Printable ModeIoan, 11
|
11:1 Un oarecare Lazar din Betania, satul Mariei si al Martei, sora ei, era bolnav. Un oarecare. [,,Un oarecare om”, KJV]. [Invierea lui Lazar, Ioan 11,1-45. Vezi harta p. 223; diagrama p. 231; despre minuni p. 208-213]. Pentru cronologia acestui eveniment vezi la Matei 19,1; Luca 17,1.11. Lazar. Numele acesta este derivat de la evr. ’El‘azar, insemnand poate ,,pe care il ajuta Dumnezeu”, ,,al carui ajutor este Dumnezeu”, sau ,,Dumnezeu ajuta”. Lazar nu este mentionat in Evangheliile sinoptice, desi Luca se refera la vizita lui Isus la familia Mariei si Martei (cap. 10,38-42). Luca, insa nu ia nota de faptul ca aceste surori aveau un frate care era foarte mult iubit de Isus. Cersetorul din parabola din Luca 16,19-31 se numea Lazar. Unii vad o legatura posibila intre intamplarea de fata si alegerea numelui pentru cersetor (vezi la Luca 16,20). Betania. Un sat cam la 15 furlongs [cam 2,7 km] de Ierusalim (vezi v. 18) pe panta rasariteana a Muntelui Maslinilor, pe drumul spre Ierihon. Locul este identificat in general cu modernul el-‘Azariyeh, insemnand ,,[satul] lui Lazar”. Mariei. Pentru identificarea Mariei vezi Nota aditionala la Luca 7. Martei. Pentru o schita a caracterului Martei vezi la Luca 10,41. 11:2 Maria era aceea care a uns pe Domnul cu mir, si I-a sters picioarele cu parul ei, si Lazar cel bolnav era fratele ei. A uns pe Domnul. Vezi la cap. 12,1-7. Vezi Nota aditionala la Luca 7. Desi Ioan nu mentioneaza incidentul decat mai tarziu, se pare ca el considera ca cititorii sai cunosc intamplarea. 11:3 Surorile au trimis la Isus sa-i spuna: Doamne, iata ca acela pe care-l iubesti, este bolnav. Au trimes la Isus. [,,Au trimes la El”, KJV]. Adica, au trimis un sol. Iubesti. Gr. phileo, ,,a iubi ca prieten”. Pentru o distinctie intre phileo si agapao, iubirea cu admiratie, respect si stima, vezi la Matei 5,43.44. Agapao este folosit in Ioan 11,5 cu privire la iubirea lui Isus pentru Lazar si surorile lui. Rugamintea surorilor pentru bolnavul lor iubit era rostita in cuvinte simple aratand prietenia si iubirea lor intima. Ele credeau ca Isus avea nevoie numai sa fie informat cu privire la nevoia lor si El va veni imediat in ajutorul lor. Cand El a zabovit, ele n-au putut intelege amanarea din partea Lui. Durerea le-a umplut inima cand fratele lor a decedat. Rugamintile lor pareau sa fi ramas fara raspuns. Totusi, El care intelegea totul si care cunostea viitorul, avea in vedere un raspuns mult mai glorios decat asteptau ele. 11:4 Dar Isus, cand a auzit vestea aceasta, a zis: Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu sa fie proslavit prin ea. Nu este spre moarte. Boala a avut ca urmare moartea, dar in cazul acesta moartea a fost numai de scurta durata si a facut loc curand vietii. Ci spre. Gr. hina, aici pe buna dreptate inteleasa ca o propozitie de rezultat (vezi la cap. 9,3). Adica, slava urma sa rezulte pentru numele lui Dumnezeu ca rezultat al bolii si mortii lui Lazar. Dumnezeu are o mare placere sa ia uneltirile vrajmasului si sa le conduca pentru scopuri de indurare in favoarea celor ,,care Il iubesc” (Romani 8,28; DA 471). 11:5 Si Isus iubea pe Marta, si pe sora ei, si pe Lazar. Iubea. Gr. agapao, iubire cu admiratie, respect si stima (vezi la Matei 5,43.44). Pentru iubirea lui Isus pentru Lazar este folosit numai cuvantul phileo (vezi la Ioan 11,3). Unii comentatori vad dovezi in v. 3, 5 ca Ioan foloseste pe phileo si agapao ca sinonime. Aceasta nu este o concluzie necesara. De fapt, agapao s-ar putea sa fi fost ales anume in v. 5, unde este vorba de surori, pentru a evita o deductie posibila ca era vorba numai de simpla afectiune omeneasca. Agapao este folosit adesea in scrierile lui Ioan pentru a descrie iubirea pe care crestinii trebuie sa o dea pe fata unii fata de altii (Ioan 13,34; 15,12; 1 Ioan 4,7.11; etc.). 11:6 Deci, cand a auzit ca Lazar este bolnav, a mai zabovit doua zile in locul in care era; A mai zabovit doua zile. Zabovirea era pentru un scop cunoscut lui Isus, dar necunoscut ingrijoratei familii din Betania. Daca Isus ingaduia ca Lazar sa cada sub stapanirea mortii, urma sa fie posibil ca El sa demonstreze divinitatea Sa si sa dea dovada de netagaduit ca era cu adevarat invierea si viata. Prin minunea invierii lui Lazar Isus tintea sa dea o dovada culminanta iudeilor necredinciosi ca El era Mesia, Mantuitorul lumii. De la resedinta lui Hristos din Perea pana la Betania in Iudea, o distanta de poate 40 km, era cale cam de o zi. Calatoria lui Isus se poate sa fi fost mai inceata, ocupand poate doua zile. Era obiceiul Lui de a Se face de folos celor ce erau pe drumul Sau (vezi DA 529). Lazar pare ca era inca in viata cand solul s-a inapoiat de la Isus (vezi DA 526), dar trebuie sa fi murit la scurt timp dupa aceasta, deoarece atunci cand a sosit Isus, Lazar era mort de patru zile (v. 17). Este deci posibil sa combinam diferitele elemente de timp ale capitolului si nu este necesar sa tragem concluzia, asa cum au facut unii, ca Lazar era deja mort cand solul sosise pentru a-L informa pe Isus. 11:7 si in urma a zis ucenicilor: Haidem sa ne intoarcem in Iudea. Sa ne intoarcem in Iudea. Isus parasise Iudea de curand din cauza ostilitatii iudeilor (Ioan 10,39.40; vezi la Matei 19,1). In sugestia Lui ca sa se intoarca, El n-a pomenit de Lazar si se pare ca Lazar nu era in mintea ucenicilor, asa cum ar parea sa arate raspunsul lor (vezi Ioan 11,8). 11:8 Invatatorule, I-au zis ucenicii, acum de curand cautau Iudeii sa Te ucida cu pietre, si Te intorci in Iudea? Invatatorule. Gr. rhabbi, un titlu aplicat unor invatatori eminenti, insemnand literal, ,,mai marele meu” (vezi la cap. 1,38). Ucida cu pietre. Vezi cap. 10,38. Intorci in Iudea. Pentru ucenici parea o adevarata nebunie ca Isus sa-Si riste viata in tara necredintei si a vrajmasiei de moarte. 11:9 Isus a raspuns: Nu sunt douasprezece ceasuri in zi? Daca umbla cineva ziua nu se poticneste, pentru ca vede lumina lumii acesteia; Douasprezece ceasuri. Ziua iudaica era socotita de la rasaritul soarelui pana la apusul lui si era impartita in douasprezece parti. Asa cum lungimea zilei varia de la aproximativ 14 ore si 12 minute la data solstitiului de vara la aproximativ 10 ore si 3 minute la data solstitiului de iarna, tot asa varia si lungimea orelor. Maximum de variatie in lungimea unei ore era de 20 de minute. Umbla cineva ziua. Comparati ideea din v. 9, 10 cu aceea exprimata in cap. 9,4 (vezi comentariul acolo). Acolo accentul este pe ideea de lucru cat dureaza prilejul; aici pe faptul ca ceasul lui Isus nu sosise (vezi la cap. 7,6). 11:10 dar daca umbla noaptea, se poticneste, pentru ca n-are lumina in el. Verset ce nu a fost comentat. 11:11 Dupa aceste vorbe, le-a zis: Lazar, prietenul nostru, doarme: dar Ma duc sa-l trezesc din somn. Prietenul nostru. Lazar este prezentat aici ca un prieten si al ucenicilor (vezi la v. 3). Doarme. Gr. koimao, un cuvant folosit si cu privire la somnul obisnuit (Matei 28,13; Luca 22,45; etc.) si cu privire la somnul mortii (Matei 27,52; 1 Corinteni 7,39; etc.). Ucenicii au inteles ca Isus vorbeste despre somnul natural (vezi p. 105). Comparatiile urmatoare demonstreaza potrivirea somnului ca o figura prin care sa se prezinte moartea: 1) Somnul este o stare de inconstienta: ,,Mortii nu stiu nimic” (Eclesiast 9,5.6). 2) Somnul este o odihna de toate activitatile exterioare ale vietii: ,,In locuinta mortilor, ...nu mai este nici lucrare, nici chibzuiala, nici stiinta, nici intelepciune” (Eclesiast 9,10). 3) Somnul face cu neputinta gandirea constienta: ,,Suflarea lor trece, ...si ...le pier si planurile” (Psalmii 146,4). 4) Somnul continua pana cand cineva este desteptat: ,,Asa se culca si omul si nu se mai scoala cat vor fi cerurile, nu se mai desteapta” (Iov 14,12). 5) Somnul impiedica asocierea la activitatile celor care sunt trezi: ,,Niciodata nu vor mai avea parte de tot ce se face” (Eclesiast 9,6). 6) Somnul face nelucratoare emotiile sufletului: ,,Si dragostea lor, si ura lor si pizma lor, ...au pierit” (Eclesiast 9,6). 7) Somnul vine in chip normal si inevitabil pentru toti: ,,Cei vii... stiu ca vor muri” (Eclesiast 9,5). 8) Somnul face sa inceteze orice lauda adusa lui Dumnezeu: ,,Nu mortii lauda pe Domnul” (Psalmii 115,17; cf. Isaia 38,18). 11:12 Ucenicii I-au zis: Doamne, daca doarme, are sa se faca bine. Are sa se faca bine. Gr. sozo, despre boala, ,,a se face bine”, ,,a se inzdraveni”. 11:13 Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau ca vorbeste despre odihna capatata prin somn. [,,Totusi”, KJV]. Referirea lui Hristos la somn nu a fost inteleasa. Ucenicii nadajduiau ca Lazar trecuse acum de criza si se refacea printr-un somn sanatos. 11:14 Atunci Isus le-a spus pe fata: Lazar a murit. Pe fata. Isus nu mai vorbea in metafora. 11:15 Si ma bucur ca n-am fost acolo, pentru voi, ca sa credeti. Dar acum, haidem sa mergem la el. N-am fost acolo. Implicatia este ca moartea n-ar fi avut loc daca Isus ar fi fost acolo. Ca sa credeti. Credinta ucenicilor in Isus ca Fiu al lui Dumnezeu urma sa fie intarita prin minunea culminanta a lucrarii lui Isus (cf. la v. 6). 11:16 Atunci Toma, zis Geaman, a zis celorlalti ucenici: Haidem sa mergem si noi sa murim cu El! Toma. O transliterare a evr. te’om, ,,geaman” (vezi la Marcu 3,18). Geaman. [,,Didymus”, KJV]. O transliterare a gr. Didumos, insemnand si el ,,geaman”. Traditia veche aflata, de pilda, in apocrifa Faptele lui Toma, ca el era un frate geaman al lui Isus este cu totul fara temei. Toma indeplineste un rol relativ proeminent in Ioan (vezi cap. 14,5; 20,24-29; 21,2). El apare in natura sa caracteristica ,,sincer, dar timid si fricos” (vezi DA 296). Intrucat Invatatorul sau era pornit spre a merge la Betania, loialitatea lui l-a indemnat sa-L urmeze, desi pentru el, cu mintea plina de cele mai intunecate presimtiri, parea ca se duc in gura cascata a mortii. 11:17 Cand a venit Isus, a aflat ca Lazar era de patru zile in mormant. Patru zile. Vezi la v. 39. Pentru legatura acestei perioade de timp cu cele ,,doua zile” vezi la v. 6. 11:18 Si, fiindca Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii, Betania. Vezi la v. 1. Aproape de Ierusalim. Fara indoiala mentionata pentru a arata ca era posibila ca multi vizitatori din Ierusalim sa fie de fata (vezi v. 19). Printre acesti vizitatori erau unii vrajmasi inversunati impotriva lui Isus. Cincisprezece stadii. [,,Cincisprezece furlongs”, KJV]. Cam 2,7 km (vezi p. 50). 11:19 Multi din Iudei venisera la Marta si Maria, ca sa le mangaie pentru moartea fratelui lor. Sa le mangaie. Mangaierea celor in doliu era socotita printre lucrarile de iubire la care un israelit era obligat. Mari rasplatiri se credeau ca revin celor care indeplineau obligatia, iar cei care neglijau raspunderile lor erau avertizati cu privire la pedepsele care urmau. 11:20 Cand a auzit Marta ca vine Isus, I-a iesit inainte; iar Maria sedea in casa. Cand a auzit Marta. Marta reflecta aceleasi trasaturi de caracter notate cu privire la ea in Luca 10,38-42. Ea este impulsiva, energica si consacrata datoriilor practice. Maria, pe de alta parte, care era contemplativa, ganditoare, dar cu o mare rezerva de iubire, ,,sedea in casa”. Isus era afara din sat cand Marta L-a intampinat (vezi Ioan 11,30). 11:21 Marta a zis lui Isus: Doamne, daca ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu! Daca ai fi fost. Aceleasi cuvinte au fost rostite de Maria cand L-a intalnit pentru prima data pe Isus (v. 32). Fara indoiala sentimentul acesta a fost adesea pe buzele si inimile surorilor de la moartea fratelui lor. Surorile erau corecte in observatia lor (vezi la v. 15; vezi la DA 528). 11:22 Dar si acum, stiu ca orice vei cere de la Dumnezeu, Iti va da Dumnezeu. Orice vei cere. Marta recunostea pe Isus ca este Fiul lui Dumnezeu (v. 27) si credea ca Dumnezeu asculta cererile Fiului Sau. Nu este sigur in ce masura cultiva ea nadejdea ca Isus il va readuce pe fratele ei la viata. Fara indoiala ea auzise de invierea tinerei fete (Marcu 5,35-43) si de invierea fiului vaduvei (Luca 7,11-15). Ea credea din toata inima ca Isus va face ceva pentru a aduce mangaiere. 11:23 Isus i-a zis: Fratele tau va invia. Va invia. Desi Saducheii tagaduiau invierea (vezi la Matei 22,23), Fariseii, cea mai numeroasa dintre cele doua partide, marturiseau cu indrazneala credinta lor in inviere si viata viitoare (vezi Fapte 23,8). Fara indoiala, multi din cei care erau de convingerea aceasta cautasera sa o mangaie pe Marta cu cuvintele folosite de Isus cu ocazia aceasta. 11:24 Stiu, I-a raspuns Marta, ca va invia la inviere, in ziua de apoi. In ziua de apoi. [,,Ziua de pe urma”, KJV]. Increderea Martei in invierea viitoare era puternica si ajuta la alinarea intristarii lor (cf. 1 Tesaloniceni 4,13-18). Dar in ziua aceea parea foarte indepartata; ea cauta ceva mai apropiat pentru a-si potoli durerea (vezi la Ioan 11,22). 11:25 Isus i-a zis: Eu sunt invierea si viata. Cine crede in Mine, chiar daca ar fi murit, va trai. Eu sunt invierea. Aceasta este inca una din rostirile de ,,Eu sunt” ale lui Isus (cf. cap. 6,35.51: 8,12; 10,7.9; 11,14; 14,6; 15,1.5). Aici Isus Se declara ca este Datatorul de viata. In El este ,,viata, originara, neimprumutata, nederivata” (DA 530). Cel care-L primeste pe El primeste viata (1 Ioan 5,11.12) si are asigurata o inviere viitoare spre viata vesnica (cf. 1 Corinteni 15,51-55; 1 Tesaloniceni 4,16; etc.). Crede. Isus cauta sa intoarca atentia de la inviere in viitorul departat si sa o indrepte la Sine. Numai aceia care-si fixeaza credinta la El in timpul perioadei peregrinarii lor pamantesti pot astepta sa primeasca viata in ziua aceea. Credinta in Hristos este o chestiune de preocupare imediata. Chiar daca ar fi murit. Mai degraba, ,,chiar daca ar muri”. 11:26 Si oricine traieste, si crede in Mine, nu va muri niciodata. Crezi lucrul acesta? Nu va muri niciodata. Negatia este puternic exprimata in textul grec (vezi la cap. 4,48). Referirea este aici clara la a doua moarte si nu la incetarea vietii care are loc la sfarsitul peregrinajului lor pamantesc (vezi la cap. 10,28). Aceasta experienta de pe urma este subinteleasa in cap. 11,25 in expresia ,,chiar daca ar fi murit”, care este mai bine redata, ,,chiar daca ar muri”. A doua moarte este sinonima cu expresia ,,pieri” din cap. 3,16. Cei care traiesc si cred in Isus vor fi eliberati din experienta aceasta (Apocalipsa 20,6). 11:27 Da, Doamne, I-a zis ea, cred ca Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia sa vina in lume. Eu am crezut. [,,Eu cred”, KJV]. Marta reafirma credinta ei in Isus ca Mesia si astfel, indirect, in ceea ce El tocmai afirmase. Hristosul. Vezi la Matei 1,1. Fiul lui Dumnezeu. Pentru intelesul expresiei asa cum este aplicata la Isus vezi la Luca 1,35; vezi Nota aditionala la Ioan 1. Sa vina in lume. Comparati cu expresia aceasta Matei 11,3; Ioan 1,9; 3,31; 6,14; 9,39; 16,28; 18,37. 11:28 Dupa ce a spus aceste vorbe, s-a dus si a chemat in taina pe sora sa Maria, si i-a zis: A venit Invatatorul si te cheama. In taina. Fara indoiala astfel incat participantii la jale sa nu se ia dupa Maria si sa mearga la locul unde era Isus si ca Maria sa-L poata intalni singura. Surorile cunosteau de asemenea complotul de a-L ucide pe Isus si astfel au procedat cu bagare de seama pentru a nu divulga faptul ca El era in apropiere. Poate, iarasi, consideratia aceasta le va fi determinat sa evite sa faca o cerere directa (vezi la v. 3) ca El sa vina. Invatatorul. Gr. didaskalos, insemnand literal, ,,invatator”, un titlu obisnuit al lui Isus (vezi cap. 13,13; vezi la cap. 1,38). 11:29 Maria, cum a auzit, s-a sculat iute, si s-a dus la El. S-a sculat iute. Ea sezuse in casa (v. 20). 11:30 Caci Isus nu intrase inca in sat, ci era tot in locul unde Il intampinase Marta. Nu intrase. [,,Nu venise inca”, KJV]. Fara indoiala din cauza vrajmasiei iudeilor (vezi v. 8) si pentru ca sa poata intalni singur surorile. 11:31 Iudeii, care erau cu Maria in casa si o mangaiau, cand au vazut-o sculandu-se iute si iesind afara, au mers dupa ea, caci ziceau: Se duce la mormant, ca sa planga acolo. Au mers dupa ea. Mergerea lor dupa ea este plina de insemnatate, deoarece in felul acesta au devenit martori ai minunii pe care Hristos era pe punctul de a o face. 11:32 Maria, cand a ajuns unde era Isus, si L-a vazut, s-a aruncat la picioarele Lui, si I-a zis: Doamne, daca ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu. S-a aruncat la picioarele Lui. [,,A cazut”, KJV]. Ea era mai demonstrativa decat sora ei (cf. v. 20, 21). Daca ai fi fost aici. Exact ceea ce spusese Marta (vezi la v. 21). Dar pe cat se pare n-a avut loc o conversatie ca in cazul Martei. Maria zacea trantita la picioarele lui Isus, plangand. Poate emotia ei era prea mare spre a mai fi loc pentru cuvinte. 11:33 Isus, cand a vazut-o plangand, pe ea si pe Iudeii care venisera cu ea, S-a infiorat in duhul Lui, si S-a tulburat. A vazut-o plangand pe ea si pe Iudei. [,,Iudeii de asemenea plangand”, KJV]. Plansul Mariei si acela al prietenilor apropiati ai lui Lazar era autentic, dar mare parte din celalalt plans era probabil bocetul de forma caracteristic funeraliilor orientale. Cuvantul tradus aici ,,plans” apare in Marcu 5,39 pentru a descrie jalea afectata a bocitorilor platiti. S-a infiorat. [,,A gemut”, KJV]. Gr. embrimaomai, care fundamental inseamna ,,a gafai” sau ,,a pufni [de manie]”. Cuvantul acesta apare in LXX-a la Daniel 11,30 intr-un context care sugereaza indignare. Ideea aceasta pare sa fie prezentata si in Marcu 14,5. Expresia insotitoare ,,si S-a tulburat” (Ioan 11,33), sugereaza aceeasi idee aici. Intrucat embrimaomai descrie o tulburare a gandurilor, o stare emotiva puternica, aici o dreapta indignare, fara indoiala cauzata de intristarea fatarnica a iudeilor adunati, dintre care unii urma ca in curand sa planuiasca moartea aceluia pentru care acum boceau si a Aceluia care urma ca in curand sa dea viata celui mort (vezi DA 533). 11:34 Si a zis: Unde l-ati pus? Doamne, I-au raspuns ei, vino si vezi. Pus. Gr. tithemi, un cuvant obisnuit pentru aranjarea unui corp mort (vezi cap. 19,41.42; 20,2.13.15), de unde oarecum echivalent cu ,,a inmormanta”. 11:35 Isus plangea. Plangea. Gr. dakruo, ,,a varsa lacrimi”. Cuvantul apare numai aici in Noul Testament. In LXX-a apare in Iov 3,24; Ezechiel 27,35; Mica 2,6. Cuvantul pentru ,,plans” in Ioan 11,33 este klaio, un cuvant care descrie nu numai plansul domol, dar si bocetul care de obicei insotea doliul oriental pentru mort (vezi la v. 33). Klaio, totusi, apare in Luca 19,41, dar intr-un alt inteles. In natura Sa omeneasca Isus a fost miscat de durerea si intristarea omeneasca si a plans cu cei intristati. ,,De aceea a trebuit sa Se asemene fratilor Sai in toate” (Evrei 2,17). Datorita identificarii Lui cu umanitatea ,,poate sa vina in ajutorul celor ce sunt ispititi” (Evrei 2,18). Pentru o discutare a umanitatii [naturii umane] a lui Isus vezi la Luca 2,52; Ioan 1,14. Pentru o discutare a cauzei lacrimilor lui Isus vezi DA 533, 534. 11:36 Atunci Iudeii au zis: Iata cat il iubea de mult! Iubea. Gr. phileo (vezi la v. 3, 5). 11:37 Si unii din ei au zis: El, care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici omul acesta sa nu moara? El ...nu putea? [,,Nu putea omul acesta?”, KJV]. La suprafata cuvintele acestea par sa fie o repetare a ideii exprimate atat de Marta, cat si de Maria ca daca Domnul ar fi fost prezent, Lazar nu ar fi murit (v. 21, 32). Totusi, in contextul lor (vezi la v. 38) pare mai natural a le interpreta ca exprimand scepticism si indoiala, de fapt, chiar deradere, ca si cum ar fi zis: ,,Daca El ar fi cu adevarat facatorul de minuni care pretinde ca este, cu siguranta ar fi facut ceva pentru unul din cei mai apropiati prieteni ai Sai”. Deductia care ei ar fi tras-o este ca, la urma urmei, nereusita prezenta era dovada ca El nu a deschis ochii orbului. 11:38 Isus S-a infiorat din nou in Sine, si S-a dus la mormant. Mormantul era o pestera, la intrarea careia era asezata o piatra. S-a infiorat. [,,Gemand”, KJV]. Vezi la v. 33. Nota de necredinta introdusa de o parte din iudei (vezi v. 37) contribuia la tulburarea gandurilor. Mormantul. Gr. mnemeion, literal ,,un memorial”, de la mnemoneuo, ,,a aminti”, folosit adesea pentru un monument funerar, dar cel mai adesea pentru mormantul sau cavoul insusi (Marcu 16,5; etc.). Pestera. Pesteri naturale, amenajate mai departe prin cioplire erau locurile obisnuite de inmormantare in Palestina (cf. Geneza 23,19; Isaia 22,16). Mishnah descrie ceea ce era probabil un mormant de familie: ,,Spatiul central al grotei trebuie sa cuprinda [o arie de] sase coti pe opt. Si treisprezece camari trebuie sa dea in el; patru pe o latura, patru pe cealalta, trei in fata [intrarii], una pe dreapta intrarii si una pe stanga. Afara de intrarea in grota trebuie sa se faca o curte de sase [coti] pe sase, [care este] spatiul pe care-l ocupa catafalcul si cei care fac inmormantarea. Doua grote trebuie sa se deschida in ea; una de o parte si una de cealalta” (Baba Bathra 6. 8, ed. Soncino a Talmudului, p. 421, 422). Descoperiri arheologice arata ca intrarile la morminte erau de obicei pe un plan orizontal. Piatra. Pietrele acestea, adesea circulare astfel ca sa poata fi rostogolite, acopereau deschiderea cavoului. Adesea o piatra sprijinitoare tinea in loc piatra circulara (vezi Mishnah Oholoth 2. 4, ed. Soncino a Talmudului, p. 156). 11:39 Dati piatra la o parte, a zis Isus. Marta, sora mortului, I-a zis: Doamne, miroase greu, caci este mort de patru zile. Dati piatra la o parte. [,,Indepartati”, KJV]. Isus ar fi putut sa indeparteze piatra printr-o minune. Dar sarcina aceasta era ceva ce mainile omenesti puteau savarsi. Oamenii trebuie sa conlucreze cu Dumnezeu si sa nu astepte ca Dumnezeu sa faca in locul lor ceea ce ei insisi pot sa faca (vezi p. 209). Miroase greu. Aceasta izbucnire impulsiva arata ca credinta Martei era prea slaba ca sa poata prinde deplina semnificatie a ceea ce era implicat in v. 23-26 (vezi la v. 22). Reactia ei dadea dovezi pozitive iudeilor ca nu se practica nici o inselaciune si ca Lazar era cu adevarat mort. Faptul ca Marta se temea ca putrefactia deja incepuse, sugereaza ca trupul nu fusese imbalsamat, desi v. 44 arata o atenta pregatire a trupului. Patru zile. Traditia iudaica a secolului al III-lea d.Hr. probabil reflectand elemente de credinta de pe vremea lui Isus, invata ca timp de trei zile sufletul se intoarce la trup cu nadejdea de a intra din nou in el. Cand la sfarsitul rastimpului sufletul observa ca fata s-a slutit, pleaca si nu se mai intoarce niciodata. De aceea timp de trei zile rudele viziteaza mormantul, cu nadejdea ca persoana era probabil in coma si nu moarta de fapt. Cand venea ziua a patra nu mai era indoiala cu privire la moarte. Daca traditiile acestea erau curente pe vremea lui Isus, faptul ca era ziua a patra ar fi o dovada convingatoare ca Lazar era intr-adevar mort. S-ar putea ca Isus sa fi avut in gand conceptia aceasta populara cand aintarziat sosirea Sa pana in a patra zi. 11:40 Isus i-a zis: Nu ti-am spus ca, daca vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu? Nu ti-am spus? Cuvintele exacte nu se gasesc in v. 21-27, dar sunt subintelese cand versetele acestea sunt comparate cu solia trimisa de Isus cand a fost informat prima data de boala lui Lazar (v. 4; cf. DA 526). 11:41 Au luat dar piatra din locul unde zacea mortul. Si Isus a ridicat ochii in sus, si a zis: Tata, Iti multumesc ca M-ai ascultat. Piatra. Vezi la v. 38. Din locul. Dovezi textuale favorizeaza omiterea (cf. p. 146) expresiei explicative ,,din locul unde zacea mortul”. Isus a ridicat ochii. O atitudine obisnuita pentru Isus in rugaciune (cf. Marcu 6,41; Ioan 17,1). In ce priveste poporul, obiceiul acesta este rareori pomenit. Mai obisnuit, cel putin potrivit cu o traditie a secolului al II-lea d.Hr., care totusi, probabil reflecta o deprindere mai timpurie, ochii erau indreptati catre Templu (vezi, de pilda, Mishnah Berakoth 4. 5, ed. Soncino a Talmudului, p. 174). Tata. Forma obisnuita de adresare a lui Isus (vezi Luca 22,42; Ioan 12,27; 17,1.11.25). In Rugaciunea Domneasca Isus i-a invatat pe urmasii Sai sa se adreseze lui Dumnezeu cu titlul acesta (vezi la Matei 6,9). M-ai ascultat. Isus era in neintrerupta legatura cu Tatal Sau. Incidentele vietii Sale erau in acord cu un plan asupra caruia se cazuse de acord inainte ca Isus sa fi parasit cerul (vezi Luca 2,49). Punerea in aplicare a acestui plan cerea sa fie data o dovada culminanta cu privire la divinitatea lui Hristos. Rugaciunea a fost simpla, in remarcabil contrast cu descantecele savarsitorilor de magie. Nu era nici o cerere, ci pur si simplu o exprimare de multumire, dar impreuna cu ea era o tacita recunoastere a deplinei armonii a Fiului cu voia Tatalui. 11:42 Stiam ca totdeauna Ma asculti; dar vorbesc astfel pentru norodul care sta imprejur, ca sa creada ca Tu M-ai trimis. Pentru norodul. Altminteri, nu era nevoie de rugaciune. Invierea fiului vaduvei din Nain (Luca 7,11-17) avusese loc intr-un mic si obscur orasel din Galileea. Invierea fiicei lui Iair (Luca 8,41-56) a avut loc in locul retras al odaii de dormit, fiind de fata numai cativa martori. In plus, ea fusese moarta numai un scurt timp (vezi la Ioan 11,39). Minunea de fata a fost savarsita in plina lumina a zilei, cu prieteni si dusmani ca martori. Orice motiv care ar fi putut sa dea temei pentru indoiala fusese satisfacut. Fariseii Il acuzasera pe Isus ca scoate demoni cu domnul demonilor (Matei 12,24). Isus a recunoscut pe fata unirea Sa cu Tatal fara de care El sustinea ca nu face nimic (vezi Ioan 5,19-30; 7,28.29), iar acum a declarat scopul Sau ca fiind ca ei ,,sa creada ca Tu M-ai trimes”. 11:43 Dupa ce a zis aceste vorbe, a strigat cu glas tare: Lazare, vino afara! A strigat. Gr. kraugazo, ,,a chema cu glas tare”. Verbul apare in alt loc in Noul Testament in Matei 12,19; 15,22; Ioan 18,40; 19,6.15; Fapte 22,23. Cu glas tare. Gr. phone megale. Aceste doua cuvinte grecesti apar impreuna si in Matei 24,31; Marcu 15,34.37; Apocalipsa 1,10. Lazare. Isus i s-a adresat asa cum ar fi facut-o cu un prieten apropiat, pentru a-l trezi din somn. Vino afara. Gr. deuro exo. Deuro, insemnand ,,incoace”, are forta lui ,,vino”, si asa este tradus in Matei 19,21; Marcu 10,21; Fapte 7,34; etc. Exo inseamna ,,afara”. Nu exista nici un indiciu in intreaga naratiune ca sufletul lui Lazar a parasit trupul lui in momentul mortii si s-ar fi urcat la cer. Daca asa ar fi fost cazul, ne-am fi putut astepta ca Isus sa Se adreseze sufletului constient si nu trupului lipsit de viata. El ar fi putut zice: ,,Lazare, coboara si traieste din nou in trup”. Dar ca si David, Lazar ,,nu s-a suit in ceruri” (Fapte 2,34). Cele patru zile trecute fusesera pentru el o perioada de uitare si inconstienta (vezi. Psalmii 146,4). Daca cineva astepta ca sa auda de la el un raport glorios de ispravi ale sufletului dupa moarte, era sortit dezamagirii deoarece Lazar nu avea nimic de relatat. 11:44 Si mortul a iesit cu mainile si picioarele legate cu fasii de panza, si cu fata infasurata cu un stergar. Isus le-a zis: Dezlegati-l, si lasati-l sa mearga. Mainile si picioarele. [,,Mana si picioare”, KJV]. A existat multa speculatie cu privire la felul in care se putea misca Lazar in asemenea imprejurari. Nu exista indoiala ca miscarile ii erau impiedicate, deoarece Isus a ordonat ca el sa fie desfacut (cf. DA 536). Fasii de panza. [,,Vesminte de ingropaciune”, KJV]. Gr. keiriai, ,,bandaje”. Mishnah vorbeste de un ,,cadavru” si ,,sicriul si giulgiul” lui (Shabbath 23. 4, ed. Soncino a Talmudului, p. 769). Comparati cap. 19,40. Stergar. Gr. soudarion de la latinescul sudarium, literal, ,,o panza pentru sters sudoarea”. Cuvantul este folosit in alta parte in Luca 19,20; Ioan 20,7; Fapte 19,12. 11:45 Multi din Iudeii, care venisera la Maria, cand au vazut ce a facut Isus, au crezut in El. Au crezut in El. Pentru multi, minunea, atat de peste masura dincolo de asteptari, si-a implinit scopul (v. 42; cf. cap. 2,23; 7,31). Raspunsul acesta trebuie sa fi adus incurajare lui Isus si ucenicilor Sai. 11:46 Dar unii din ei s-au dus la Farisei, si le-au spus ce facuse Isus. La Farisei. [Retragerea in Efraim, Ioan 11,46-57. Vezi harta p. 223.]. Vezi p. 51. Intre informatori erau fara indoiala unii din spionii care mereu se tineau pe urmele lui Isus. Altii poate doar vor fi crezut ca un asa eveniment deosebit trebuia sa ajunga in atentia conducatorilor religiosi. Se poate ca ei sa fi dorit sfat cu privire la felul cum sa se comporte fata de el. 11:47 Atunci preotii cei mai de seama si Fariseii au adunat Soborul, si au zis: Ce vom face? Omul acesta face multe minuni. Preotii cei mai de seama. Acestia erau in cea mai mare parte Saduchei (vezi p. 52). Saducheii tagaduiau posibilitatea invierii (Matei 22,23; Fapte 23,8). Ei erau foarte tulburati ca una din teoriile lor principale sa fie atat de pe scurt dovedita falsa. Acum ei s-au unit cu Fariseii in ostilitate fatisa fata de Isus. De fapt, preotii cei mai de seama au jucat un rol important in arestarea, judecarea si condamnarea lui Isus (vezi Matei 20,18; 21,15.23.45; 26,3; etc.). Fariseii. Vezi p. 51. Soborul. [,,Consiliul”, KJV]. Gr. sunedrion, derivat de la sun, ,,impreuna”, si hedra, ,,scaun” transliterat ca ,,Sinedriu”. Despre acest consiliu vezi p. 67. Ce vom face? Ei considerau ca lucrurile ajunsesera intr-un impas care nu permitea o alta amanare. Potrivnicii devenisera credinciosi, vrajmasii se facusera prieteni si chiar in randurile lor erau unii stapaniti de o adanca convingere. Influenta lor asupra poporului scadea cu repeziciune. 11:48 Daca-L lasam asa, toti vor crede in El, si vor veni Romanii si ne vor nimici si locul nostru si neamul. Vor veni romanii. In chip ironic, atunci cand a fost scrisa Evanghelia aceasta (vezi p. 179) romanii facusera exact lucrul care era temut aici (vezi p. 73-77), dar pentru un motiv cu totul diferit. Daca Isus ar fi fost mesia politic al asteptarilor iudaice, represaliile romane ar fi urmat repede dupa orice incercare de a-L aseza pe El pe tron. Dar Isus n-a pretins niciodata ca este un eliberator national. Cand noroadele au cautat sa-L ia cu forta si sa-L faca imparat, El i-a trimis repede acasa si S-a retras de pe scena (cap. 6,15). Locul. Probabil Templul (vezi Ieremia 7,15; 2 Macabei 5,19) sau intr-un inteles mai cuprinzator Ierusalimul. Neamul. In ciuda numirii unui procurator roman (vezi p. 66) si a prezentei pe muntele Templului insusi a fortaretei Antonia (vezi harta p. 225), iudeii se bucurau de o considerabila libertate in ce priveste treburile lor locale. Ei erau in primejdia de a pierde libertatea aceasta si, de fapt, au pierdut-o peste vreo 40 de ani. 11:49 Unul din ei, Caiafa, care era mare preot in anul acela, le-a zis: Voi nu stiti nimic; Caiafa. Vezi la Matei 26,57; Luca 3,2. In anul acela. Aceasta nu vrea sa spuna ca marele preot detinea slujba numai un an de zile. Pe vremuri slujba era pe viata, dar sub romani marele preot era demis si un nou preot era instalat dupa plac. Caiafa a detinut slujba de la anul 18 la anul 36 d.Hr. (vezi Luca 3,1). ,,Anul acela” evident inseamna anul acela decisiv sau memorabil in care a fost crucificat Domnul. 11:50 oare nu va ganditi ca este in folosul vostru sa moara un singur om pentru norod, si sa nu piara tot neamul? Sa moara un singur om. Principiul acesta este atestat in literatura rabinica . Midrash Rabbah, la Geneza 43,8 (ed. Soncino, p. 846), zice: ,,Mai bine sa fie riscata o viata decat ca toti sa fie sigur [sa moara]”. Acelasi Midrash, la Geneza 46,26f (ed. Soncino, p. 879), zice: ,,Mai bine sa fii executat tu decat ca toata comunitatea sa fie pedepsita din cauza ta”. Subintelesul argumentatiei lui Caiafa era ca chiar daca Isus era nevinovat, ar fi fost pentru binele lui Israel ca El sa fie inlaturat. 11:51 Dar lucrul acesta nu l-a spus de la el; ci, fiindca era mare preot in anul acela, a prorocit ca Isus avea sa moara pentru neam. Nu l-a spus de la el. Este adevarat, Caiafa avea o cunoastere a profetiilor, dar prezicerile divine erau numai slab intelese. El era preocupat de pastrarea puterii sale si de continuarea vietii nationale a iudeilor. Cu toate acestea, cuvintele sale erau remarcabil profetice cu privire la ceea ce Isus era aproape sa faca. Isus urma sa moara, dar ironic, natiunea pe care Caiafa nadajduia prin aceasta sa fie salvata de desfiintare, a pierit in chip mizerabil. 11:52 Si nu numai pentru neamul acela, ci si ca sa adune intr-un singur trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiti. Nu numai pentru neamul acela. Acesta este un comentariu adaugat de Ioan. Caiafa se referise numai la natiunea iudeilor. Totusi, moartea lui Isus urma sa fie pentru toti si din fiecare natiune, cei care Il acceptau urmau sa fie uniti intr-o mare organizatie unica de credinciosi (Efeseni 2,11-22). Acestia erau acele ,,alte oi” pe care Bunul Pastor urma sa le aduca (Ioan 10,16). 11:53 Din ziua aceea, au hotarat sa-L omoare. S-au sfatuit. Sinedriul a cazut de acord oficial sa Il dea la moarte pe Isus. Problema ce ramanea era cum puteau ei sa-si execute planul fara sa trezeasca o agitatie publica. Fusesera atacuri anterioare la viata lui Isus (cap. 5,18; etc.), dar invierea lui Lazar adusese chestiunea la o criza. Sugestia lui Caiafa de iesire din ea fara ca sa fie stabilita in mod necesar vinovatia sau nevinovatia lui Isus (vezi la v. 50) parea sa fie solutia pe care o cautau membrii consiliului. 11:54 De aceea Isus nu mai umbla pe fata printre Iudei; ci a plecat de acolo in tinutul de langa pustie, intr-o cetate numita Efraim; si a ramas acolo impreuna cu ucenicii Sai. Efraim. In general identificat cu modernul et-Taiyibeh, un loc cam la 6,4 km spre nord-est de Betel (vezi 2 Samuel 13,23; 2 Cronici 13,19; Josephus Razboi iv. 9. 9 [551]). Era aproape de pustia care se intindea de-a lungul vaii Iordanului. 11:55 Pastele Iudeilor erau aproape. Si multi oameni din tinutul acela s-au suit la Ierusalim, inainte de Paste, ca sa se curateasca. Pastele Iudeilor. Considerand sarbatoarea nenumita din cap. 5,1 (vezi comentariul de acolo) ca este sarbatoarea Pastelui, acesta este al patrulea Paste mentionat de Ioan (vezi p. 193, 247; diagrama 5, p. 229). Tara. Adica, regiunea Palestinei in general, desi iudei din toate partile lumii participau la Paste. Sa se curateasca. Pentru curatenia ceremoniala ca o conditie de a manca Pastele vezi 2 Cronici 30,17-20; cf. Numeri 9,10. La judecarea lui Isus preotii au refuzat sa intre in sala de judecata ca sa nu se spurce si in felul acesta sa fie impiedicati sa manance Pastele (Ioan 18,28). 11:56 Ei cautau pe Isus, si vorbeau unii cu altii in Templu: Ce credeti? N-are sa vina la praznic? Ei cautau. [,,Atunci au cautat”, KJV]. Asa cum facusera mai inainte la Sarbatoarea Corturilor (cap. 7,11). Dar acum, cu eforturile unite ale Saducheilor si ale Fariseilor (vezi la cap. 11,47), cautarea lor a fost foarte mult intensificata. N-are sa vina. Avand in vedere recenta porunca de arestare a lui Isus, era multa indoiala cu privire la faptul daca El avea sa fie de fata la sarbatoare. Textul grec poate fi interpretat ca prezentand ideea: ,,El nu va indrazni sa vina la sarbatoare, nu-i asa?” Aparent ei nadajduiau ca El o va face si in felul acesta sa se inlesneasca arestarea Lui. 11:57 Iar preotii cei mai de seama si Fariseii poruncisera ca, daca va sti cineva unde este, sa le dea de stire ca sa-L prinda. Preotii cei mai de seama. Vezi la v. 47. Stii. Adica, ,,Il va gasi”. Dea de stire. [,,Arate”, KJV]. Gr. menuo, ,,sa destainuiasca”, ,,sa raporteze”. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1 DA 525 1–44 DA 524–536 3–7 DA 526 5 ML 208 8–16 DA 527 9, 10 FE 471; 3T 108; 6T 167 14, 15 DA 528 19–21 DA 529 21–28 DA 530 25 GC 299; ML 349; PK 627; 6T 230 25, 26 ML 295 29–35 DA 533 36–39 DA 534 39–41 DA 535 40 COL 145 41–44 DA 536 45–47 DA 537 47 DA 539 7–54 DA 537–542 48 DA 540; GC 27 49, 50 DA 539 50 GC 615 51, 52 DA 540 54 DA 541 56 DA 558 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: