5:1 Striga acum! Cine iti va raspunde? Caruia dintre sfinti ii vei vorbi?
Striga acum. Cu alte cuvinte: "Daca te abati de la Dumnezeu si-I aduci invinuiri, ce ajutor mai poti cere?"
Sfinti. Literal, "fiinte sfinte". Aici probabil este vorba despre ingeri (vezi Daniel 8:13; Zaharia 14:5), dar nu trebuie presupus ca este aprobata invocarea ingerilor. Elifaz nu e o autoritate in chestiuni religioase.
5:2 Nebunul piere ucis de mania lui, prostul moare ucis de aprinderea lui.
Mania. Sau "supararea". Elifaz lasa sa se inteleaga ca Iov, ca un nebun, ingaduie ca supararea sa-l nimiceasca. La acestea Iov raspunde: "O! de ar fi cu putinta sa mi se cantareasca durerea [supararea]" (cap. 6:2)
Prostul. Mai bine, "cel simplu".
Aprinderea. Sau "gelozia", "mania aprinsa" (Proverbe 14:30; Isaia 42:13).
5:3 Am vazut pe un nebun prinzand radacina; apoi deodata i-am blestemat locuinta.
Prinzand radacina. Elifaz admite ca nelegiuitul poate sa "prinda radacini" si sa propaseasca, dar el nu crede ca o atare propasire poate fi permanenta. Am blestemat. Am declarat-o blestemata stiind ca blestemul lui Dumnezeu era asupra ei.
5:4 Fiii lui n-au noroc, sunt calcati in picioare la poarta, si nimeni nu i scapa!
Calcati in picioare la poarta. Poarta cetatii era locul unde se intrunea tribunalul. Expresia ar putea fi echivalenta cu "a fi lipsiti de drepturile lor la curtea de judecata" (vezi Proverbe 22:22 KJV). Unii vad in versetul acesta o aluzie la moartea copiilor lui Iov.
5:5 Secerisul lui este mancat de cei flamanzi, care vin sa-l ia chiar si din spini, si averile lui sunt inghitite de oameni insetati.
Spini. Nici chiar gardul de spini din jurul ogorului nu ocroteste recolta de cetele de jefuitori flamanzi.
Oamenii insetati. [Furi, KJV]. Ebr. sammim. Un cuvant cu sens indoielnic, probabil "o cursa", "o capcana". O usoara modificare a vocalelor ebraice ingaduie traducerea "cei insetati". O atare exprimare ar imbunatati paralelismul cu "flamanzi" din prima parte al acestui verset. Aceasta traducere este sustinuta de Siriaca si de Vulgata. Vezi vol. I, p. 34, 35.
Inghitite. Sau "dorite", "poftite".
Averile lui. O referire la marile pagube materiale ale lui Iov.
5:6 Nenorocirea nu rasare din tarana, si suferinta nu incolteste din pamant.
Din tarana. Vezi cap. 4:8, la care poate ca Elifaz face aluzie. Durerea si necazul, sustine el, nu cresc ca buruienele din pamant. Pamantul trebuie lucrat si samanta cea rea semanata. Omul este din nastere pacatos, de aceea este firesc ca el sa sufere.
5:7 Omul se naste ca sa sufere, dupa cum scanteia se naste ca sa zboare.
Scanteia. Literal, "fiii flacarii". Toti oamenii pacatuiesc, de aceea e tot atat de firesc ca ei sa dea de necaz, dupa cum e pentru scanteie sa zboare in sus. De ce sa se planga Iov cu atata amaraciune de soarta sa, cand durerea este soarta comuna a intregii omeniri? Elifaz nu-si da seama ca precizarea cauzei necazului nu mangaie pe suferind. Inima omului nu e vindecata printr-o cunoastere a inevitabilitatii necazului, dupa cum pacatul nu este iertat prin cunoasterea universalitatii pacatului.
5:8 Eu as alerga la Dumnezeu, lui Dumnezeu i-as spune necazul meu.
Alerga la Dumnezeu. "Eu", zice Elifaz, "daca as fi in locul tau, as inceta sa ma vaicaresc si L-as cauta pe Dumnezeu. In loc sa doresc moartea mi-as punea increderea in El." E usor ca cineva sa spuna ca el ar intampina nenorocirea cu mai mult curaj decat altul. Experienta practica scoate la iveala uneori slabiciuni in cei care sunt cei mai increzatori. Elifaz a fost corect in ceea ce a spus, dar Iov a evaluat mai tarziu oportunitatea celor spuse de el prin cuvintele acestea: "Voi toti sunteti niste mangaietori suparaciosi [vrednici de dispret, KJV]" (cap. 16:2).
5:9 El face lucruri mari si nepatrunse, minuni fara numar.
Lucruri mari. In v. 9-16 Elifaz vorbeste despre interventia lui Dumnezeu in viata omului. El nu este constient de prezenta si lucrarile vrajmasului, pe umeri caruia trebuie asezata responsabilitatea pentru toata suferinta si jalea de pe pamant.
5:10 El varsa ploaia pe pamant, si trimite apa pe campii.
Verset ce nu a fost comentat.
5:11 El inalta pe cei smeriti, si izbaveste pe cei necajiti.
Verset ce nu a fost comentat.
5:12 El nimiceste planurile oamenilor vicleni, si mainile lor nu pot sa le implineasca.
Nimiceste. [Dezamageste, KJV]. Vezi Psalmi 33:10; Isaia 8:10.
5:13 El prinde pe cei intelepti in viclenia lor, si planurile oamenilor inselatori sunt rasturnate:
Prinde pe cei intelepti. Acesta este unicul text din cartea lui Iov care este citat in Noul Testament (1 Corinteni 3:19). Pavel a tradus probabil textul direct din ebraica sau a folosit vreun manuscris al LXX care nu mai exista. El exprima un gand asemanator cu acela din LXX, dar foloseste alte cuvinte.
Inselatori. Sau "vicleni".
Rasturnate. Literal, "azvarlite", adica, "aduse la un sfarsit grabnic"(RSV).
5:14 dau peste intuneric in mijlocul zilei, bajbaie ziua in amiaza mare ca noaptea.
Verset ce nu a fost comentat.
5:15 Astfel, Dumnezeu ocroteste pe cel slab impotriva amenintarilor lor, si-l scapa din mana celor puternici.
Cel slab. [Cel sarac, KJV]. Textul ebraic spune literal: "Dar el il mantuieste pe cel nevoias de sabie, din gura lor si din mana celor puternici". Textul nu urmareste paralelismul regulat. S-au sugerat diferite revizuiri pentru a pastra metrul poetic, dar nici una din versiunile acestea nu adauga prea mult la intelegerea pasajului. Dumnezeu este zugravit ca un aparator al celui slab impotriva asupritorului sau.
5:16 Asa incat nadejdea sprijineste pe cel nenorocit, iar faradelegea isi inchide gura.
Verset ce nu a fost comentat.
5:17 Ferice de omul pe care-l cearta Dumnezeu! Nu nesocoti mustrarea Celui Atotputernic.
Ferice. Versetele 17-27 constituie probabil pasajul cel mai important dintre toate afirmatiile prietenilor lui Iov; dar este intemeiat pe sustinerea ca Iov suferea pedeapsa pentru pacat. Cearta. [Corecteaza, KJV]. Sau "mustra". Ideea ca mustrarea lui Dumnezeu este o favoare se gaseste in alte texte (vezi Psalmi 94:12; Proverbe 3:11.12; Evrei 12:5-11).
5:18 El face rana, si tot El o leaga; El raneste, si mana Lui tamaduieste.
El face rana. Vezi Deuteronom 32:39; Osea 6:1.
5:19 De sase ori te va izbavi din necaz, si de sapte ori nu te va atinge raul.
De sase ori... din necaz, si de sapte ori. O expresie gasita totodata in poezia ugarita. Numerele acestea nu trebuie sa fie luate in mod literal. Sase inseamna multe -sapte inseamna si mai mult. Acesta e un mod practic de a spune ca Dumnezeu va elibera din toate necazurile (vezi Amos 1:3-11 ca un exemplu de numarare asemanatoare).
5:20 El te va scapa de moarte in vreme de foamete, si de loviturile sabiei in vreme de razboi.
Verset ce nu a fost comentat.
5:21 Vei fi la adapost de biciul limbii, vei fi fara teama cand va veni pustiirea.
Biciul limbii. Calomnia si vorbirea de rau.
5:22 Vei rade de pustiire ca si de foamete, si nu vei avea sa te temi de fiarele pamantului.
Verset ce nu a fost comentat.
5:23 Caci vei face legamant pana si cu pietrele campului, si fiarele pamantului vor fi in pace cu tine.
Legamant. O expresie poetica. Cele insufletite (fiarele) si cele neinsufletite (pietrele) vor fi in pace cu slujitorul lui Dumnezeu.
5:24 Vei avea fericire in cortul tau, iti vei gasi turmele intregi,
Intregi. [Pacat, KJV]. Evrei chata', care poate sa fie tradus si "a dat gres [calea sau tinta]" (vezi Judecatori 20:16). Prin urmare propozitia poate fi tradusa astfel: "Iti vei cerceta turma si nu-ti va lipsi nimic" (RSV).
5:25 iti vei vedea samanta crescandu-ti, si odraslele inmultindu-se ca iarba de pe camp.
Samanta. A fi binecuvantat cu multi urmasi era privit ca un semn al bunavointei divine.
5:26 Vei intra in mormant la batranete, ca snopul strans la vremea lui.
Batranete. [Varsta deplina, KJV]. Un alt semn al bunavointei divine. In ciuda starii fizice serioase a lui Iov, prietenul sau ii pune in fata nadejdea longevitatii.
Ca snopul. Compara cu Milton:
"Asa-ai putea trai; si apoi ca roada coapta ai cadea
In poala mamei tale; sau prea usor
Ai fi cules, nu cu asprime smuls; copt pentru moarte."
5:27 Iata ce am cercetat, si asa este! Asculta, ca sunt spre folosul tau!
Asa este. Elifaz era convins ca observatiile si concluziile lui erau corecte si staruia de Iov sa primeasca sfatul sau si sa actioneze potrivit acestuia.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 3 �
FE 348
18 �
�
PK 435