Printable ModeIoan, 12
|
12:1 Cu sase zile inainte de Paste, Isus a venit in Betania, unde era Lazar, care fusese mort, si pe care il inviase din morti. Isus. [,,Atunci Isus”, KJV]. [Cina data de Simon, Ioan 12,1-9 = Matei 26,6-13 = Marcu 14,3-9 = Luca 7,36-50. Comentariu major: Matei si Luca. Vezi harta p. 224; diagrama p. 229, 231]. Pentru o discutare a legaturii acestei cine cu aceea relatata in celelalte Evanghelii vezi Nota aditionala la Luca 7. Cu sase zile inainte de Paste. Cina a avut probabil loc in noaptea Sabatului care a precedat rastignirea (vezi la Matei 21,1; 26,3), care tehnic ar fi in prima zi a saptamanii (vezi vol. III, p. 101). Aceasta ar fi exact sase zile, prin socotire inclusiva (vezi vol. I. p. 182), inainte de Paste, care cadea in ziua de vineri (vezi Note aditionale la Matei 26, Nota 1). Unde era Lazar. Vezi la cap. 11,1. 12:2 Acolo I-au pregatit o cina. Marta slujea, iar Lazar era unul din cei ce sedeau la masa cu El. I-au pregatit o cina. [,,Au facut”, KJV]. Cina a avut loc in casa lui Simon (Matei 26,6). Cina. Gr. deipnon (vezi la Luca 14,12). Marta slujea. Dupa cum pare caracteristic pentru ea (vezi Luca 10,40). 12:3 Maria a luat un litru cu mir de nard curat, de mare pret, a uns picioarele lui Isus, si I-a sters picioarele cu parul ei; si s-a umplut casa de mirosul mirului. Litru. [,,Funt”, KJV]. Gr. litra, echivalent cu latinescul libra, cam 5,5 kgr (vezi p. 50). Cuvantul apare in Noul Testament numai aici si in cap. 19,39. Mir de nard curat. Gr. murou nardou pistikes. Aceeasi combinatie de cuvinte este tradusa ,,mir de nard curat” in Marcu 14,3. ,,Curat” este traducerea adjectivului pistikos. Cuvantul acesta lipseste in traducerea KJV lui Ioan 12,3 si ar trebui sa fie probabil adaugat. Totusi, nu toti sunt de acord ca pistikos inseamna ,,curat”, ,,adevarat”. Unii sugereaza intelesul ,,lichid”. Altii considera pe pistikos un nume local. Pentru descrierea unsorii vezi la Luca 7,37. Picioarele. Matei (cap. 26,7) si Marcu (cap. 14,3) afirma ca unsoarea a fost turnata pe cap. Fara indoiala Maria a facut amandoua lucrarile, fiecare scriitor al Evangheliei notand numai una. Luca, la fel cu Ioan, mentioneaza ungerea picioarelor (Luca 7,38). Mirosul. Fapta nu putea sa fie ascunsa. Mirosul puternic care a umplut incaperea a atras atentia la fapta Mariei. 12:4 Unul din ucenicii Sai, Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, care avea sa-L vanda, a zis: Unul din ucenicii Sai. Matei noteaza ca ,,ucenicilor le-a fost necaz” (Matei 26,8). Critica a pornit de la Iuda, dar s-a intins la ceilalti ucenici. Avea sa-L vanda. Vezi la cap. 6,71 12:5 De ce nu s-a vandut acest mir cu trei sute de lei, si sa se fi dat saracilor? Verset ce nu a fost comentat. 12:6 Zicea lucrul acesta nu pentru ca purta grija de saraci, ci pentru ca era un hot, si, ca unul care tinea punga, lua el ce se punea in ea. Tinea. [,,Purta”, KJV]. Gr. bastazo, insemnand in general ,,a purta” (Luca 7,14; 22,10; etc.), de asemenea ,,a ridica de jos”, ,,a lua” (Ioan 10,31). Aici insemnand ,,a fura” o definitie clar atestata in papirusuri. Punga. Gr. glossokomon, literal, un recipient pentru mustiucul instrumentelor de suflat, dar cuvantul a ajuns sa fie folosit pentru a descrie un recipient pentru tot felul de lucruri si mai ales pentru adunarea de bani. De unde ,,portmoneu” ar fi o traducere corespunzatoare. Cuvantul apare in LXX-a la 2Cronici 24,8. 12:7 Dar Isus a zis: Las-o in pace; caci ea l-a pastrat pentru ziua ingroparii Mele. Pentru ziua. Dovezi textuale favorizeaza aici exprimarea (cf. p. 146) ,,ca sa-l poata tine pentru ziua ingroparii mele”, sau ,,sa-l tina pentru ziua ingropaciunii mele” (RSV). Totusi intelesul precis al propozitiei grecesti tradusa astfel este nesigur. Pare improbabil ca Isus sa Se refere la o pastrare a unei parti a continutului spre a fi folosit la data ingroparii Lui. El a facut mai degraba aluzie la motivul care a determinat cumpararea mirului (vezi Matei 26,12; Marcu 14,8). Pentru o discutare a motivului Mariei pentru ungere vezi la Matei 26,12; cf. DA 559, 560. 12:8 Pe saraci ii aveti totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Ma aveti totdeauna. Verset ce nu a fost comentat. 12:9 O mare multime de Iudei au aflat ca Isus era in Betania; si au venit acolo, nu numai pentru Isus, ci ca sa vada si pe Lazar, pe care-l inviase din morti. O mare multime. [,,Mult norod”, KJV]. In general, popor de rand. Expresia mai apare in v. 12. Au aflat. [,,Au stiut”, KJV]. Mai degraba, ,,au descoperit”. Ca sa vada si pe Lazar. Un motiv indestulator. Un om inviat dintre morti ar atrage mari multimi astazi. 12:10 Preotii cei mai de seama au hotarat sa omoare si pe Lazar, Preotii cei mai de seama. [Complotul de tradare, Ioan 12,10.11 = Matei 26,1-5.14-16 = Marcu 14,1.2.10.11 = Luca 22,1-6. Comentariu major: Matei. Vezi diagrama p. 233]. In legatura cu unelitrea de a da pe Isus la moarte preotii cei mai de seama au uneltit si moartea lui Lazar. Ei nu puteau aduce o invinuire oficiala contra lui Lazar. Totusi, pentru ca viata lui era o marturie cu privire la divinitatea Aceluia pe care ei Il osandisera la moarte si o tagaduire a doctrinei pe care multi din ei o sustineau si anume, ca nu era inviere (vezi la cap. 11,47), au considerat ca este necesar sa-L omoare si pe el. 12:11 caci din pricina lui multi Iudei plecau de la ei si credeau in Isus. Plecau. Sau ,,incepeau sa se retraga” (Robertson). Adica, se retrageau de la iudaism si se alipeau la randurile ucenicilor lui Isus. 12:12 A doua zi, o gloata mare, care venise la praznic, cum a auzit ca vine Isus in Ierusalim, A doua zi. [Intrarea triumfala, Ioan 12,12-19 = Matei 21,1-11= Marcu 11,1-11 = Luca 19,29- 44. Comentariu major: Matei. Vezi harta p. 224; diagrama p. 233]. A doua zi ar fi ziua care urmeaza dupa ziua de sarbatoare, adica duminica (vezi la v. 1). O gloata mare. Vezi la v. 9. Desi afirmatia lui Josephus ca la un anumit Paste 2.500.000 de oameni au fost adunati la Ierusalim (Razboi vi. 9, 3 [420-427]) este probabil exagerata, totusi ea arata ca o mare multime de oameni trebuie sa se fi adunat la Ierusalim in cursul acestei perioade. 12:13 a luat ramuri de finic, si I-a iesit in intampinare, strigand: Osana! Binecuvantat este Cel ce vine in Numele Domnului, Imparatul lui Israel! Ramuri. Literal, ,,ramuri de palmier”. Ramuri de palmieri sunt mentionate in 1Macabei 13,51 in legatura cu intrarea triumfala a lui Simon, marele preot, in turnul Ierusalimului. Frunzele de palmier in mana unei mari multimi din Apocalipsa 7,9 sunt un simbol al triumfului (vezi GC 665). Strigand. [,,Striga”, KJV]. Mai degraba, ,,striga mereu”. Imparatul lui Israel. Propozitiile sunt inversate in textul grec: ,,Osana: Binecuvantat este cel ce vine in numele Domnului, chiar imparatul lui Israel”. Prima parte este aparent un citat din Psalmii 118,25.26, iar ultima expresie, ,,chiar imparatul lui Israel”, o aluzie la Zaharia 9,9. Pentru Mesia ca imparat potrivit cu asteptarile iudaice vezi la Luca 4,19; cf. Ioan 18,37; 19,19. Strigatele extatice ale multimii sunt relatate felurit de scriitorii Evangheliei. Fara indoiala au fost folosite felurite expresii. 12:14 Isus a gasit un magarus, si a incalecat pe el, dupa cum este scris: Un magarus. Ioan omite detaliile cu privire la felul cum a fost obtinut magarul (vezi Marcu 11,1-7). 12:15 Nu te teme, fiica Sionului; iata ca Imparatul tau vine calare pe manzul unei magarite. Nu te teme. Expresia aceasta nu este in textul ebraic sau LXX-a la Zaharia 9,9, pasajul din Scriptura citat aici, dar se poate sa fi provenit din Isaia 40,9. 12:16 Ucenicii Lui n-au inteles aceste lucruri de la inceput; dar, dupa ce a fost proslavit Isus, si-au adus aminte ca aceste lucruri erau scrise despre El, si ca ei le implinisera cu privire la El. N-au inteles. Ucenicii n-au inteles scopul si importanta actiunii prezente a lui Isus. Pentru o discutare a scopului vezi la Matei 21,5; cf. DA 571, 572. Chiar daca Isus spusese lamurit ucenicilor Sai despre moartea Sa apropiata (Matei 17,22.23; etc.), se pare ca ei uitasera lucrul acesta in agitatia momentului. Actul Sau fara precedent de a permite sa fie declarat ,,Imparatul lui Israel” a trezit nadejdile lor ca El, la urma urmei, va implini asteptarile lor si ale multimii, Se va declara imparat si va lua rolul unui mesia politic. Dupa inviere, prin studierea profetiilor, calauziti de iluminarea Duhului Sfant, ei au inteles scopul actului. 12:17 Toti cei ce fusesera impreuna cu Isus, cand chemase pe Lazar din mormant si-l inviase din morti, marturiseau despre El. Marturiseau. [,,Dadeau marturie”, KJV]. Cei care fusesera martori oculari ai invierii lui Lazar s-au amestecat in multime si isi dadeau marturia lor. Astfel entuziasmul s-a intins. 12:18 Si norodul I-a iesit in intampinare, pentru ca aflase ca facuse semnul acesta. I-a iesit in intampinare. [,,L-au intampinat”, KJV]. Erau doua multimi, aceea care insoteau pe Isus si cealalta venind din Ierusalim in intampinarea Lui. 12:19 Fariseii au zis deci intre ei: Vedeti ca nu castigati nimic: iata ca lumea se duce dupa El! Nu castigati. [,,Nu izbutiti”, KJV]. Gr. opheleo, folosit aici in sensul de ,,a faptui” (cf. cap. 6,63). Lumea. Pot fi citate dovezile textuale (cf. p. 146) pentru expresia ,,toata lumea”. Oricare expresie inseamna simplu ,,oricine”. Limbajul este hiperbolic. El provine de la oameni derutati si maniati. In loc sa gaseasca oameni dispusi sa puna mainile pe Isus si sa-L predea lor, ei gasesc noroadele inconjurandu-L cu aclamatii voioase si salutandu-L ca imparat al lor. In imprejurarile acelea orice incercare de a-L aresta pe Isus ar fi dat nastere la un tumult. Conducatorii au apelat la Isus pentru a linisti noroadele, dar fara de succes (Luca 19,39.40). Tot ce au putut face a fost sa urmareasca procesiunea si sa vada pe vrajmasul urat de ei cum intra in Ierusalim in triumf. Probabil ei se simteau oarecum ca Haman cand conducea pe Mardocheu calare pe un cal imparatesc (Estera 6,11). Nestiind care era de fapt scopul Lui, fara indoiala isi inchipuiau ca Isus era pe punctul de a Se proclama imparat, de a desfiinta puterea lor si de a conduce o revolta contra Romei. 12:20 Niste Greci dintre cei ce se suisera sa se inchine la praznic, Niste greci. [Intilnirea cu grecii, Ioan 12,20-36a]. Intamplarea aceasta probabil a avut loc marti, inaintea crucificarii, in legatura cu ultima vizita a lui Isus la Templu (vezi la Matei 23,1; cf. DA 621). Sa se inchine. Faptul ca ei venisera sa se inchine si nu sa ia parte la Paste sugereaza ca acesti greci nu erau prozeliti deplini. Josephus mentioneaza straini care veneau la Ierusalim sa se inchine in timpul Pastelui (Razboi vi. 9. 3 [427]). Cei pe jumatate prozeliti, ca si Neamurile, erau limitati la Curtea Neamurilor. Pentru o descriere a curtilor Templului vezi Mishnah Middoth, ed. Soncino a Talmudului, p. 1-23; cf. Kelim 1. 8, ed. Soncino a Talmudului, p. 11. 12:21 s-au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat, si au zis: Domnule, am vrea sa vedem pe Isus. Filip Vezi la Marcu 3,18. Betsaida. Vezi la Matei 11,21. Am vrea. Sau ,,am dori”. Sa vedem. Aici folosit in sensul de ,,a avea o intalnire”, ca in Luca 8,20. Pentru scopurile intrevederii propuse vezi DA 622. 12:22 Filip s-a dus si a spus lui Andrei; apoi Andrei si Filip au spus lui Isus. A spus lui Andrei. [,,Spune lui Andrei”, KJV]. Atat Filip, cat si Andrei purtau nume grecesti, iar ascendenta lor elenistica ar putea explica participarea lor la incidentul de fata. Motivul pentru care Filip l-a consultat pe Andrei nu este redat, dar pe cat se pare el a cerut sfatul lui Andrei cu privire la prezentarea lui Isus a cazului grecilor care se informau (vezi la cap. 6,8). In naratiunea cu hranirea celor cinci mii (cap. 6,1-14) Andrei reflecta o mentalitate mai practica decat Filip, care este aratat acolo nu numai ca este precaut, dar si intarzietor cu inima de a crede. 12:23 Drept raspuns, Isus le-a zis: A sosit ceasul sa fie proslavit Fiul omului. Drept raspuns. [,,Le-a raspuns”, KJV]. Cuvintele erau mai degraba un raspuns la situatia sugerata de vizita grecilor si nu un raspuns direct dat lor. A sosit ceasul. Anterior Isus facuse cunoscut ca ceasul Lui nu venise (vezi cap. 2,4; 7,30; 8,20; vezi la cap. 2,4). Acum, insa, ceasul mortii Sale era aproape. Mai erau numai patru zile, inclusiv, pana la crucificare. Vizita grecilor a sugerat fara indoiala lui Isus care urma sa fie rezultatul mortii Lui, si anume, convertirea multora din natiunile pagane. Fiul Omului. Vezi la Matei 1,1; Marcu 2,10. 12:24 Adevarat, adevarat, va spun, ca, daca grauntele de grau, care a cazut pe pamant, nu moare, ramane singur; dar daca moare, aduce mult rod. Adevarat. Vezi la Matei 5,18; Ioan 1,51. Grauntele de grau. [,,Bobul de grau”, KJV]. Mai degraba, ,,grauntele de grau”. Moare. O simpla ilustratie din natura. O samanta de grau pusa in pamant moare ca graunte de grau, dar viata nu este distrusa. In graunte exista un germen de viata pe care putrezirea semintei nu-l poate distruge. In cresterea plantei celei noi samanta aceea unica devine multe seminte. Insa, o astfel de inmultire nu are loc daca samanta nu este aruncata in pamant. Asa a fost cu Isus. Daca ar fi ales sa nu moara pentru neamul omenesc vinovat, El ar fi ramas ,,singur”. Neamul omenesc ar fi pierit si nu ar fi fost nici o recolta de suflete pentru imparatie. Prin moartea Sa Isus a adus viata tuturor celor care isi fixeaza credinta in El. Comparati argumentatia lui Pavel din 1 Corinteni 15,36. 12:25 Cine isi iubeste viata, o va pierde; si cine isi uraste viata in lumea aceasta, o va pastra pentru viata vesnica. Isi iubeste viata. Vezi la Matei 10,39; cf. Marcu 8,35; 10,39. Cuvantul pentru ,,viata” aici, e psuche (vezi la Matei 10,28), adesea tradus ,,suflet” (Marcu 8,36.37; etc.). Acela care este inclinat sa-si salveze si sa-si pastreze viata fizica aici isi va pierde ,,sufletul” sau viata vesnica. Acela care este dispus sa se sacrifice in slujirea pentru Dumnezeu in lumea aceasta isi va pastra ,,sufletul” si se va bucura de viata vesnica in lumea viitoare. Astfel ,,legea jertfirii de sine este legea pastrarii de sine; legea slujirii de sine este legea distrugerii de sine” (DA 623, 624). Acela care este gata sa lepede de la sine tot ce ii este prea scump in viata aceasta, care sta in calea cresterii spirituale, descopera in cele din urma ca nu a pierdut nimic de pret si ca a dobandit adevaratele bogatii (vezi Filipeni 3,8-10). Lumea priveste la calea lepadarii de sine si a jertfirii de sine ca la o nebunie si o irosire, chiar asa cum un copilas ar putea privi la aruncarea in pamant a unor seminte bune ca o irosire fara rost. Dar lumea viitoare va da la iveala ca adoratorul lumii prezente a fost cu adevarat neintelept si ca copilul lui Dumnezeu a fost cu adevarat intelept. Paguba si nimicirea finala a ,,sufletului” este descrisa in Matei 10,28. Uraste. Aici folosit in sensul de ,,iubeste mai putin” (vei la Luca 14,26). 12:26 Daca Imi slujeste cineva, sa Ma urmeze; si unde sunt Eu, acolo va fi si slujitorul Meu. Daca Imi slujeste cineva, Tatal il va cinsti. Imi slujeste. Vezi la Ioan 12,25; cf. Marcu 9,35; 10,43-45. Sa Ma urmeze. Vezi la Matei 16,24; cf. Marcu 8,34. Unde sunt Eu. Asocierea si comuniunea spirituala cu Domnul sau va fi privilegiul aceluia care serveste pe Domnul in viata aceasta (Matei 28,20) si de comuniunea fata catre fata va avea parte pentru a se bucura de ea in lumea viitoare. Tatal il va cinsti. [,,Tatal Meu il va onora”, KJV]. Pentru rasplatirile pentru serviciu vezi Marcu 10,29.30. Conditiile si rasplatirile uceniciei sunt date aici, fara indoiala cu referire la greci, care se pare ca doreau sa devina ucenici. 12:27 Acum sufletul Meu este tulburat. Si ce voi zice? Tata, izbaveste-Ma din ceasul acesta? Dar tocmai pentru aceasta am venit pana la ceasul acesta! Sufletul Meu. O expresie idiomatica echivalenta cu ,,eu” (vezi a Psalmii 16,10). Tulburat. Gr. tarasso. Acelasi verb apare in cap. 11,33; 13,21, cu Isus ca subiect. In cap. 14,1.27 Isus ii sfatuieste pe ucenicii Sai sa nu fie ,,tulburati”. Cauza intristarii prezente a lui Isus este indicata de rugaciunea Sa: ,,Tata, izbaveste-Ma din ceasul acesta”. Vizita grecilor adusese in minte recoltarea Neamurilor. Dar intre recolta Evangheliei si momentul de fata se gasea crucea si chinul de moarte mintal si fizic care urma sa fie asociat cu el. Natura omeneasca a lui Isus se dadea inapoi de la ceasul acesta. O contemplare vie a scenelor care ii stateau inainte erau cauza chinului sufletesc brusc al Domnului (cf. la Matei 26,38). Izbaveste-Ma. Rugaciunea aceasta asemanatoare cu aceea facuta cateva zile mai tarziu in Ghetsemani (Matei 26,39). Putem fi siguri ca, daca s-ar fi putut gasi oricare alt mijloc de a mantui pe om, cerand mai putin sacrificiu, s-ar fi dat raspuns la rugaciunea lui Isus. Dar sacrificiul cel fara de margini era necesar pentru a realiza tot ceea ce planul mantuirii era menit sa realizeze (vezi PP 68,69). Avand in vedere aceasta, Isus S-a supus la implinirea planului pana la capat. 12:28 Tata, proslaveste Numele Tau! Si din cer, s-a auzit un glas, care zicea: L-am proslavit, si-L voi mai proslavi! Tata. Vezi la Matei 6,9; Ioan 11,41. Proslaveste Numele Tau. Textul grec pune accentul pe pronumele ,,Tau”. Rugaciunea aceasta era in armonie cu ceea ce invatase Isus mai inainte cu privire la legatura Sa cu Tatal, a Carui slava El o urmarea in mod permanent (vezi cap. 7,18; 8,150). Pentru ,,nume” ca reprezentand caracterul vezi la Matei 6,9. S-a auzit. [,,A venit”, KJV]. In doua ocazii anterioare s-a auzit un glas din cer – la botez (Matei 3,17) si la schimbarea la fata (Matei 17,5). L-am si proslavit. Prin viata, lucrarea si minunile lui Isus (vezi, de exemplu, cap. 11,4). Si-l voi mai proslavi. In moartea si invierea lui Isus. 12:29 Norodul, care statea acolo, si care auzise glasul, a zis ca a fost un tunet. Altii ziceau: Un inger a vorbit cu El! A fost un tunet. [,,A tunat”, KJV]. Oamenii au auzit sunetul vocii din cer, dar n-au putut prinde intelesul, asa cum a fost cazul acelora care au auzit glasul care a vorbit lui Pavel la data convertirii lui (vezi la Fapte 23,9). Un inger a vorbit. Unii au interpretat sunetul ca o solie divina. Aceasta pare sa lase sa se inteleaga ca ei au inteles ce se spunea. Judecand dupa raspunsul lui Isus ca ,,pentru voi” a fost glasul, se pare ca grecii, si fara indoiala si altii, au auzit si au inteles glasul (vezi DA 625). Pentru ei ar fi fost ca o dovada care confirma faptul ca Isus era cu adevarat Trimisul lui Dumnezeu. 12:30 Isus a raspuns: Nu pentru Mine s-a auzit glasul acesta, ci pentru voi. Pentru voi. Vezi la v. 29; cf. DA 625. 12:31 Acum are loc judecata lumii acesteia, acum stapanitorul lumii acesteia va fi aruncat afara. Acum. Venise un ceas insemnat in istoria lumii. Isus era pe punctul de a muri pentru neamul omenesc vinovat, asigurand in felul acesta mantuirea oamenilor si facand sigura infrangerea imparatiei lui Satana. Expresia ,,acum” era astfel plina de insemnatatea cea mai mare. Judecata lumii acesteia. Nu ca Isus era gata sa sada ca judecator, ,,Dumnezeu, intr-adevar na trimes pe Fiul Sau in lume ca sa judece [asa cum krino este tradus cel mai adesea] lumea, ci ca lumea sa fie mantuita prin El” (vezi la cap. 3,17). Totusi, prin legatura lor cu Fiul, oamenii isi hotarau soarta lor vesnica (vezi la cap. 9,39). Refuzand sa-L primeasca pe Isus ca Mesia al profetiei si ca Mantuitor al lumii, natiunea iudaica si-a pecetluit soarta si a suferit condamnarea. Stapanitorul lumii acesteia. [,,Principele acestei lumi”, KJV]. Acest titlu pentru Satana se gaseste numai in Ioan (cf. cap. 14,30; 16,11). Alte titluri date lui sunt ,,dumnezeul acestei lumi” (2 Corinteni 4,4) si ,,domnul puterii vazduhului” (Efeseni 2,2). Despre autoritatea uzurpata a lui Satana asupra acestei lumi vezi Matei 4,8.9. Aruncat afara. Avusese loc o aruncare afara la data cand Lucifer a cazut din inalta lui pozitie (PP 42). Acum lucrarea lui urma sa fie si mai mult restransa. Prin atitudinea lui fata de Fiul lui Dumnezeu, Satana se gasea demascat in adevaratul lui caracter. De aici inainte el ,,nu mai putea sa astepte pe ingeri cand ieseau din curtile ceresti si sa acuze inaintea lor pe fratii lui Hristos” (DA 761). Vezi mai departe la Apocalipsa 12,7-9. 12:32 Si dupa ce voi fi inaltat de pe pamant, voi atrage la Mine pe toti oamenii. Inaltat. Adica, pe cruce. Acelasi verb apare in cap. 3,14 (vezi comentariul acolo), unde Isus compara inaltarea Sa cu inaltare sarpelui in pustie. In cap. 8,28 Isus se refera din nou la inaltarea Sa si vorbeste despre actul acesta ca fiind facut de iudei. Aceasta arata clar ca El nu se refera la inaltarea Lui. Voi atrage. Crucea s-a dovedit, in mii de vieti, ca este mai magnetica decat toate fascinatiile lumii. Dupa eforturile sale cam infructuoase in Atena, unde el intampinase logica cu logica, in Corint Pavel s-a hotarat sa nu stie ,,altceva decat pe Isus Hristos si pe El rastignit” (1 Corinteni 2,2; cf. AA 244). Drept urmare, ostenelile lui au fost in totul pline de succes. Magnetismul crucii n-a scazut de loc cu trecerea veacurilor. Ea este inca ,,puterea si intelepciunea lui Dumnezeu de a aduna suflete pentru Hristos” (6T 67). Pe toti oamenii. Cuvantul ,,oamenii” este adaugat, si includerea lui limiteaza aplicarea versetului la membrii familiei omenesti. El ar trebui omis, deoarece au fost atrasi la Hristos nu numai membrii familiei omenesti, prin jertfirea Sa de Sine, ci si ingeri si locuitorii altor lumi au fost atrasi la El din nou prin demonstrarea iubirii jertfitoare a lui Dumnezeu (Coloseni 1,20). 12:33 Vorbind astfel, arata cu ce moarte avea sa moara. Cu ce moarte. Vezi la v. 32. 12:34 Norodul I-a raspuns: Noi am auzit din Lege ca Hristosul ramane in veac; cum dar zici Tu ca Fiul omului trebuie sa fie inaltat? Cine este acest Fiu al omului? Lege. Gr. nomos, aici folosit cu privire la Vechiul Testament in general ca in cap. 10,34 (vezi comentariul acolo). Hristosul ramane in veac. Cei care vorbeau se poate sa se fi referit la pasaje ca Psalmii 89,36; 110,4; Isaia 9,6; Daniel 7,13.14. Literatura apocaliptica a perioadei considera lamurit domnia lui Mesia ca fiind vesnica. De pilda, cartea pseudepigrafica a lui Enoh (vezi p. 87) declara cu privire la Cel Ales: ,,Caci intelepciunea este turnata ca apa si slava nu lipseste niciodata dinaintea lui in veci (49,1). ,,Si Domnul Duhurilor va ramane peste ei, si cu acel Fiu al Omului ei vor manca, vor sedea si se vor ridica in veac si in veci de veci” (62,14). Fiul Omului. Vezi la Matei 1,1; Marcu 2,10. Trebuie sa fie inaltat. Cei ce intrebau nu puteau sa armonizeze referirea lui Isus la moartea Sa cu ceea ce ei credeau ca invata Scripturile cu privire la domnia vesnica a lui Mesia. Daca prin termenul ,,Fiul omului” Isus vrea sa spuna Mesia, asa cum iudeii evident Il intelegeau ca vrea sa spuna (vezi Enoh 62,14, citat mai sus la ,,Hristosul ramane in veac”; vezi si p. 87), atunci ce era aceasta referire la moarte? Intrebarea arata ca oamenii intelegeau termenul ,,inaltat” ca referinduse la moarte. 12:35 Isus le-a zis: Lumina mai este putina vreme in mijlocul vostru. Umblati ca unii care aveti lumina, ca sa nu va cuprinda intunericul: cine umbla in intuneric, nu stie unde merge. Mai este putina vreme. Isus nu a raspuns la intrebare direct. Erau lucruri mai importante pe care ei sa le inteleaga in momentul acela. Timpul se sfarsea. Isus, Lumina lumii (cap. 8,12), urma sa paraseasca lumea aceasta in curand. Ultimele raze mai luminau. Cu sase luni mai inainte El spusese: ,,Mai sunt cu voi putina vreme” (cap. 7,33). Acum mai ramasesera numai putine zile. El apela la oameni sa-L primeasca acum. Ei trebuiau sa se foloseasca de ocaziile prezente si sa nu consume timpul cu intrebari si indoieli. Umblati. Gr. peripateo (vezi la cap. 7,1). Cuprinda. [,,Sa coboare”, KJV]. Sau ,,surprinda”. Umbla in intunerec. Vezi la cap. 8,12. 12:36 Cata vreme aveti lumina printre voi, credeti in lumina, ca sa fiti fii ai luminii. Isus le-a spus aceste lucruri: apoi a plecat si S-a ascuns de ei. Fii ai luminii. Vezi la Luca 16,8. Credinciosul ajunge ca Acela in care crede. Aceia care Il primesc pe Isus, Lumina, devin ei insisi centre de la care lumina radiaza la altii (vezi la Matei 5,14-16). S-a ascuns. Comparati cap. 8,59. Aceasta a fost ultima zi a lui Isus la Templu. Era, la fel, ultima Lui zi de lucrare publica. Dupa un apel final la conducatorii lui Israel, Isus a parasit Templul pentru totdeauna. Vezi la Matei 23,38. 12:37 Macar ca facuse atatea semne inaintea lor, tot nu credeau in El, Nu credeau. [Lepadarea finala de catre conducatorii iudei, Ioan 12,36b-50. Vezi harta p. 224]. Pentru minuni ca un temei al credintei vezi p. 208, 209. 12:38 ca sa se implineasca vorba, pe care o spusese prorocul Isaia: Doamne, cine a dat crezare propovaduirii noastre? Si cui a fost descoperita puterea bratului Domnului? Ca sa se implineasca. Textul grec poate fi tradus ca o propozitie de rezultat si nu de scop, ca in cap. 9,3 (vezi comentariul acolo; cf. la cap. 11,4). Pasajul ar zice atunci: ,,Ei n-au crezut in El: drept urmare, s-au implinit cuvintele profetului Isaia, etc.”. Vezi mai departe la Matei 1,22; Ioan 12,39. Doamne, cine a crezut? Un citat din Isaia 53,1, din LXX-a, nu din textul ebraic. Cele doua exprimari sunt identice cu exceptia titlului ,,Doamne” care nu apare in textul ebraic. Vezi la Isaia 53,1. 12:39 De aceea nu puteau crede, pentru ca Isaia a mai zis: Nu puteau sa creada. Afirmatia aceasta ar trebui sa fie inteleasa in lumina comentariului de la v. 38. Precunoasterea lui Dumnezeu nu inlatura libera alegere. Profetia lui Isaia era doar o prezicere a ceea ce precunoasterea lui Dumnezeu vazuse ca va fi. ,,Profetiile nu modeleaza caracterul oamenilor care le implinesc. Oamenii savarsesc propria lor vointa libera” (EGW RH 13 Noi.,1900). Vezi la Matei 1,22; Ioan 3,17-20. 12:40 Le-a orbit ochii, si le-a impietrit inima, ca sa nu vada cu ochii, sa nu inteleaga cu inima, sa nu se intoarca la Dumnezeu, si sa-i vindec. Le-a orbit ochii. Un citat din Isaia 6,10, desi nu in acord exact cu actualele noastre texte ebraic si LXX-a. Ioan probabil cita liber sau avea in fata lui un text diferit. Pentru comentariu vezi la Isaia 6,10; Matei 13,15. 12:41 Isaia a spus aceste lucruri cand a vazut slava Lui, si a vorbit despre El. Cand a vazut slava Lui. Pot fi citate dovezi textuale (cf. p. 146), pentru exprimarea, ,,pentru ca a vazut slava Lui”. In orice caz referirea pare sa fie la viziunea din Isaia 6 in legatura cu care au fost spuse cuvintele din Ioan 12,40. 12:42 Totusi, chiar dintre fruntasi, multi au crezut in El; dar de frica Fariseilor nu-L marturiseau pe fata, ca sa nu fie dati afara din sinagoga. Dintre fruntasi. In contrast cu orbirea natiunii. Nu-l marturiseau. Mai degraba, ,,continuau sa nu-L marturiseasca”. Cu toate acestea aici era raspunsul la intrebarea pusa catva timp mai inainte: ,,A crezut in El vreunul din mai marii nostri sau din Farisei?” (cap. 7,48). Unii mai tarziu L-au marturisit pe fata, ca, de exemplu, Nicodim (cap. 19,39; cf. cap. 3,1) si Iosif din Arimatea (vezi la Matei 27,57). Dati afara. Vezi la cap. 9,22. 12:43 Caci au iubit mai mult slava oamenilor decat slava lui Dumnezeu. Au iubit mai mult slava oamenilor. Vezi la Matei 23,5. Mishnah spune urmatoarele, aratand valoarea data laudei si onoarei de la oameni: ,,Onoarea ucenicului tau sa-ti fie tot atat de scumpa ca si a ta, si onoarea colegului tau ca respectul pentru invatatorul tau, si respectul pentru invatatorul tau ca temerea de Cer” (Aboth 4. 12, ed. Soncino a Talmudului, p. 50, 51). 12:44 Iar Isus a strigat: Cine crede in Mine, nu crede in Mine, ci in Cel ce M-a trimis pe Mine. Isus a strigat. Momentul specific al acestei cuvantari, cu referire la plecarea si ascunderea lui Isus din v. 36, este incert. Versetele 37-50 par sa fie comentariul lui Ioan cu privire la respingerea lui Mesia. Invatatura acestei zile in Templu a pus capat lucrarii publice a lui Hristos. De aici inainte invatatura Lui a fost in particular, pentru ucenicii Sai. In Cel ce M-a trimes pe Mine. Expresia ,,Cel ce [sau ,,care”] M-a trimes” este intalnita adesea in Ioan (cap. 5,24.30.37; 6,38.39.40.44; etc.). Expresia aceasta scoate in evidenta deplina unire a Fiului cu Tatal (vezi la cap. 3,17; 10,30). 12:45 Si cine Ma vede pe Mine, vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Hristos a venit ca sa reprezinte inaintea lumii caracterul Tatalui Sau (vezi la cap. 1,18). Cand Filip a spus: ,,Doamne, arata-ne pe Tatal”, Isus a declarat: ,,Cine M-a vazut pe Mine, a vazut pe Tatal” (cap. 14,8.9). Tatal si Fiul erau perfect uniti in tintele, scopurile si procedurile lor (vezi la cap. 10,30). 12:46 Eu am venit ca sa fiu o lumina in lume, pentru ca oricine crede in Mine, sa nu ramana in intuneric. Lumina. Cu privire la Isus ca Lumina vezi la cap. 1,4; 8,12. In intunerec. Vezi la 1 Ioan 2,11; cf. Ioan 12,35.36. 12:47 Daca aude cineva cuvintele Mele si nu le pazeste, nu Eu il judec; caci Eu n-am venit sa judec lumea, ci sa mantuiesc lumea. N-am venit sa judec. Vezi la cap. 3,17; 9,39. 12:48 Pe cine Ma nesocoteste si nu primeste cuvintele Mele, are cine-l osandi: Cuvantul, pe care l-am vestit Eu, acela il va osandi in ziua de apoi. Are cine osandi. Comparati cap. 5,45. Aici nu Moise, ci cuvantul lui Hristos judeca. Faptul ca contemporanii lui Isus auzisera de la El adevarul cu pricire la identitatea si misiunea Lui ii lasa fara scuza. Ei nu puteau sustine ca erau ignoranti fata de cerintele mantuirii. Daca nu ar fi auzit adevarul, ei nu ar fi fost socotiti raspunzatori (vezi la cap. 9,39-41). Asa este cu cei care aud Cuvantul lui Dumnezeu astazi. Mare este raspunderea pusa de Dumnezeu asupra ascultatorilor! Se poate ca ei sa ia in ras sau chiar sa dispretuiasca predicile, dar vor descoperi spre intristarea lor in cele din urma ca trebuie sa dea socoteala de ceea ce au facut avand in vedere ceea ce au auzit. 12:49 Caci Eu n-am vorbit de la Mine insumi, ci Tatal, care M-a trimis, El insusi Mi-a poruncit ce trebuie sa spun si cum trebuie sa vorbesc. De la Mine insumi. Respingand cuvintele lui Isus, iudeii Il respingeau pe Dumnezeu Tatal. Cu privire la lucrul acesta, Isus a cautat sa-i avertizeze. Tot asa se intampla cand oamenii refuza cuvintele solilor Cerului. Ei resping nu numai pe soli, dar si pe Acela care le-a dat lor solia si i-a trimis (vezi la Matei 10,40). 12:50 Si stiu ca porunca Lui este viata vesnica. De aceea lucrurile, pe care le spun, le spun asa cum Mi le-a spus Tatal. Viata vesnica. Vezi la cap. 3,16. Porunca Tatalui era ca oamenii trebuie sa creada in Hristos, pe care El Il trimisese in lume. Numai in felul acesta puteau ei sa fie mantuiti (vezi Fapte 4,12). Intr-o afirmatie paralela Ioan declara: ,,Si porunca Lui este sa credem in numele Fiului Sau Isus Hristos” (1 Ioan 3,23). Iudeii credeau ca mantuirea va fi obtinuta daca se ocupau cu studierea si tinerea Torei. Multi dintre ei isi puneau nadejdea in descendenta lor din Avraam. Isus i-a avertizat ca numai aceia care primeau pe Isus Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, Mantuitorul lumii, urmau sa fie mantuiti: ,,Si viata vesnica este aceasta: sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat, si pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu” (Ioan 17,3). COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1 DA 557 1–11 DA 557–568 3 ML 80; 6T 84 3–6 EW 165, 268; DA 559; 4T 485, 487 4, 5 DA 720; 1T 192; 4T 550 4–7 4T 42 8 DA 640 9–11 COL 265 12–19 DA 569–579 19 DA 571 20–23 DA 621 20–43 DA 621–626 24 COL 86; Ed 110; 6T 186 24, 25 DA 623 25 DA 626; MYP 302; 9T 56 26 Ev 686; MH 226; 2T 40, 148; 6T 312, 415 26–28 DA 624 28 DA 409; 8T 202 28–33 DA 625 31 DA 679; 9T 22 31, 32 PP 68 32 AA 249; CT 434; DA 626; Ed 192; GW 160; MB 9, 44; MYP 137; SC 26; TM 226, 378; 4T 418, 624; 6T 237, 449; 7T 11, 29 34–36 DA 626 35 FE 215, 450; GC 312; MYP 334; PP 269; TM 163; 1T 262; 3T 63, 65, 230, 436; 8T 143; 9T 154 35, 36 CT 369 36 CH 40; 3T 50 40 DA 626; FE 450 42 COL 105; DA 626 48 DA 626; 5T 434 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: