2:1 Sunati din trambita in Sion! Sunati in gura mare pe muntele Meu cel sfant, ca sa tremure toti locuitorii tarii. Caci vine ziua Domnului, este aproape!
Sunati. Versetele 1-11 continua descrierea dezastrului pricinuit de ,,lacuste” (vezi comentariul la cap. 1,4) si a infatisarii acestora (cap. 2,4). Trambita. Ebr. shophar, un instrument facut dintr-un corn de berbec, folosit pentru a transmite semnale (vezi Vol. III, p. 39). Sion. Numele era aplicat atat Ierusalimului, cat si muntelui pe care era asezat Ierusalimul (vezi comentariul la Psalmi 48,2). Ziua Domnului. Vezi comentariul la cap. 1,15.
Avand in vedere faptul ca Ziua cea mare a Domnului se grabeste repede si n-au mai ramas decat putine momente pretioase de punere la proba, este de datoria Bisericii lui Dumnezeu sa se trezeasca din letargia ei spirituala si sa caute pocainta si umilinta. In Sion sunt multi care sunt multumiti cu realizarile lor spirituale. Ei au sentimentul ca sunt bogati, s-au imbogatit, ,,si nu duc lipsa de nimic” (Apocalipsa 3,17). Altii, care simt o lipsa, sunt fie prea letargici ca sa faca o schimbare, sau oricum asteapta ca lipsa sa fie implinita in timpul ploii tarzii (vezi TM 577). Toti acestia au nevoie sa fie treziti prin sunetul de trambita al strajerilor Sionului. Acum, cat mai zaboveste ziua harului, este timpul sa facem o lucrare aprofundata de pocainta, sa curatim sufletul de orice intinaciune si sa-i ingadui harului sa-si faca deplina lucrare asupra inimii. Vezi in continuare comentariul la v. 14.