1:17 caci Legea a fost data prin Moise, dar harul si adevarul au venit prin Isus Hristos.
Legea. Adica, sistemul religiei revelate sub care au trait iudeii in timpurile VT, randuit de Dumnezeu dar pervertit treptat de traditia omeneasca (vezi la Marcu 7,9-13). In zilele lui Hristos termenul ,,lege” cuprindea nu numai Decalogul, dar si tot ce scrisesera Moise si prorocii (Luca 24,27, 44) – asa cum erau interpretate de rabini. In si prin ea, asa cum fusese data la origine de Dumnezeu, ,,legea” era buna (cf. Romani 3,1.2). Ea era menita sa conduca pe oameni la mantuire prin credinta in Mesia ce avea sa vina (Ioan 5,39.45-47; Luca 24,25-27.44). Faptul ca ,,unii n-au crezut” (Romani 3,3), ci au cautat mantuirea ,,prin faptele legii” (cap. 9,32) si nu prin credinta si drept urmare nu au izbutit sa intre in odihna spirituala pe care Dumnezeu o intentiona pentru ei (Evrei 3,18.19; 4,2), nu inseamna ca sistemul insusi asa cum era randuit de Dumnezeu era defectuos. Tot ce face Dumnezeu este ,,desavarsit” (Deuteronom 32,4). Au fost multi in timpurile VT care ,,au fost laudati pentru credinta lor” (Evrei 11,39). De fapt, niciodata n-a fost o alta cale de a fi ,,laudati” decat ,,prin credinta”.
Pentru felul in care traditia omeneasca a pervertit planul mantuirii prin accentuarea formelor religiei si nu obiectivele ei spirituale si morale vezi la Marcu 7,1-13. Pentru expunerea de catre Hristos a adevaratului spirit al legii asa cum este aplicat la problemele vietii zilnice vezi la Matei 5,17-22. Pentru o discutie a cuvantului ,,lege” insusi vezi la Galateni 3,24. Cu privire la mijloacele de mantuire in timpurile VT vezi la Ezechiel 16,60.
Prin Moise. Literal, ,,prin Moise”. ,,Legea” nu si-a avut originea in Moise, ci in Dumnezeu. Moise a fost numai agentul prin care voia revelata a lui Dumnezeu a fost transmisa oamenilor (vezi Deuteronom 5,22 la 6,1; Evrei 1,1).
Dar. Cuvantul acesta a fost adaugat de traducatori. El lasa sa se inteleaga un contrast mai puternic intre ,,lege” si ,,har” decat pare ca intentiona Ioan. Ioan nu vrea sa spuna ca sistemul facut cunoscut prin Moise era rau, in comparatie cu acela facut acum cunoscut prin Hristos, ci ca oricat de bun era sistemul lui Moise, acela a lui Hristos este si mai bun (vezi Evrei 7,22; 8,6; 9,23; 10,34).
Harul si adevarul. Vezi la v. 14, 16. Aceste atribute divine erau inerente in sistemul religiei revelate din timpurile VT (vezi Exod 34,6.7), dar in practica, fusesera pierdute sub un strat gros de traditie omeneasca. Contrastul dintre ,,lege” si ,,har” nu este atat de mult un contrast intre sistemul religiei din timpurile VT, care privea inainte catre un Mesia care avea sa vina si acela facut cunoscut de Hristos (cf. Evrei 1,1.2), cat intre interpretarea pervertita data harului si adevarului revelat al lui Dumnezeu de catre exponentii oficiali ai legii, rabinii (cf. Romani 6,14.15; Galateni 5,4) si adevarul asa cum este revelat prin Isus Hristos.
Afirmand ca ,,adevarul” vine prin Hristos, Ioan Il identifica pe El ca fiind realitatea catre care aratau toate simbolurile si ceremoniile VT, care nu erau mai mult decat o umbra a lucrurilor viitoare mai bune. Tipul s-a intalnit cu antitipul in Hristos (Coloseni 2,16.17). Ioan nu lasa sa se inteleaga in nici un sens ca sistemul VT era fals sau eronat.
Prin Isus Hristos. Hristos era Acela care vorbise prin Moise si profeti (1 Petru 2,9.10; PP 366). Acum El S-a aratat in persoana pentru a reafirma marile adevaruri vesnice facute cunoscut acestor barbati sfinti din vechime si pentru a le readuce la stralucirea lor originara, neintunecate de traditia omeneasca (vezi la Matei 5,17-19). El a venit sa Il faca cunoscut pe Tatal in adevaratul Lui caracter (cf. Exod 34,6.7), sa determine pe oameni sa practice dreptatea si mila si sa umble smeriti inaintea lui Dumnezeu (Mica 6,6-8). Acela care ,,a vorbit in vechime parintilor nostri prin proroci, in multe feluri si in multe chipuri”, a vorbit acum prin Fiul Sau (Evrei 1,1.2).
Aici, pentru prima data, Ioan se refera la Domnul folosind numele istoric, Isus Hristos (vezi la Matei 1,1). ,,Cuvantul” vesnic a ajuns sa fie intrupat, om intre oameni si, de aici inainte, Ioan vorbeste despre El ca atare.