11:11 Dupa aceste vorbe, le-a zis: Lazar, prietenul nostru, doarme: dar Ma duc sa-l trezesc din somn.
Prietenul nostru. Lazar este prezentat aici ca un prieten si al ucenicilor (vezi la v. 3).
Doarme. Gr. koimao, un cuvant folosit si cu privire la somnul obisnuit (Matei 28,13; Luca 22,45; etc.) si cu privire la somnul mortii (Matei 27,52; 1 Corinteni 7,39; etc.). Ucenicii au inteles ca Isus vorbeste despre somnul natural (vezi p. 105).
Comparatiile urmatoare demonstreaza potrivirea somnului ca o figura prin care sa se prezinte moartea: 1) Somnul este o stare de inconstienta: ,,Mortii nu stiu nimic” (Eclesiast 9,5.6). 2) Somnul este o odihna de toate activitatile exterioare ale vietii: ,,In locuinta mortilor, ...nu mai este nici lucrare, nici chibzuiala, nici stiinta, nici intelepciune” (Eclesiast 9,10). 3) Somnul face cu neputinta gandirea constienta: ,,Suflarea lor trece, ...si ...le pier si planurile” (Psalmii 146,4). 4) Somnul continua pana cand cineva este desteptat: ,,Asa se culca si omul si nu se mai scoala cat vor fi cerurile, nu se mai desteapta” (Iov 14,12). 5) Somnul impiedica asocierea la activitatile celor care sunt trezi: ,,Niciodata nu vor mai avea parte de tot ce se face” (Eclesiast 9,6). 6) Somnul face nelucratoare emotiile sufletului: ,,Si dragostea lor, si ura lor si pizma lor, ...au pierit” (Eclesiast 9,6). 7) Somnul vine in chip normal si inevitabil pentru toti: ,,Cei vii... stiu ca vor muri” (Eclesiast 9,5). 8) Somnul face sa inceteze orice lauda adusa lui Dumnezeu: ,,Nu mortii lauda pe Domnul” (Psalmii 115,17; cf. Isaia 38,18).