1:3 Toate lucrurile au fost facute prin El; si nimic din ce a fost facut, n-a fost facut fara El.
Toate. [,,Toate lucrurile”, KJV]. Expresia filozofica obisnuita denotand intregul univers (vezi 1 Corinteni 8,6; Coloseni 1,16; cf. Evrei 1,1.2; vezi la Ioan 1,9).
Au fost facute. Gr. ginomai, ,,au devenit”, ,,au ajuns la fiinta”, ,,au ajuns sa fie” (vezi la v. 1). Ioan descrie creatiunea ca un act implinit. Cele materiale nu sunt vesnice, a fost un timp cand ele ,,au fost facute”.
Prin El. Ioan nu gandea la Logos sau ,,Cuvant”, in sensul abstract, metafizic al filozofiei grecesti. Asocierea lui Hristos cu Tatal in lucrarea de creatiune este prezentata de repetate ori in NT (vezi Romani 11,36; 1 Corinteni 8,6; Coloseni 1,16.17; Evrei 1,1.2; cf. Apocalipsa 3,14). Aici Ioan Il prezinta pe Hristos ca Creator al tuturor lucrurilor, asa dupa cum in Ioan 1,14 Il prezinta ca purtatorul indurarii si harului divin pentru restatornicirea sau crearea din nou a tuturor lucrurilor. In vesnicia trecuta Cuvantul nu a fost o entitate pasiva, inactiva, ci era asociat intim si activ cu Tatal in dezvoltarea si administrarea ,,tuturor lucrurilor”.
Fara El. Acelasi adevar enuntat negativ. In chip unic si exclusiv ,,Cuvantul” este Creator.