11:38 Isus S-a infiorat din nou in Sine, si S-a dus la mormant. Mormantul era o pestera, la intrarea careia era asezata o piatra.
S-a infiorat. [,,Gemand”, KJV]. Vezi la v. 33. Nota de necredinta introdusa de o parte din iudei (vezi v. 37) contribuia la tulburarea gandurilor.
Mormantul. Gr. mnemeion, literal ,,un memorial”, de la mnemoneuo, ,,a aminti”, folosit adesea pentru un monument funerar, dar cel mai adesea pentru mormantul sau cavoul insusi (Marcu 16,5; etc.).
Pestera. Pesteri naturale, amenajate mai departe prin cioplire erau locurile obisnuite de inmormantare in Palestina (cf. Geneza 23,19; Isaia 22,16). Mishnah descrie ceea ce era probabil un mormant de familie: ,,Spatiul central al grotei trebuie sa cuprinda [o arie de] sase coti pe opt. Si treisprezece camari trebuie sa dea in el; patru pe o latura, patru pe cealalta, trei in fata [intrarii], una pe dreapta intrarii si una pe stanga. Afara de intrarea in grota trebuie sa se faca o curte de sase [coti] pe sase, [care este] spatiul pe care-l ocupa catafalcul si cei care fac inmormantarea. Doua grote trebuie sa se deschida in ea; una de o parte si una de cealalta” (Baba Bathra 6. 8, ed. Soncino a Talmudului, p. 421, 422). Descoperiri arheologice arata ca intrarile la morminte erau de obicei pe un plan orizontal.
Piatra. Pietrele acestea, adesea circulare astfel ca sa poata fi rostogolite, acopereau deschiderea cavoului. Adesea o piatra sprijinitoare tinea in loc piatra circulara (vezi Mishnah Oholoth
2. 4, ed. Soncino a Talmudului, p. 156).