1:4 Ce a lasat nemancat lacusta Gazam, a mancat lacusta Arbeh, ce a lasat lacusta Arbeh, a mancat lacusta Ielec, ce a lasat lacusta Ielec, a mancat lacusta Hasil.
Lacusta Gazam. Ebr. gazam, de la o radacina care inseamna ,,a taia”, de unde se considera ca desemneaza o lacusta taietoare. Lacusta Arbeh. Ebr. ’arbeh, considerata a reprezenta o lacusta care traieste in roiuri sau migratoare. Lacustele din plaga egipteana sunt identificate ca ’arbeh (Exod 10,4-19). Lacusta Ielec. Ebr. yelec, care se crede ca desemneaza stadiul de vierme, lipsit de aripi al lacustei. Lacusta Hasil. Ebr. chasil. Aceasta insecta nu poate fi identificata cu precizie. Chasil vine de la
o radacina care inseamna ,,a devora”, de unde si traducerea RSV ,,lacusta distrugatoare”. Unii invatati sustin ca gazam, ’arbeh, yelec, chasil sunt patru termeni care desemneaza cele patru stadii ale lacustei de la larva, pana la insecta matura. Totusi, lucrul acesta nu poate fi dovedit.
In general, doua conceptii au fost sustinute cu privire la aceasta descriere a plagii lacustelor: 1) conceptia literala, care sustine ca Ioel descrie o plaga a lacustelor deosebit de devastatoare, si ca profetul face din acest dezastru prilejul unei chemari la pocainta; eliberarea de sub aceasta plaga naturala este apoi transformata intr-un prilej pentru o cuvantare cu privire la viitoarea Zi a Domnului, cand poporul lui Dumnezeu va fi eliberat de toti dusmanii sai. 2) conceptia alegorica, care sustine ca descrierea plagii a fost doar o ilustratie a judecatilor viitoare. De exemplu, pe vremea lui Ieronim, cele patru insecte nimicitoare erau considerate drept simboluri ale a) babilonienilor si asirienilor, b) mezilor si persilor, c) macedonenilor si Antioh Epifanul, d) romanilor. Astazi, nici un cercetator serios al Bibliei nu mai accepta aceasta conceptie.
Intrucat invaziile de lacuste erau destul de obisnuite in Palestina, ar fi dificil sa dovedim ca o astfel de plaga nu ar putea constitui prilejul profetiei lui Ioel. Argumentele care au fost prezentate impotriva acestei opinii, ca de exemplu faptul ca obiceiurile lacustelor nu sunt descrise cu acuratete, tind sa cada atunci cand ne gandim ca exprimarea este extrem de figurata si poetica. Pe de alta parte, este imposibil de dovedit ca Ioel nu s-a folosit de descrierea invaziei insectelor doar ca o ilustratie pentru a reprezenta invazia ostirilor dusmane. (Vezi p. 937, 938).
Oricare interpretare este adoptata, invatatura escatologica a cartii ramane aceeasi. Ioel se concentreaza asupra zilei celei mari a Domnului si asupra izbavirii lui Israel din ziua aceea, daca natiunea va fi cooperat intru totul cu Dumnezeu. Dar Israel nu a reusit sa faca lucrul acesta. Scriitorii inspirati arata cum soliile profetice care nu au ajuns sa fie implinite din cauza necredintei lui Israel, urmeaza sa fie implinite in era crestina (vezi p. 35, 36).