31:1 Facusem un legamant cu ochii mei, si nu mi-as fi oprit privirile asupra unei fecioare.
Facusem un legamant. Capitolul acesta reprezinta concluzia lungii cuvantari a lui Iov. In cap. 29, Iov vorbise despre viata lui publica onorata si despre onoare care-i era acordata odinioara. In capitolul acestea el schiteaza principiile care i-au calauzit purtarea particulara. Principiile acestea pot fi prezentate pe scurt dupa cum urmeaza: (1) castitate (v. 1-4); (2) seriozitate si sinceritate (v. 5.6); (3) cinste si curatie (v. 7.8); (4) loialitate fata de legamantul casatoriei (v. 9-12); (5) loialitate fata de slujitorii sai (v. 13-15); (6) mila fata de cei neajutorati (v. 16-23); (7) lipsa lacomiei si idolatriei (v. 24-28); (8) bunatate fata de dusmanii (v. 29-30); ospitalitate (v. 31-32); (10) lipsa pacatelor ascunse (v. 33-37); (11) cinste in probleme privind proprietatea (v. 38-40). Capitolul acesta ofera un rezumat amanuntit si neobisnuit privind etica lui Iov. Este neintrecut ca exemplu de idealism nobil.
Oprit privirile asupra unei fecioare. [De ce sa gandesc la o fecioara? KJV]. Literal, "sa gandesc la o fecioara". Compara cu Matei 5:27-28. Iov intelegea ca simpla evitare a actului concret al adulterului nu era suficienta. Pentru a atinge standardul lui Dumnezeu, atat gandul, cat si fapta trebuie sa fie curate. Iov a facut fata problemei facand o intelegere cu sine insusi ca nu va ingadui mintii sale sa raspunda la ademenirile poftei. In limbajul figurat al textului, un legamant era incheiat intre constiinta si ochi - o intelegere care impune ochilor obligatia clara de a nu privi ce ar putea naste ganduri necurate.