37:1 La auzul acestor lucruri imi tremura inima de tot, si sare din locul ei.
La auzul acestor lucruri imi tremura inima. Nu exista o divizare naturala intre cap. 36 si 37. Elihu continua ilustratia cu o furtuna insotita de tunete ca mijloc pentru a descrie puterea lui Dumnezeu. El zice ca inima lui tremura cand aude tunetul si vede fulgerul scanteind pe cer.
37:2 Ascultati, ascultati traznetul tunetului Sau, bubuitul care iese din gura Lui!
Trasnetul tunetului Sau. [Zgomotul vocii Sale, KJV]. Elihu foloseste o metafora. El nu vrea sa spuna ca de fapt tunetul este glasul lui Dumnezeu (vezi Psalm 77:18; 104:7).
37:3 Il rostogoleste pe toata intinderea cerurilor, si fulgerul Lui lumineaza pana la marginile pamantului.
Verset ce nu a fost comentat.
37:4 Apoi se aude un bubuit, tuna cu glasul Lui maret; si nu mai opreste fulgerul, de indata ce rasuna glasul Lui.
Verset ce nu a fost comentat.
37:5 Dumnezeu tuna cu glasul Lui in chip minunat; face lucruri mari pe care noi nu le intelegem.
Lucruri mari. Cu versetul acesta se sfarseste parabola cu furtuna insotita de tunete. In aceasta descriere plastica, Elihu incearca sa-L copleseasca pe Iov cu simtamantul maiestatii si puterii lui Dumnezeu.
37:6 El zice zapezii: Cazi pe pamant! Zice acelasi lucru ploii, chiar si celor mai puternice ploi.
Verset ce nu a fost comentat.
37:7 Pecetluieste mana tuturor oamenilor, pentru ca toti sa se recunoasca de fapturi ale Lui.
Pecetluieste. Aceasta s-ar putea referi la incetarea muncii in aer liber pe timp de iarna datorita zapezii, ghetii si ploilor puternice. Aceasta intrerupere in activitatea omului ofera prilej de meditatie si in felul acesta incurajeaza o cunoastere mai profunda a lui Dumnezeu.
37:8 Fiara salbatica se trage intr-o pestera, si se culca in vizuina ei.
Se trage intr-o pestera. Versetul acesta tinde sa confirme interpretarea v. 7. Fiarele hiberneaza in timpul iernii. Si aceasta este o dovada de intelepciune din partea lui Dumnezeu. El a luat masuri ca animalele sa fie ocrotite de frig si sa fie in stare sa traiasca cu cantitati mai mici de hrana in sezonul cand aceasta se imputineaza.
37:9 Vijelia vine de la miazazi, si frigul, din vanturile de la miazanoapte.
De la miazazi. Literal, "din camara", adica din magazia unde se spune ca Dumnezeu pastreaza furtunile (vezi Iov 38:22; Psalm 135:7). De la miazanoapte. Literal, "de la cei care imprastie". Acestea par sa fie vanturile violente care alunga norii si aduc o atmosfera senina, inghetata. Elihu subliniaza ca toate acestea sunt sub controlul lui Dumnezeu si ca aceste fenomene naturale dovedesc maretia Lui.
37:10 Dumnezeu, prin suflarea Lui, face gheata, si micsoreaza locul apelor mari.
Micsoreaza. [E indreptata, KJV]. Literal, "constrange", adica solida prin inghet (vezi Psalm 147:16-18).
37:11 Incarca norii cu aburi, si-i risipeste scanteietori;
Incarca. Literal, "impovareaza". Adica El incarca norul cu apa. Ploaia este una din principalele necesitati ale tarilor orientale. Dumnezeu e Cel care da norii incarcati de umezeala care ofera apa pamantului insetat.
Scanteietori. Literal, "norul luminii Sale". Poate ca si cum fulgerele luminoase erau depozitate intr-un nor. Sau expresia poate sa insemne "norii in care se odihneste lumina Sa".
37:12 miscarea lor se indreapta dupa planurile Lui, pentru implinirea a tot ce le porunceste El pe fata pamantului locuit.
Lor. [Lui, KJV]. "Norii" constituie antecedentul evident.
Planurile. [Sfaturile, KJV]. Ebr. tackbuloth, "calauzire", "directie". Dumnezeu calauzeste norii si fulgerele, purtandu-i si invartindu-i, indreptandu-i potrivit voii Sale.
37:13 Ii face sa para ca o nuia cu care loveste pamantul, sau ca un semn al dragostei Lui.
Verset ce nu a fost comentat.
37:14 Iov, ia aminte la aceste lucruri! Priveste linistit minunile lui Dumnezeu!
Verset ce nu a fost comentat.
37:15 Stii cum carmuieste Dumnezeu norii, si cum face sa straluceasca din ei fulgerul Sau?
Carmuieste Dumnezeu. Elihu il intreaba pe Iov daca stie cum da Dumnezeu ordinele Sale si cum aranjeaza cursul si succesiunea evenimentelor naturii.
37:16 Intelegi tu plutirea norilor, minunile Aceluia a carui stiinta este desavarsita?
Plutirea. Fenomenul norilor suspendati in cer, impovarati de ploaie, totusi nesprijiniti, provoaca uimirea lui Elihu (vezi cap. 26:8).
Stiinta. Fenomenele naturale indica stiinta nelimitata a lui Dumnezeu. Concluzia este ca Iov n-ar trebui sa-L critice pe Dumnezeu care-Si desfasoara atotstiinta prin intermediul acestor lucrari minunate.
37:17 Stii pentru ce ti se incalzesc vesmintele, cand se odihneste pamantul de vantul de miazazi?
Verset ce nu a fost comentat.
37:18 Poti tu sa intinzi cerurile ca El, tari ca o oglinda turnata?
Verset ce nu a fost comentat.
37:19 Arata-ne ce trebuie sa-I spunem. Caci suntem prea nestiutori ca sa-I putem vorbi.
Arata-ne. [Invata-ne, KJV]. Aceasta suna a ironie. Elihu ii spune lui Iov: daca esti atat de destept, invata-ne cum sa ne apropiem de un asemenea Dumnezeu mare, deoarece noi suntem in intuneric.
37:20 Cine-I va da de veste ca Ii voi vorbi? Dar care este omul care-si doreste pierderea?
Care este omul care-si doreste pierderea?[Daca un om vorbeste, cu siguranta va fi inghitit, KJV]. Iov isi exprimase dorinta ca Dumnezeu sa-l asculte si sa-i raspunda. Intentionand sa mustre aceasta incumetare si totusi sfiindu-se sa o faca in mod, Elihu se aseaza in locul lui Iov si intreaba: ar fi potrivit ca eu sa cer sa vorbesc cu Dumnezeu? Daca nu, nu poate fi potrivit nici ca Iov sa faca asa.
37:21 Acum, fireste, nu putem vedea lumina soarelui care straluceste in dosul norilor, dar va trece un vant si-l va curati;
Lumina soarelui. [Lumina stralucitoare, KJV]. Probabil soarele. Oamenii nu pot privi soarele stralucitor. Cu cat mai putin ar fi ei in stare sa stea fata in fata cu Dumnezeu.
37:22 de la miaza-noapte ne vine aurora, si ce infricosata este maretia care inconjoara pe Dumnezeu!
Aurora. [Vremea frumoasa, KJV]. Ebr. zakab, literal "aur".
37:23 Pe Cel Atotputernic nu-L putem ajunge, caci este mare in tarie, dar dreptul si dreptatea deplina El nu le frange.
Verset ce nu a fost comentat.
37:24 De aceea oamenii trebuie sa se teama de El; El nu-Si indreapta privirile spre cei ce se cred intelepti.
Sa se teama de El. Elihu isi incheie cuvantarea cu un atac final indreptat spre Iov, in sensul ca Dumnezeu nu-i respecta pe oamenii increzuti.
Cei care se cred intelepti. Adica increzuti. De fapt, ce afirma Elihu ca principiu e adevarat. E neintelept din partea unui om sa puna pe picior de egalitate intelepciunea lui marunta cu aceea a lui Dumnezeu. Eroarea lui Elihu sta in incercarea de a aplica principiul la Iov. Necazul cu Elihu si ceilalti protagonisti era ca se incumetau sa-l judece pe Iov.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
5-24 MH 434
14-16 �
ML 112
16 �
�
GC 46; Ed 15, 21; MM 7; PP 50