Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Iov

Iov, 41


41:1 Poti tu sa prinzi Leviatanul cu undita? Sau sa-i legi limba cu o funie?

Leviatanul. O transliterare a ebr. liwyatan. Liwyatan e tradus si "bocetul lor" (vezi la cap.. 3:8; Psalm 74:14; 104:26; Isaia 27:1) [in KJV]. Faptura aceasta e descrisa ca fiind salbatica, cruda si de neimblanzit, avand o gura mare si inarmata cu un formidabil sir de dinti. Trupul e acoperit cu solzi asezati aproape unul de altul, ca o armura. Nu se poate stabili daca Iov descrie crocodilul, asa cum gandesc multi comentatori, sau vreun monstru care nu mai exista.

Cu o funie. Animalele salbatice erau adesea manate cu o funie legata de gura lor, asa cum descopera unele sculpturi asiriene. Dumnezeu intreaba daca marele leviatan poate fi prins cu o undita sau manat cu o franghie legata de falca de jos. Intrebarea aceasta, la fel ca altele anterioare, accentueaza neputinta omului in comparatie cu puterea creatoare a lui Dumnezeu.



41:2 Ii vei putea petrece papura prin nari? Sau sa-i strapungi cu un carlig falca?

Papura. Literal, "trestie", fie folosita ca franghie, fie o franghie impletita din fibre de trestie.

Carlig. [Ghimpe, KJV]. Aceasta pare sa se refere la un carlig sau inel, asa cum erau folosite pentru a tine pesti captivi in apa sau pentru a aduce prizonieri de rang inalt inaintea monarhilor care-i prinsesera (vezi 2 Regi 19:28; 2 Cronici 33:11 ["in ghimpi" (KJV) ar trebui probabil sa fie redat "cu carlige"]; Amos 4:2).



41:3 Iti va face el multe rugaminti? Iti va vorbi el cu un glas dulce?

Multe rugaminti. Si-ar fi putut cineva imagina pe puternicul leviatan cersind mila de la Iov!



41:4 Va face el un legamant cu tine. ca sa-ti fie rob pe vecie?

Face... un legamant. Cu ironie, Dumnezeu intreaba daca Iov poate face pe leviatan robul lui (vezi Exod 21:6; Deuteronom 15:17).



41:5 Te vei juca tu cu el ca si cu o pasare? Il vei lega tu, ca sa-ti inveselesti fetele?

Te vei juca tu cu el? Vechi inscriptii descopera ca egiptenilor si altor popoare vechi le placeau animalele de companie. Caini, antilope, leoparzi, maimute si pasari de diferite soiuri erau toate domesticite. Un crocodil domesticit ar fi un animal de companie cat se poate de extraordinar! "Fetele" ar fi cu siguranta impotriva unei astfel de idei! Se foloseste sarcasmul pentru a accentua in ce privinta leviatanul era superior omului.



41:6 Fac pescarii negot cu el? Il impart ei intre negustori?

Pescarii. Literal, "tovarasii". Cuvantul se poate referi la o grupa de oameni legati laolalta pentru vreun scop oarecare, de prietenie sau de negot.

Negot. [Praznic, KJV]. Ebr. karah. Acest cuvant are trei sensuri fundamentale: "a sapa", "a face negot", "a face o petrecere". Aici, "a face negot" pare sa fie definitia cea mai potrivita, mai ales daca "tovarasii" arata o asociere de pescari.

Intre negustori. Crocodilul n-a fost niciodata folosit ca articol de comert.



41:7 Ii vei acoperi pielea cu tepuse, si capul cu cangi?

Acoperi pielea. Versetul acesta face aluzie la pielea groasa, aproape impenetrabila a animalului. Harpoanele si sulitele puteau fi folosite pentru a prinde hipopotamul, dar crocodilul era bine protejat impotriva unor astfel de metode de atac.



41:8 Ridica-ti numai mana impotriva lui, si nu-ti va mai veni gust sa-l lovesti.

Nu-ti va mai veni gust sa-l lovesti. Numai gandul luptei cu el il impiedica pe om sa mearga mai departe.



41:9 Iata ca esti inselat in asteptarea ta de a-l prinde: numai sa-l vezi, si cazi la pamant!

Asteptarea ta. Pe cat se pare, asteptarea sau nadejdea de a prinde sau ucide monstrul. Chiar numai aparitia leviatanului ar fi infricosat pe om. Taria leviatanului era net superioara celei a omului incat fiara era lasata sa doarma netulburata pe plajele de nisip de pe malurile raurilor.

41:10 Nimeni nu este atat de indraznet ca sa-l intarate. Cine Mi s-ar impotrivi in fata?

Cine Mi s-ar putea impotrivi? Versetul acesta contine ideea urmarita in intreaga argumentatie. Un animal pe care il facuse Dumnezeu este atat de formidabil incat omul nu indrazneste "sa-l intarate". Atunci cum indrazneste un om sa se certe cu Creatorul? Aici este fara indoiala urmarita ideea mustrarii lui Iov pentru dorinta insuficient cantarita de a discuta cu Dumnezeu.

Dupa Targum si un numar de manuscrise ebraice, ultimul rand al acestui verset spune: "Atunci cine e in stare sa stea inaintea lui?" Totusi, LXX si alte versiuni vechi sustin toate redarea "Mi".



41:11 Cui sunt dator, ca sa-i platesc? Sub cer totul este al Meu.

Cui sunt dator? Ideea din text pare a fi: "Cine M-a facut sa-i fiu obligat sa-i platesc inapoi?" Argumentul este urmatorul: daca omul nu poate stapani creaturi precum leviatanul, cum se poate astepta sa forteze mana Creatorului pentru favoruri speciale? Aluzia pare sa fie la cererile repetate ale lui Iov de a fi primit de Dumnezeu in audienta (cap. 9:34.35; 13:3.22; 23:3-7). Dumnezeu rezista oricarei provocari de a Se justifica. El nu e indatorat fata de nici una dintre fapturile Lui.

Este al Meu. Dumnezeu reaminteste lui Iov ca El este stapanul Universului.



41:12 Vreau sa mai vorbesc iarasi de madularele lui, si de taria lui, si de frumusetea intocmirii lui.

Madularele lui. Dumnezeu Se intoarce la o descriere mai ampla si mai amanuntita a leviatanului.



41:13 Cine-i va putea ridica vesmantul? Cine va putea patrunde intre falcile lui?

Ridica. Literal, "descoperi".

Vesmantul. Sau "invelisul lui exterior". Aceasta pare sa se refere la invelisul lui de solzi.

Falcile. [dublul lui frau, KJV]. Sensul acestei imagini nu este clar. Unii considera ca propozitia inseamna: "Cine ar indrazni sa incerce sa-i puna un frau ca de cal?" Altii cred ca "dublul frau" se refera la sirul lui dublu de dinti si ca Dumnezeu intreaba daca cineva ar indrazni sa se apropie de sirul acestor dinti. Altii adopta o varianta bazata pe LXX, care zice: "Cine poate patrunde sub platosa lui?"



41:14 Cine va putea deschide portile gurii lui? Sirurile dintilor lui cat sunt de inspaimantatoare!

Cine poate deschide? Daca leviatanul hotaraste sa-si tina gura inchisa, cine ar avea curajul sau puterea sa o deschida?

41:15 Scuturile lui marete si puternice, sunt unite impreuna ca printr-o pecete;

Scuturile. [Solzii, KJV]. Literal, "scuturile". Solzii sunt prezentati ca tot atatea scuturi.



41:16 se tin unul de altul, si nici aerul n-ar putea trece printre ele.

Verset ce nu a fost comentat.

41:17 Sunt ca niste frati care se imbratiseaza, se apuca, si raman nedespartiti.

Verset ce nu a fost comentat.

41:18 Stranuturile lui fac sa straluceasca lumina; ochii lui sunt ca geana zorilor.

Stranuturile. Cand crocodilului, intors spre soare cu falcile deschise, ii vine sa stranute, apa care iese din gura lui scanteiaza insoare.

Ochii. Ochii mici ai crocodilului au o scanteiere ca de pisica, lucru care a fost observat de multi.



41:19 Din gura lui tasnesc flacari, scapara scantei de foc din ea.

Flacari. [Lampi aprinse, KJV]. Limbajul acestui verset este extrem de figurat. Pare sa descrie impresia monstrului asupra mintii observatorului. Rasuflarea sforaitoare si balacirea fiarei in lumina scanteietoare a soarelui sugereaza ideea de flacari si scantei.



41:20 Din narile lui iese fum, ca dintr-un vas care fierbe, ca dintr-o caldare fierbinte.

Fum. Versetul acesta si v. 21 continua tabloul figurat al v. 19.



41:21 Suflarea lui aprinde carbunii, si gura lui arunca flacari.

Verset ce nu a fost comentat.

41:22 Taria lui sta in grumaz, si inaintea lui sare groaza.

Grumaz. Dupa cum taria "behemotului" [hipopotamului] sta in madularele lui (cap. 40:16), la fel taria leviatanului sta in grumazul lui.

Sare groaza. [intristarea e preschimbara, KJV. Propozitia acesta spune, literal: "si inaintea lui joaca groaza". Ideea este ca totul tremura inaintea lui. Oriunde se duce produce groaza. Oamenii o iau la fuga cuprinsi de panica.



41:23 Partile lui cele carnoase se tin impreuna, ca turnate pe el, neclintite.

Partile lui cele carnoase. Literal, "caderile carnii sale", probabil acele parti care atarna, ca de exemplu sub barbie.



41:24 Inima lui este tare ca piatra, tare ca piatra de moara care sta dedesubt.

Tare ca piatra. Probabil se refera la atitudinea leviatanului.

Piatra de moara. Piatra de moara inferioara. Era mai mare si mai tare decat cea superioara.



41:25 Cand se scoala el, tremura vitejii, si spaima ii pune pe fuga.

Spaima ii pune pe fuga. [ei se curata, KJV]. Mai bine, "ei sunt alaturi".



41:26 Degeaba este lovit cu sabia; caci sulita, sageata si pavaza nu folosesc la nimic.

Degeaba este lovit cu sabia. Nici o arma cunoscuta de Iov nu era eficienta impotriva acestui animal.



41:27 Pentru el fierul este ca paiul, arama, ca lemnul putred.

Ferul. Fierul si bronzul erau metalele cele mai practice pentru uneltele de razboi cunoscute lui Iov, dar ele erau ca paiele sau ca lemnul putred cand era folosit contra leviatanului.



41:28 Sageata nu-l pune pe fuga, pietrele din prastie sunt ca pleava pentru el.

Sageata. Leviatanul nu se sperie de inventiile fragile ale omului.



41:29 Nu vede in ghioaga decat un fir de pai, si rade la suieratul sagetilor.

Verset ce nu a fost comentat.

41:30 Sub pantecele lui sunt tepi ascutiti: ai zice ca este o grapa intinsa peste noroi.

Tepi ascutiti. [Pietre ascutite, KJV]. Literal, "cioburi ascutite". Intelesul este ca partile de dedesubt ale animalului erau acoperite cu solzi ca niste cioburi de oale sparte. Grapa. Urmele lasate pe tarmul lutos unde sta intins animalul.



41:31 Face sa clocoteasca fundul marii ca un cazan, si-l clatina ca pe un vas plin cu mir.

Clocoteasca... ca un cazan. Aceasta descrie cum arata apa cand leviatanul se balaceste in ea.

Vas plin cu mir. Aceasta s-ar putea referi la o mireasma speciala, asemanatoare cu aceea de mosc, care se spune ca e caracteristica crocodilului.



41:32 In urma el lasa o carare luminoasa; si adancul pare ca pletele unui batran.

Pletele unui batran. Spuma alba de pe urma animalului face apa sa para ca a imbatranit si ca a albit.



41:33 Pe pamant nimic nu-i este stapan; este facut, ca sa nu se teama de nimic.

Verset ce nu a fost comentat.

41:34 Priveste cu dispret tot ce este inaltat, este imparatul celor mai mandre dobitoace.

Imparatul. Oricat de mandre ar putea fi alte dobitoace, ele trebuie sa se supuna lui.