39:1 Stii tu cand isi fac caprele salbatice puii? Vezi tu pe cerboaice cand fata?
Stii tu? Dumnezeu continua sa-i prezinte lui Iov descrierea divina a minunilor creatiunii animale care incepe in cap. 38:9. Expresii precum "stii tu" scot in evidenta nestiinta lui Iov in contrast cu intelepciunea lui Dumnezeu. Omul nu e nici macar in stare sa priceapa lucrurile pe care Dumnezeu poate sa le creeze.
Caprele salbatice. Acestea erau animale foarte salbatice si locuiau prin locuri retrase si stancoase. Firea lor ii punea pe oameni in imposibilitatea de a ajunge sa le cunoasca obiceiurile. Cu toate acestea, Dumnezeu, Creatorul, cunostea orice amanunt cu privire la ele.
Cerboaicele. Compara cu Psalm 29:9. Termenul s-ar putea referi fie la femela speciei tapilor salbatici, aplicatia facand astfel randul al doilea al textului o repetitie a celui dintai, fie la cerboaica.
39:2 Numeri tu lunile in care sunt insarcinate, si cunosti tu vremea cand nasc?
Numeri tu lunile. Perioada de gestatie a animalelor de felul caprei salbatice era probabil necunoscuta omului, intrucat astfel de animale nu puteau fi nici domesticite, nici observate cu atentie. Fiecare nastere, chiar daca este vorba de un animal salbatic, este o dovada a puterii datatoare de viata a Creatorului.
39:3 Ele se pleaca, fata puii, si scapa iute de durerile lor.
Verset ce nu a fost comentat.
39:4 Puii lor prind vlaga si cresc sub cerul slobod, pleaca, si nu se mai intorc la ele.
Puii. Dependenta de propriile lor puteri a puilor animalelor salbatice e remarcabila. "Prind vlaga" inseamna ca sunt sanatosi si puternici (vezi Daniel 1:10).
Cresc sub cerul liber. Pe terenuri deschise, aceste animale tinere cresc si curand isi parasesc mamele. Aceste fenomene remarcabile nu depind in nici un caz de intelepciunea sau planul omului. In schimb, ele reveleaza uimitorul plan al unui Dumnezeu inteligent si iubitor.
39:5 Cine a lasat slobod magarul salbatic, izbavindu-l de orice legatura?
Magarul salbatic. Vezi la cap. 11:12. Despre animalul acesta se spune ca se deosebeste in curaj, energie, agilitate si infatisare de animalul domestic cu acelasi nume. In salbaticiune, el este cu totul in afara sferei de influenta a omului. Oricine studiaza obiceiurile unei astfel de fapturi nu poate sa nu se uimeasca de stiinta creatoare care poarta raspunderea unei astfel de frumuseti, agilitati si dependente de propriile forte. Aceasta pare sa fie invatatura pe care Dumnezeu incearca sa i-o dea lui Iov.
39:6 I-am dat ca locuinta pustiul, si pamantul sarac ca locas.
Pamantul sarac. Ebr. melechah, literal, "saratura", "goliciune", aici referindu-se la campiile saraturoase. Melechah este tradus "pamant sarat" in Ieremia 17:6. Dumnezeu a creat magarul salbatic ca sa locuiasca confortabil in pustiuri arse de soare, lipsite de copaci, unde omul si animalele lui domesticite nu ar putea supravietui.
39:7 El rade de zarva cetatilor, si n-aude strigatele stapanului, care-l mana.
Strigatele stapanului, care-l mana. Magarul domesticit e condus de om, dar poruncile celui care mana nu inseamna nimic pentru magarul salbatic, fiul pustiului lipsit de copaci. El nu se lasa supus in libertatea lui fara margini.
39:8 Strabate muntii ca sa-si gaseasca hrana, si umbla dupa tot ce este verde.
Hrana. [Pasunea, KJV]. Muntii stancosi sunt locul de unde-si procura hrana magarul salbatic. El supravietuieste acolo unde multe alte animale ar muri de foame. Cine ii da animalului acestuia salbatic capacitatile sale neobisnuite? Nu omul, ci Dumnezeu.
39:9 Vrea bivolul salbatic sa fie in slujba ta? Si sta el noaptea la ieslea ta?
Bivolul salbatic. [Unicornul, KJV]. Ebr. rem, in alta parte re'em, apare de noua ori in Vechiul Testament. Din diferite descrieri ale acestui animal, se crede ca reprezinta bivolul salbatic (vezi Numeri 23:22; 24:8; Deuteronom 33:17; Psalm 22:21; 29:6; 92:10). Taurul salbatic aflat adesea pe monumente asiriene era cunoscut sub numele de rimu. Animalul acesta era probabil asemanator cu acela pe care Cezar l-a gasit in Galia si pe care l-a descris in felul urmator: "Acesti uri sunt putin mai mici decat elefantii in marime, dar prin natura, culoarea si forma lor sunt tauri. Mare este taria lor si mare le este iuteala. Si nu cruta nici om, nici fiara odata ce l-a vazut... Chiar cand sunt tineri, ei nu pot fi obisnuiti cu omul si facuti docili. Marimea si forma coarnelor lor sunt foarte deosebite de cele ale boilor nostri" (De bello Gallico vi. 28). Se crede in general ca deosebirea dintre bivolul salbatic si bivolul domestic din v. 9-12 este comparabila cu deosebirea dintre magarul salbatic si magarul domestic din v. 5-8.
Slujba ta. [Sa-ti serveasca, KJV]. Boul domestic trage la plug, dar boul salbatic nu ar putea fi folosit in astfel de scopuri.
La ieslea ta. Boul salbatic n-ar putea fi tinut intr-un mediu domestic. Natura lui era deosebita. Cine l-a inzestrat cu caracteristici atat de deosebite, chiar daca in exterior semana cu fratele lui domestic? Raspunsul este - Dumnezeu.
39:10 Il poti lega tu cu o funie, ca sa traga o brazda? Merge el dupa tine, ca sa grapeze bulgarii din vai?
Verset ce nu a fost comentat.
39:11 Te increzi tu in el, pentru ca puterea lui este mare? Si-i lasi tu grija lucrarilor tale?
Te increzi tu in el? In bivolul salbatic nu te poti increde. Taria lui nu poate fi tinuta sub control pentru a servi scopurilor omului. Deosebirile din natura sunt asezate de Dumnezeu si rezista tuturor incercarile de schimbare.
39:12 Te lasi tu pe el, pentru caratul roadelor tale, ca sa le stranga in aria ta?
Caratul rodurilor tale. Increderea pe care o inspira boul domestic este proverbiala. Iov stie bine ca boul salbatic este cu totul deosebit in privinta aceasta. Poate Iov sa explice motivele acestei diferente? O asemenea stiinta depaseste puterea lui de pricepere.
39:13 Aripa strutului bate cu veselie, de-ai zice ca este aripa si penisul berzei.
Strutului. [Pauni, KJV]. Ebraica versetului acestuia este greu de tradus. In general se crede ca se refera la strut si nu la paun. Strutul era obisnuit in tara lui Iov.
Din varianta alternativa data in nota [KJV] la propozitia a doua, "penele berzei si strutului", unii au tras concluzia ca Dumnezeu pune in antiteza barza si strutul, asa cum pune in antiteza magarul salbatic si pe cel domestic, boul domestic si cel salbatic. Barza este o pasare care poate sa zboare usor si gratios. Strutul are aripi mari care se misca in timp ce pasarea alearga, dar aripile acestea nu pot sa ridice de pe pamant faptura greoaie. De asemenea, exista o deosebire remarcabila in ce priveste obiceiurile celor doua pasari. Barza e buna cu puii ei, dar femela strut pare sa nu aiba deloc grija de puii ei. Caracteristica aceasta este dezvoltata in versetele urmatoare ale capitolului. Ideea pare sa fie ca Dumnezeu, in providenta Sa, a inzestrat diferite fapturi cu diferite caracteristici. Aceste variatii nu pot fi explicate sau controlate de om.
Alte incercari de traducere pentru al doilea rand, extrem de obscur, sunt: "dar sunt ele aripile si penele iubirii?"(RSV), si "dar sunt aripile si penele lui blande?" (RV).
39:14 Dar strutoaica isi incredinteaza pamantului ouale, si le lasa sa se incalzeasca in nisip.
Ii incredinteaza pamantului ouale. Femela strut isi depune ouale in nisip si se spune ca isi paraseste ouale in nisip ca sa fie incalzite de soare. Femele unui grup folosesc un singur cuib, una dintre ele stand o parte zilei cu oile, in timp ce celelalte sunt in cautarea hranei. Masculii clocesc ouale in timpul noptii.
39:15 Ea uita ca piciorul le poate strivi, ca o fiara de camp le poate calca in picioare.
Uita. Femela hoinareste fara sa fie ingrijorata cu privire la ouale ei. Mai tarziu toate femele fug impreuna cu tot grupul. Aceasta ar putea arata indiferenta lor pentru puii ei.
39:16 Este aspra cu puii sai de parca nici n-ar fi ai ei. Ca s-a trudit degeaba, nu-i pasa nicidecum!
Aspra. Femela strut pare sa fie lipsita de inteligenta suficienta pentru a arata grija fata de puii ei (vezi Plangeri 4:3). Degeaba. Chiar daca ouale sunt sparte si nu mai are pui, continua sa nu se ingrijoreze.
39:17 Caci Dumnezeu nu i-a dat intelepciune, si nu i-a facut parte de pricepere.
Nu i-a dat. Creand faptura aceasta, se pare ca Dumnezeu a vazut de bine sa inzestreze pe strut cu o inteligenta marginita. El nu prezinta motivele pentru care a facut asa si astfel de motive omul nu le cuprinde cu mintea. E o zicala araba: "Prost ca strutul".
Dumnezeu vorbeste aici despre Sine la persoana a treia probabil pentru subliniere.
39:18 Cand se scoala si porneste, rade de cal si de calaretul lui.
Rade de cal. In ciuda prostiei si a lipsei ei de grija pentru puii ei, femela strut a fost inzestrata de Dumnezeu cu o remarcabila capacitate de deplasare rapida pe pamant. E binecunoscut ca pasarea acesta poate sa depaseasca cel mai rapid cal.
39:19 Tu dai putere calului, si-i imbraci gatul cu o coama ce falfaie?
Calului. Versetele 19-25 descriu calul de razboi. Citatul urmator din Virgil se aseamana cu aceasta descriere plastica:
"Soarbe nesatios al luptei zvon,
Salta ca zvapaiat la al ei ton;
Flacari din nari tasnesc ca rau aprins,
Zboara stralucitor pe campu-ntins.
Falfaie infoiat, paru-comat
Falnic impodobind gatu-ncordat.
Duduie, greu calcat pamantul dur
Sub tropotul turbat, jur imprejur."
39:20 Tu-l faci sa sara ca lacusta? Nechezatul lui puternic raspandeste groaza.
Nechezatul. [Tunetul, KJV]Ebr. ra'mah, al carui inteles nu este sigur. Unii au luat cuvantul ca insemnand nechezatul calului. Ra'mah e forma feminina a cuvantului tradus "tunet" in v. 25, dar e putin probabil ca forma feminina sa aiba acelasi inteles ca cea masculina. Tabloul este acela al agitatiei si nerabdarii calului de razboi cand, cu gatul intins si incordat, se arunca in lupta.
39:21 Scurma pamantul, si, mandru de puterea lui, se arunca asupra celor inarmati;
Scurma. Tabloul unui cal care scurma, nerabdator sa alerge in lupta.
Inarmati. Literal, "echipament", "arme", "armura".
39:22 isi bate joc de frica, nu se teme, si nu se da inapoi dinaintea sabiei.
Isi bate joc de frica. Calaretul lui poate sa fie infricosat, dar el nu. Sabia nu-l ingrozeste.
39:23 Zanganeste tolba cu sageti pe el, sulita si lancea stralucesc,
Verset ce nu a fost comentat.
39:24 fierbe de aprindere, mananca pamantul, n-are astampar cand rasuna trambita.
Mananca pamantul. Un mod insufletit de a descrie repeziciunea cu care un cal agitat strabate fata pamantului.
39:25 La sunetul trambitei parca zice: Inainte! De departe miroase batalia, glasul ca de tunet ai capeteniilor si strigatele de lupta.
Inainte! [Ha, ha, KJV]. Probabil o descriere a sforaitului sau nechezatului calului; sau poate o descriere figurata a calului ca reactie la sunetul trambitei de razboi.
Tunet. Compara cu Isaia 5:28-30. Lange a descris astfel calul arab: "Desi bland ca un miel si neavand nevoie de alta indrumare decat fraul, cand iapa araba vede sulita miscatoare a calaretului ei, ochii ei scanteie de foc, narile ei rosii ca sangele se deschid larg, gatul ei se arcuieste nobil, iar coada si coama i se ridica si se rasfira in vant".
39:26 Oare prin priceperea ta isi ia uliul zborul, si isi intinde aripile spre miazazi?
Uliul. De la calul care ataca Dumnezeu ii indreapta atentia lui Iov spre uliul migrator. A sadit Iov instinctul care determina pasarea sa caute un climat mai cald in timpul iernii? Din nou e confruntat cu un exemplu de intelepciune de nepatruns a lui Dumnezeu.
39:27 Oare din porunca ta se inalta vulturul, si isi aseaza cuibul pe inaltimi?
Pe inaltimi. Vulturul a fost totdeauna vestit pentru marile inaltimi la care zboara. A invatat Iov pasarile acestea sa caute varfurile cele mai inalte de stanci pentru a-si face cuibul acolo?
39:28 El locuieste in stanci, acolo isi are locuinta, pe varful zimtat al stancilor si pe varful muntilor.
In stanci. Nici un loc nu e prea accidentat sau inaccesibil pentru a fi cuibul unui vultur.
39:29 De acolo descopera el prada, si isi cufunda privirile in departare dupa ea.
De acolo. Vulturii sunt vestiti pentru acuitatea lor foarte mare, simt de la o distanta incredibila prezenta prazii lor si se arunca in zbor din cuiburile lor din inaltime pentru a-si insfaca victima. Cine le-a dat aceste instincte minunate, mai presus de tot ce stie omul?
39:30 Puii lui ii beau sangele; si acolo unde sunt hoituri, acolo-i si vulturul.
Acolo-i. Vezi Matei 24:28; Luca 17:37.
Fenomenele mentionate ilustreaza puterea si bunatatea lui Dumnezeu. Tot ce a descoperit omul cu privire la natura incepand cu vremea lui Iov tinde doar sa confirme aceeasi putere si bunatate.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 26 �
ML 105