascultator si atent (vezi la Luca 2,51.52; cf. DA 147). Ce am eu cu tine? Literal, ,,Ce cu tine si cu mine?” Expresia lasa sa se inteleaga ca acela caruia i se spunea asa trecuse de hotarele celor ce-l preocupau pe el (vezi Judecatori 11,12; 2 Samuel 16,10; 1 Regi 17,18; 2 Regi 3,13; 2 Cronici 35,21; Matei 8,29; Marcu 1,24; Luca 8,28; etc). Ca Maria nu a inteles raspunsul lui Isus ca un refuz reiese din instructiunile pe care ea le-a dat slujitorilor (vezi Ioan 2,5). Ea era increzatoare ca Isus urma sa implineasca lipsa la timpul si in felul in care credea El potrivit. In tot cursul vietii Lui particulare din Nazaret, Isus onorase autoritatea mamei Sale; de fapt, El a ramas totdeauna un fiu supus in sfera in care legatura aceasta isi avea rostul cuvenit (vezi la cap. 19,26.27). Dar acum El nu mai era o persoana particulara si Maria nu intelegea pe deplin limitele pe care aceasta le aseza autoritatii ei asupra lui Isus. Ea ar fi putut crede ca are dreptul, cel putin in oarecare masura, sa-L indrume in misiunea Lui (vezi la Matei 12,46-50). De aceea, in cuvintele acestea precise, dar amabile, Isus a cautat sa-i lamureasca deosebirea dintre legatura Lui cu ea ca Fiu al omului si ca Fiu al lui Dumnezeu (DA 147). Iubirea Lui pentru ea era neschimbata, dar acum El trebuia sa lucreze zi dupa zi sub indrumarea Tatalui Sau ceresc (vezi DA 208; vezi la Luca 2,49). Asa cum era cu Maria si Isus, parinti de astazi gasesc adesea ca este dificil sa slabeasca si cu timpul chiar sa renunte la autoritatea asupra copiilor lor, pentru ca acestia din urma sa castige experienta in a rezolva singuri problemele vietii si sa se deprinda sa accepte raspunderea pentru hotararile lor. Intelepti sunt parintii si fericiti copiii cand transferul acesta de autoritate are loc in mod natural si fara frictiune. Ceasul. [,,Ceasul Meu”, KJV]. Comparati cap. 7,6.8.30; 8,20; etc. Se pare ca Maria spera ca Isus, cu ocazia aceasta, Se va proclama ca Mesia (vezi DA 145), dar nu sosise timpul pentru o astfel de vestire (vezi la Marcu 1,25). Era un timp randuit pentru fiecare eveniment din viata Sa (DA 451; vezi la Luca 2,49). Numai chiar la sfarsitul lucrarii Sale Isus a pretins public ca este Mesia (vezi la Matei 21,1.2) si din cauza acestei sustineri El a fost crucificat (Matei 26,63.65). Numai in noaptea tradarii Isus a zis: ,,Vremea Mea este aproape” (Matei 26,18; cf. Ioan 12,23; 13,1; 17,1). 2:5 Mama lui a zis slugilor: Sa faceti orice va va zice. Slugilor. Gr. diakonoi, de unde cuvantul nostru ,,diacon”. Slugile se pare ca o considerau pe Maria ca persoana corespunzatoare pentru procurarea de mai mult vin, deoarece nici ,,supraveghetorul ospatului” nu avea cunostinta de lipsa (vezi DA 148). 2:6 Si acolo erau sase vase de piatra, puse dupa obiceiul de curatire al Iudeilor; si in fiecare vas incapeau cate doua sau trei vedre. Vase de apa. Probabil piatra era preferata fata de vasele obisnuite de lut ca rezervoare pentru apa pentru scopuri de curatire (cf. Misna, Kelim, 101, ed. Socino a Talmudului, p. 52; Talmud Shabbath 96a, ed. Socino, p. 459). Apa depozitata in aceste rezervoare era fara indoiala destinata pentru folosire ceremoniala de catre oaspetii care luau parte la nunta. Unii au considerat ca cele sase vase de piatra erau un semn de avere. Curatire. Adica, spalarea ceremoniala a mainilor inainte si dupa masa (vezi la Marcu 7,2-5), cum poate si a diferitelor unelte necesare la pregatirea si consumarea mancarii la ospat. Iudeilor. Ioan scria evident pentru neiudei. Explicatia data aici n-ar fi fost necesara pentru cititorii iudei. Doua sau trei vedre. ,,Vadra” era considerata ca fiind echivalentul ,,batului” VT (vezi vol. I, p. 167; vol. V, p. 50) si deci cam 5,81 galoane U.S. Fiecare din cele sase vase ar fi continut deci cam 14,5 galoane, iar in toate sase cam 87 de galoane, o cantitate egala cu aproape doua bidoane de ulei a cate 45 de galoane [cam 400 de litri in total]. Un mare numar de oaspeti trebuie sa fi fost de fata la acest ospat de nunta. 2:7 Isus le-a zis: Umpleti vasele acestea cu apa. Si le-au umplut pana sus. Umpleti vasele. Tot ce putea face puterea omeneasca trebuia facut de maini omenesti (vezi p. 209). Puterea divina era pe punctul de a se descoperi, dar efortul omenesc constiincios trebuia sa fie unit cu ea. Dumnezeu nu face niciodata pentru oameni ceea ce ei insisi pot face pentru sine. Ca si Moise (vezi Exod 4,2), vaduva (2 Regi 4,2) si chiar ucenicii lui Isus (Matei 15,34), noi trebuie sa folosim deplin resursele pe care le avem la indemana daca asteptam ca Dumnezeu sa adauge binecuvantarea. Pana sus. Slujitorii puteau marturisi mai tarziu ca nimic in afara de apa nu fusese pus in vase. 2:8 Scoateti acum, le-a zis El, si aduceti nunului. Si i-au adus: Nunul. [,,Supraveghetorul ospatului”, KJV]. Gr. architriklinos, literal, ,,supraveghetorul celor trei paturi”. La ocaziile oficiale sociale oaspetii la un ospat luau parte intinsi pe paturi de cele trei parti ale unei mese joase, a patra parte fiind lasata libera pentru servit la masa. Acest aranjament al mesei era numit triklinion (vezi la Marcu 2,15). 2:9 Nunul, dupa ce a gustat apa facuta vin, el nu stia de unde vine vinul acesta (slugile insa, care scosesera apa, stiau), a chemat pe mire, Nunul. Gr. architriklinos, tradus ,,nun” in v. 8. Vin. Acesta era ,,must curat de struguri” (DA 149). Isus urma sa actioneze in acord cu principiile descoperite de scriitori biblici mai timpurii (vezi Proverbele 20,1; 23,29-32; cf. 1 Corinteni 3,16.17; 6,19). Vezi la Matei 26,27. Scosesera apa. Se pare ca apa a ramas apa atata vreme cat ea ramanea in vase deoarece se spune ca era ,,apa” cand au scos slujitorii. Poate ca in timpul procesului de scoatere a apei ea devenea vin. Comparati la Marcu 6,41. A chemat pe mire. In tarile orientale se astepta ca mirele sau familia lui sa procure cele necesare pentru un ospat de nunta. 2:10 si i-a zis: Orice om pune la masa intai vinul cel bun; si, dupa ce oamenii au baut bine, atunci pune pe cel mai putin bun; dar tu ai tinut vinul cel bun pana acum. Orice om. ,,Nunul” [,,supraveghetorul ospatului”, KJV] a fost pus in incurcatura de ceea ce parea sa fie o abatere de la practica obisnuita si se temea ca oaspetii vor arunca vina asupra lui pentru incalcarea obiceiului. Chemand pe mire, el cauta sa arate ca raspunderea nu era a lui. Au baut bine. Dupa ce oamenii ar fi ,,baut bine” simturile lor urma sa fie adormite si n-ar fi fost in stare sa faca deosebire intre bun si rau. Vinul cel bun. Vinul acesta era superior fata de tot ce gustase nunul vreodata (DA 148). Oaspetii au observat si ei calitatea vinului – dovada indestulatoare ca ei nu ,,bausera bine” la momentul acela – si au intrebat de unde este el (DA 149). Cerul da totdeauna ce are mai bun la urma, pentru aceia care asteapta cu rabdare. 2:11 Acest inceput al semnelor Lui l-a facut Isus in Cana din Galilea. El Si-a aratat slava Sa, si ucenicii Lui au crezut in El. Acest inceput. Aceasta prima minune a fost savarsita cam la o saptamana dupa chemarea celor dintai ucenici (vezi v. 1). A doua minune relatata a fost savarsita la Cana, cu prilejul urmatoarei vizite a lui Isus cam la un an mai tarziu (vezi cap. 4,43-54). Semnelor. [ ,,Minuni”, KJV]. Gr. semeia, ,,semne” (vezi p. 208). Slava Sa. Adica, dovada caracterului Sau divin si a puterii Sale divine (vezi p. 209; vezi la cap. 1,14). Ucenicii Lui au crezut. Minunea aceasta a dat primilor ucenici cea dintai dovada vizibila de puterea divina care lucra prin Hristos, i-a intarit fata de necredinta si antipatia conducatorilor iudei si le-a dat cel dintai prilej de a marturisi despre proaspata lor credinta. De asemenea, a onorat increderea Mariei. In mod practic ea a exprimat interesul plin de impreuna simtire a lui Isus fata de fericirea oamenilor. 2:12 Dupa aceea, S-a pogorat la Capernaum, impreuna cu mama, fratii si ucenicii Lui; si acolo n-au ramas multe zile. Dupa aceea. Gr. meta touto, o expresie tranzitionala, folosita de Ioan (vezi cap. 11,7.11; 19,28) pentru a arata stricta succesiune cronologica fara sa specifice lungimea intervalului de timp. S-a pogorat la Capernaum. De la Cana, sus de tot, in muntii Galileii, ar fi cu adevarat o pogorare la Capernaum pe tarmurile Lacului Galileii, cam la 685 de picioare sub nivelul Mediteranei (vezi la Matei 4,13). Scopul acestei vizite nu este aratat. Fratii…Lui. Vezi la Matei 12,46. N-au ramas multe zile. Probabil catre sfarsitul iernii anului 27-28 d.Hr. 2:13 Pastele Iudeilor erau aproape; si Isus S-a suit la Ierusalim. Pastele iudeilor. [Primul Paste; Prima curatire a Templului, Ioan 2,13-25. Cf. la Matei 21,12- 17. Vezi harta p. 217; diagramele p. 229-231.] Acesta, Pastele din anul 28 d.Hr., a fost cel dintai din timpul lucrarii lui Isus (vezi p. 193, 247). Daca Ioan ar fi scris pentru cititorii iudei, el ar fi zis simplu ,,Pastele”. Cu privire la sarbatoarea Pastelui vezi la Exod 12,3-15; Levitic 23,5; Deuteronom 16,1.2. S-a suit la Ierusalim. Vezi la Luca 10,30; 19,28. 2:14 In Templu a gasit pe cei ce vindeau boi, oi si porumbei, si pe schimbatorii de bani sezand jos. Templu. Gr. hieron, Templul si curtile, porticurile si cladirile separate ale lui, nu naos-ul, cladirea principala insasi, ca in v. 20 (vezi la Matei 4,5). In Ioan 2,21 Isus foloseste naos cu privire la trupul Sau. Curtea din afara sau curtea Neamurilor, era scena traficului nesfarsit descris aici. Cei ce vindeau. Aceasta a fost prima curatire a Templului de catre Isus, cel dintai act al Sau de importanta nationala. Prin ea El a facut cunoscut dreptul Sau de a administra treburile Templului si a vestit misiunea Sa ca Mesia. A doua curatire a avut loc trei ani mai tarziu, la al patrulea Paste (vezi p. 193, 247; vezi diagrama 5, p. 229; vezi la Matei 21,12-17) ca o reamintire ca pretentia Sa era inca valabila. Schimbatorii de bani. Sau, bancherii (vezi la Luca 19,23). 2:15 A facut un bici de streanguri, si i-a scos pe toti afara din Templu, impreuna cu oile si boii; a varsat banii schimbatorilor, si le-a rasturnat mesele. Un bici. De fapt Isus nu i-a lovit pe oameni. Biciul simboliza autoritatea Lui si o agitare a lui in aer ar fi fost de ajuns pentru ca sa faca intentia inteleasa. In legatura cu a doua curatire nu este mentionat nici un bici. Streanguri. [,,Mici franghii”, KJV]. Gr. schoinia, ,, o funie impletita din papura”. 2:16 Si a zis celor ce vindeau porumbei: Ridicati acestea de aici, si nu faceti din casa Tatalui Meu o casa de negustorie. Casa Tatalui Meu. Templul era locasul lui Dumnezeu de locuit intre oameni (vezi Exod 25,8). De repetate ori Iudeii L-au criticat pe Isus pentru ca vorbea despre Dumnezeu ca fiind Tatal Sau (vezi Ioan 5,17.18; 8,18.19.38.39; 10,30-33). De asemenea, ei pretindeau ca Dumnezeu este Tatal lor (cap. 8,41), dar si-au dat seama ca Isus facea lucrul acesta intr-un sens mai inalt. Ei au priceput ca, in aceste cuvinte, Isus expunea o pretentie absoluta la divinitate. La a doua curatire, Isus a vorbit de Templu ca fiind ,,casa Mea” (Matei 21,13) si cand conducatorii au respins apelul Lui in ziua urmatoare El s-a referit la el numindu-L ,,casa voastra” (Matei 23,38). O casa de negustorie. Adica, un loc de targ, un loc pentru tratarea de afaceri obisnuite. La a doua curatire El a folosit expresia ,,pestera de talhari” (vezi la Matei 21.13). Aceia care cauta astazi in mod constiincios sa faca din casa Tatalui lor o ,,casa de rugaciune” (Matei 21,13) vor evita sa faca din ea un loc de ganduri, cuvinte sau actiuni de rand. Ei vor intra in casa Lui cu frica si cutremur, constienti de prezenta Lui sfanta, cu inima si mintea inaltate in rugaciune si lauda (vezi Ioan 4,23.24; cf. Psalmii 96,9). 2:17 Ucenicii Lui si-au adus aminte ca este scris: Ravna pentru casa Ta Ma mananca pe Mine. Ucenicii Lui si-au adus aminte. Probabil chiar atunci (cf. v. 22). Ravna. Gr. zelos, ,,zel”, ,,ardoare”, ,,indignare”, ,,gelozie”. Acesta este un citat din Psalmii 69,9 (vezi comentariul acolo). Isus dorea cu infocare ca, casa Tatalui Sau sa fie folosita exclusiv pentru scopul pentru care fusese dedicata (vezi la Exod 25,8.9; Matei 21,13). Ma mananca. Adica, ,,Ma mistuie”. Pentru Isus, credinciosia fata de Dumnezeu era o pasiune mistuitoare. Asa ar trebui sa fi si pentru noi. 2:18 Iudeii au luat cuvantul, si I-au zis: Prin ce semn ne arati ca ai putere sa faci astfel de lucruri? Iudeii. Denumirea caracteristica data de Ioan conducatorilor religiosi ai natiunii. Semn. Gr. semeion (vezi p. 208; vezi la Isaia 7,14; Matei 12,38.39). Conducatorii cereau dovezi ca Isus avea dreptul sa-Si asume indrumarea treburilor Templului. Actul Sau era o provocare directa adresata autoritatii lor, o provocare pe care ei nu o puteau trece cu vederea (cf. la Ioan 1,19.25). Ca de obicei, cererea unui ,,semn” de felul pe care-l doreau criticii Sai a ramas fara raspuns (vezi la Matei 12,38.39; Luca 23,8). 2:19 Drept raspuns, Isus le-a zis: Stricati Templul acesta, si in trei zile il voi ridica. Daramati Templul acesta. Aici cuvantul pentru Templu este naos, sanctuarul propriu-zis (vezi la v. 14). In cuvintele acestea Isus lasa sa se inteleaga pentru prima data soarta care-L astepta la sfarsitul cararii Sale pamantesti. Iudeii deja complotau moartea Lui (vezi DA 164). La judecarea Lui ei au sucit aceasta declaratie transformand-o in acuzatia ca El urmarea sa distruga Templul si au facut din acuzatie scuza lor pentru implinirea profetiei lui Hristos (cf. Marcu 14,58; vezi la Matei 26,61). Analogia dintre Templul literal si trupul lui Hristos nu este atat de indepartata pe cat ar parea sa para la inceput. Sanctuarul si mai tarziu Templu, era menit sa fie locasul pamantesc al lui Dumnezeu (vezi la Exod 25,8.9). Acolo, deasupra tronului harului se arata sechina, simbolul glorios al sfintei prezente permanente a lui Dumnezeu (vezi la Geneza 3,24; Exod 25,17). Dar, asa cum Ioan a aratat deja (vezi la Ioan 1,14), exact aceeasi slava divina a salasluit ca intr-un cort in trup omenesc in persoana Domnului nostru. Comparati 1 Corinteni 3,16. Trei zile. Vezi p. 248-250. Il vor ridica. Isus Se referea la invierea Lui (vezi la cap. 10,18). Dar iudeii, neintelegand pe deplin importanta declaratiei, se gandeau la structura Templului literal. Ca eventual ei au priceput adevarata importanta a cuvintelor lui Isus reiese din Matei 27,63.64. 2:20 Iudeii au zis: Au trebuit patruzeci si sase de ani, ca sa se zideasca Templul acesta, si Tu il vei ridica in trei zile? Patruzeci si sase de ani. Vezi p. 242, 243. Luata literal cu privire la Templu, enuntarea evident figurata a lui Isus a devenit o absurditate manifesta. Iudeii au refuzat in mod persistent sa vada dincolo de intelesul de suprafata al cuvintelor Lui sau sa vada in El orice altceva mai mult decat omul obisnuit care parea El sa fie (vezi cap. 7,15.20.33-36; vezi la cap. 5,17.18; 8,52-59; 9,29; etc.). Aceasta interpretare superficiala a vietii si invataturilor lui Isus a fost tipica pentru iudaism de atunci pana in timpul de fata. 2:21 Dar El le vorbea despre Templul trupului Sau. Dar El le vorbea. Vezi la Ioan 2,19.20; cf. 1 Corinteni 3,16.17. 2:22 Tocmai de aceea, cand a inviat din morti, ucenicii Lui si-au adus aminte ca le spusese vorbele acestea; si au crezut Scriptura si cuvintele pe care le spusese Isus. Tocmai de aceea cand. Adica, cand prezicerea se implinise (cf. la Matei 17,9). Numai din punct de vedere al lucrarii lui Isus ca un tot ucenicii au fost in stare sa prinda intelesul mai adanc al unora din cuvintele si faptele Sale. Dupa inviere Duhul Sfant i-a calauzit la o intelegere mai desavarsita a sensului cuvintelor si faptelor Lui (vezi Ioan 14,26; 15,26; 16,13). Scriptura. Ioan pare sa aiba in gand un anumit pasaj al Scripturii, poate Psalmii 16,10 sau 69,9, citat in v. 17. S-ar putea ca el sa se refere intr-un mod general la toate profetiile mesianice VT, a caror importanta ucenicii au inteles-o mai deplin dupa inviere (cf. la Luca 24,25-27.44; Ioan 12,16). Cuvintele. [,,Cuvantul”, KJV]. Adica, spusele lui Isus relatate in v. 19. 2:23 Pe cand era Isus in Ierusalim, la praznicul Pastelor, multi au crezut in Numele Lui; caci vedeau semnele pe care le facea. Pastelor. [,,Pastele”, KJV]. Vezi la v. 13. Multi au crezut. Acesta este primul raport despre raspunsul public la solia lui Isus. Ioan noteaza de repetate ori ca, la diferite ocazii ,,multi au crezut” (vezi cap. 4,39; 11,45; 12,42; vezi la cap. 1,12). Aceasta marcheaza inceputul lucrarii iudaice, care a continuat multe luni si s-a incheiat formal la Pastele anului 29 d.Hr. (vezi Nota aditionala la Luca 4; diagrama p. 230; vezi la Matei 4,12). Semnele. [,,Minunile”, KJV]. Aceasta este singura relatare despre minuni in decursul perioadei lucrarii iudeene. Singura minune specifica mentionata este aceea care a marcat sfarsitul ei, vindecarea omului la scaldatoarea Betesda (cap. 5,1-9). 2:24 Dar Isus nu Se incredea in ei, pentru ca ii cunostea pe toti. Nu Se incredea. Adica in aceia care pretindeau a crede in El (v. 23). El stia ca multi din cei care erau atat de plini de ravna in a-L aclama, urmau, ca si oamenii din Galileea peste doi ani, sa plece si sa nu-L mai urmeze (cf. cap. 6,66). El cunostea nestatornicia inimii omenesti si cum multi convertiti de vreme buna erau neatenti sau fatarnici (vezi cap. 6,64). Vezi la cap. 7,2-9. 2:25 Si n-avea trebuinta sa-I faca cineva marturisiri despre nici un om, fiindca El insusi stia ce este in om. Ce este in om. [,,Ce era in om”, KJV]. Isus citea adesea gandurile oamenilor, dand prin aceasta dovada de divinitatea Lui (vezi la Marcu 2,8).COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1, 2 AH 99, 100, 503; DA 144; ML 186; Te 193 1–11 AH 341; DA 144–153; 7T 114 3, 4 DA 146 4 DA 147, 486 5 6T 415 5–10 DA 148 7–9 GW 206; MH 333 12, 13 DA 154 12–22 DA 154–166 13, 14 DA 157 14, 15 MB 2; MM 122 15, 16 DA 158 16 DA 591; MYP 316; 8T 250 17 DA 158; 4T 396 17–19 DA 785 18 DA 192 18–20 DA 164 19 DA 165, 777 19, 21 DA 705 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version: