13:10 Isus i-a zis: Cine s-a scaldat n-are trebuinta sa-si spele decat picioarele, ca sa fie curat de tot; si voi sunteti curati, dar nu toti.
Scaldat. [,,Spalat”, KJV; ,,Laut”, G.Gal.]. Gr. louo, ,,a se imbaia”. Louo este folosit pentru spalatul intregului corp (vezi Fapte 9,37 si in LXX-a la Exod 2,5; 29,4; Levitic 14,8.9; etc.). Cand se spala numai o parte a corpului este folosit in general cuvantul nipto, cum este folosit mai departe in versetul acesta si in Matei 6,17; 15,2; etc. Aici Isus Se refera probabil la obiceiul de a se imbaia inainte de a lua parte la o sarbatoare. Cand oaspetii soseau, ei nu aveau nevoie decat sa-si spele picioarele. Din aceasta este evidenta invatatura spirituala. Ucenicii primisera curatire spirituala in ,,izvorul de apa... ce se deschide pentru casa lui David... spre curatire de pacat si de orice alta intinare” (Zaharia 13,1). Ei nu cazusera in apostazie pentru ca sa aiba nevoie de o completa curatire din nou. Totusi, viata lor nu fusese fara pacat. Adesea cedasera la sugestiile lui Satana. Spalarea era plina de insemnatate numai in masura in care reprezenta indepartarea pacatului prin pocainta si marturisire sincera.
Picioarele. Pot fi citate dovezi textuale (cf. p. 146) pentru omiterea cuvintelor ,,decat” si ,,picioarele”, facand astfel pasajul sa zica, ,,cel care a fost scaldat n-are nevoie sa fie spalat”. Totusi atat textual, cat si contextual preponderenta evidentelor favorizeaza pastrarea cuvintelor.
Dar nu toti. Referirea este la Iuda, care niciodata nu se predase pe deplin lui Hristos.